Drept Penal (C.H. BECK)

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
de Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

24 noiembrie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Titlul V Minoritatea - Capitolul I Regimul răspunderii penale a minorului -
Art. 115
Măsurile educative

(4) Partea executată din pedeapsa închisorii, precum și durata reținerii și arestării preventive se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a internării în centrul de detenție. Din interpretarea literală și sistematică a acestui text rezultă că o pedeapsă de 19 ani închisoare aplicată față de un minor se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de asemenea de 19 ani, în timp ce o pedeapsă ce depășește 20 ani închisoare se va înlocui cu internarea într-un centru de detenție pe o perioadă de 15 ani.
Folosind o interpretare teleologică, rezultă însă că în toate ipotezele pedepselor ce depășesc 15 ani închisoare, pedeapsa executabilă se va înlocui cu internarea într-un centru de detenție pe o perioadă de 15 ani, aceasta fiind limita maximă legală a duratei măsurii pentru infracțiunile cele mai grave.
În cazul pedepsei rezultante ce include un spor, aceasta va fi avută în vedere la determinarea duratei măsurii educative, potrivit regulilor de interpretare anterioare.
De altfel, această chestiune de drept a făcut obiectul unei întrebări prealabile soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr. 18/2014 (M.Of. nr. 775 din 24 octombrie 2014), a stabilit că „în aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 C. pen.. cu referire la art. 21 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 187/2012):
- pedeapsa închisorii executabilă sau pedeapsa în cazul pluralității de infracțiuni executabilă aplicată pentru infracțiunile comise în timpul minorității al cărei cuantum este până în 15 ani se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii;
- pedeapsa executabilă sau pedeapsa în cazul pluralității de infracțiuni executabilă aplicată pentru infracțiunile comise în timpul minorității mai mare de 15 ani, însă care nu depășește 20 de ani, se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 15 ani” (a se vedea supra comentariul art. 6; infra art. 125, pct. 5.1).
Rezolvarea problemei de drept ar fi trebuit să plece de la premisa aplicării normei tranzitorii (art. 21 din Legea nr. 187/2012), în situațiile pentru care a fost reglementată, de la distincția între aplicarea legii penale mai favorabile până rămânerea definitivă și după judecarea definitivă. Potrivit art. 125 alin. (2) C. pen.., internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani. Ca urmare, principiul legalității se opune ca pentru ipotezele ce se circumscriu primei teze a textului să fie ignorată limita sancțiunii stabilită de legiuitor.
În cazul în care o pedeapsă se află în executare, indiferent dacă este ori nu supusă contopirii ulterioare, față de aceasta vor fi incidente mai întâi dispozițiile tranzitorii aplicabile fazei executării din Legea nr. 187/2012, referitoare la înlocuire. Ipoteza de la alin. (3) are în vedere o contopire deja efectuată ce a generat o pedeapsă rezultantă, iar nu ipoteza contopirii în faza executării, când fiecare din pedepsele executabile distincte ce intră în contopire va fi mai întâi înlocuită cu măsura internării. Tehnica de redactare a minutei, cu accent pe înlocuirea pedepsei în primul pas sau contopirea urmată de înlocuire nu va conduce și la durate diferite ale măsurii educative, însă poate fi utilă în cazul scoaterii pedepselor principale din rezultantă în cazul unui act de clemență.
Ceea ce produce reale efecte în planul situației juridice a minorului este faptul că art. 21 din Legea nr. 187/2012 este singurul incident în faza executării, în temeiul principiului aplicării legii penale mai favorabile după judecarea definitivă, fiind exclusă reindividualizarea judiciară, dar neputând fi ignorat maximul general stabilit de art. 125 C. pen..
4. Pedeapsă executabilă. În ceea ce privește noțiunea de pedeapsă executabilă și distincția dintre aceasta și pedeapsa aplicată, se constată că prima noțiune se referă la pedeapsa ce poate fi pusă în executare, având în vedere și eventualele deduceri ori grațieri parțiale, în timp ce subsecventa vizează pedeapsa pronunțată.
5. Recunoașterea executării. În ceea ce privește măsurile educative neprivative pronunțate de instanțele naționale, stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică, pot fi supuse recunoașterii și executării în alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit art. 17035 din Legea nr. 302/3004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată (M.Of. nr. 377 din 31 mai 2011), cu modificările ulterioare.
6. Executarea măsurilor educative neprivative de libertate. În ceea ce privește executarea măsurilor educative neprivative de libertate, aceasta se va realiza în condițiile art. 63 și urm. din Legea nr. 253/2013, iar a măsurilor educative privative de libertate, în condițiile art. 134 și urm. din Legea nr. 254/2013.
În cazul alegerii măsurii educative ca și în ipoteza ulterioară a executării măsurii legiuitorul a implicat în mod considerabil serviciul de probațiune care întocmește referatul de evaluare ce propune măsura educativă considerată a fi potrivită, coordonează sau realizează procesul de supraveghere în cadrul măsurilor neprivative de libertate (art. 69 și urm. din Legea nr. 252/2013, art. 63 și urm. din Legea nr. 253/2013), dar deopotrivă este implicat și în executarea măsurilor privative de libertate (art. 107 din Legea nr. 252/2013; art. 134 și urm. din Legea nr. 254/2013).
În materia executării măsurilor privative, lipsa sau insuficiența unor centre educative sau de detenție adecvate ar conduce la executarea măsurilor în penitenciar cu consecința alterării caracterului sancțiunii de a fi măsură educativă. O situație similară a fost determinată anterior de lipsa institutelor medical-educative, ce a condus fie la executarea măsurii în penitenciar, fie la negarea utilității luării sale, cu consecința orientării către alte sancțiuni (F. Vasile, în C.P. Ad., p. 352).
Punerea în executare se va realiza pentru ambele categorii de măsuri educative numai la momentul rămânerii definitive, legiuitorul renunțând la dispoziția ce prevedea posibilitatea punerii de îndată în executare (art. 487 și urm. C. proc. pen. din 1969) și prin aceasta evitând posibilitatea executării a două sancțiuni (aplicate succesiv în fond și apel) pentru aceeași faptă.

[ Mai mult... ]

Art. 116 Referatul de evaluare

3. Caracter. Referatul de evaluare și-a păstrat caracterul orientativ și consultativ și constituie mijloc de probă pe aspectul individualizării judiciare a măsurii educative (C. Constandache, I.-M. Burdușa, G. Moise, I. Vlase, Impactul referatului de evaluare în individualizarea pedepsei…, loc. cit.; L.V. Lefterache, Executarea măsurilor educative prevăzute în noul Cod penal, în A.U.B. – Seria Drept nr. II/2012, p. 168).

[ Mai mult... ]

Capitolul II Regimul măsurilor educative neprivative de libertate

Art. 117 Stagiul de formare civică

4. Executarea măsurii educative a stagiului de formare civică. Cursurile de formare civică se elaborează în baza programei-cadru aprobate prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului educației naționale, care se publică în Monitorul Oficial. Consilierul de probațiune sau, după caz, persoana desemnată din cadrul instituției din comunitate efectuează demersurile necesare în vederea participării minorului și supraveghează minorul pe durata stagiului de formare civică. Stagiul de formare civică este organizat sub forma unor sesiuni continue sau periodice, derulate pe durata a cel mult 4 luni și include unul sau mai multe module cu caracter teoretic sau aplicativ, adaptate vârstei și personalității minorilor incluși în respectivul stagiu, ținând seama, pe cât posibil, de natura infracțiunii comise. În desfășurarea stagiului stabilit de instanță se va avea în vedere un număr lunar de 8 ore de formare civică. Consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune în a cărui circumscripție locuiește minorul care trebuie să frecventeze cursul de formare civică decide, pe baza evaluării inițiale, instituția din comunitate în care urmează să aibă loc acesta, comunicând instituției copia de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa. Instituția din comunitate desemnată sau serviciul de probațiune, după caz, adaptează conținutul concret al stagiului, în funcție de particularitățile minorului, cu aprobarea consilierului de probațiune (art. 66 din Legea nr. 253/2013).

[ Mai mult... ]

Art. 118 Supravegherea

Supravegherea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic presupun verificarea modului în care acesta își respectă obligațiile care decurg din statutul său familial, școlar sau profesional. În situația în care instanța a dispus în conținutul măsurii educative a supravegherii participarea minorului la un curs școlar sau de formare profesională, iar minorul nu este înscris într-o astfel de formă de învățământ, va fi înscris în anul școlar următor (art. 67 din Legea nr. 253/2013). [ Mai mult... ]

Art. 119 Consemnarea la sfârșit de săptămână

5. Momentul punerii în executare. Din interpretarea art. 511 C. proc. pen.., rezultă că punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate are loc nu la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, ci la un moment ulterior care este termenul fixat de către instanța de executare pentru aducerea minorului, a reprezentantului legal al acestuia și a reprezentantului serviciului de probațiune (C.A. Târgu Mureș, Secția penală, decizia nr. 421A din 11/12/2014).

[ Mai mult... ]

Art. 120 Asistarea zilnică

5. Momentul punerii în executare. Din interpretarea art. 511 C. proc. pen.., rezultă că punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate are loc nu la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, ci la un moment ulterior care este termenul fixat de către instanța de executare pentru aducerea minorului, reprezentantului legal al acestuia și a reprezentantului serviciului de probațiune (C.A. Târgu Mureș, Secția penală, decizia nr. 421A din 11 decembrie 2014).

[ Mai mult... ]

Art. 121 Obligații ce pot fi impuse minorului

4. Nerespectarea obligațiilor conduce la prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate. Legiuitorul nu a folosit tehnica de redactare ce viza folosirea sintagmei cu rea-credință, de altfel definită de jurisprudență, deoarece, indiferent de ipoteza ce a generat neconformarea, aspectul va fi cenzurat de instanță.

[ Mai mult... ]

Art. 122 Modificarea sau încetarea obligațiilor

Rolul serviciului de probațiune este la fel de activ ca în ipoteza alegerii măsurii (art. 73 din Legea nr. 253/2013, în situația în care, pe parcursul supravegherii executării unei măsuri educative, consilierul de probațiune constată că este necesară modificarea conținutului unora dintre obligațiile impuse de către instanță, impunerea unor noi obligații sau încetarea executării unora dintre cele dispuse, sesizează instanța). Titular al sesizării poate fi, pe lângă consilierul de probațiune și ju [ Mai mult... ]

Art. 123 Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate

O definiție legală a noțiunii de „purtări rele” preluată în reglementarea actuală ca „rea-credință” s-a realizat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2355/C din 11 septembrie 2008 pentru aprobarea procedurii privind supravegherea executării obligației persoanei condamnate sau minorului de a presta o activitate neremunerată într-o instituție de interes public impusă de către instanța de judecată (M.Of nr. 669 din 26 septembrie 2008). Potrivit art. 8 alin. (2), prin purtă [ Mai mult... ]

Capitolul III Regimul măsurilor educative privative de libertate

Art. 124 Internarea într-un centru educativ

4. Definiția „relei-credințe” – a se vedea supra comentariul art. 123.

[ Mai mult... ]

Art. 125 Internarea într-un centru de detenție

- pedeapsa executabilă sau pedeapsa în cazul pluralității de infracțiuni executabilă aplicată pentru infracțiuni comise în timpul minorității, mai mare de 15 ani, însă care nu depășește 20 de ani, se va înlocui cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 15 ani (a se vedea supra art. 5 pct. 5.1). [ Mai mult... ]

Art. 126 Schimbarea regimului de executare

d) nerespectarea, în mod repetat, a programului zilnic, a repartizării pe camerele de deținere; lipsa un unei atitudini cuviincioase față de orice persoană cu care intră în contact (art. 182 și art. 82 din Legea nr. 254/2013). [ Mai mult... ]

Art. 127 Calculul duratei măsurilor educative

2. Jurisprudență. Hotărâri ale instanțelor naționale. Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr. 4 din 12 mai 2014 (M.Of. nr. 434 din 13 iunie 2014), a stabilit că: „Prevederile art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu referire la art. 129 alin. (2) lit. b) C. pen.. nu sunt aplicabile faptelor definitiv judecate la data de 1 februarie 2014”.

[ Mai mult... ]

Capitolul IV Dispoziții comune

Art. 128 Efectele cauzelor de atenuare și agravare

Precedent legislativ. Textul reafirmă principiul individualizării judiciare prin valorificarea tuturor cauzelor de atenuare și agravare incidente în cazul regimului sancționator al minorilor. Distincția față de situația majorului, în care incidența acestor cauze generează modificarea limitelor minimului și maximului între care se va individualiza sancțiunea, constă în aceea că pentru minor individualizarea se va realiza exclusiv în interiorul limitelor prevăzute de lege pentru măsura educativă aleasă. Această soluție legislativă nu poate ridica probleme pe considerentul principiului constituțional al egalității în fața legii întrucât regimul sancționator pentru minor este distinct și complet diferit față de cel al majorului, plecând de la un alt tip de sancțiuni, situație ce a impus și o altă soluție în considerarea efectului cauzelor de atenuare și agravare.

[ Mai mult... ]

Art. 129 Pluralitatea de infracțiuni

Notă: În situații similare, tratamentul sancționator trebuie să fie relativ egal, prin aceasta înțelegând orientarea în aceeași categorie de măsuri educative și pe durate apropiate, cu variabile generate de particularitățile cauzei, fără a exista diferențe radicale ce sugerează o lipsă de predictibilitate a actului de justiție.

[ Mai mult... ]

Art. 130 Descoperirea unei infracțiuni săvârșite în timpul minorității

Precedent legislativ. În reglementarea cumulului juridic s-a avut în vedere în principal natura privativă sau neprivativă de libertate a sancțiunilor aplicate. Având în vedere că măsurile educative privative de libertate nu sunt susceptibile de amânarea pronunțării sau de suspendarea executării, sunt excluse de la aceste modalități de individualizare și pedepsele cu închisoarea rezultate din aplicarea cumulului juridic al unei pedepse cu o măsură educativă privativă de libertate [art. 129 alin. (5) C. pen..]. Este de subliniat însă faptul că anularea aplicării pedepsei, anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau anularea liberării condiționate pot fi dispuse exclusiv în ipoteza în care infracțiunea săvârșită în timpul minorității impune luarea unei măsuri educative privative de libertate, nu și în cazul orientării instanței către o măsură neprivativă de libertate. În acest din urmă caz măsura educativă se va executa în timpul sau după expirarea duratei termenului de supraveghere.

[ Mai mult... ]

Art. 131 Prescripția răspunderii penale a minorilor

Referitor la efectele acestei decizii și ale Deciziei nr. 265/2014 pronunțată de către Curtea Constituțională (M.Of. nr. 372 din 20 mai 2014), precum și la modalitatea succesiunii și aplicării legilor penale în timp, a se vedea supra comentariul art. 5 și pct. 7.3 de la comentariul art. 1121; (http://www.mpublic.ro/concluzii_hp/2014/c5.pdf); (http://www.mpublic.ro/concluzii_hp/2014/c10.pdf); F. Streteanu, în Conferința CCR vs. I.C.C.J. Legea penală mai favorabilă (http://dezbateri.juridice.ro/1383/ccr-vs-iccj- legea-penala-mai-favorabila). [ Mai mult... ]

Art. 132 Prescripția executării măsurilor educative

3. Jurisprudență. A se vedea supra comentariu art. 6.

[ Mai mult... ]

Art. 133 Efectele măsurilor educative

2. Jurisprudență. Prin Decizia nr. 5/2016 din 16 mai 2016 (M.Of. nr. 493 din 1 iulie 2016) în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că: „În cazul inculpaților minori sancționați prin aplicarea unor măsuri educative conform noului Cod penal, instanța de judecată nu poate dispune prelevarea probelor biologice pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic”.

[ Mai mult... ]

Art. 134 Minorul devenit major

Lavinia Valeria Lefterache

[ Mai mult... ]

Titlul VI Răspunderea penală a persoanei juridice

Bibliografie: C. Bîrsan, Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, Vol. I. Drepturi și libertăți, Ed. All Beck, București, 2005; I. Deleanu, Ficțiunile juridice, Ed. All Beck, București, 2005; A.-R. Ilie, Angajarea răspunderii penale a persoanei juridice, Ed. C.H. Beck, București, 2011; L. Lefterache, Răspunderea penală a persoanei juridice, în Caiete de Drept Penal nr. 1/2011, p. 27-47; F. Streteanu, R. Chiriță, Răspunderea penală a persoanei juridice, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, București, 2007; T. Toader și colaboratorii, Noul Cod penal. Comentarii pe articole, ed. a II-a, Ed. Hamangiu, București, 2014.

[ Mai mult... ]

Capitolul I Dispoziții generale

Art. 135 Condițiile răspunderii penale a persoanei juridice

Subiect activ al infracțiunii. Asociația constituită potrivit dispozițiilor legale privitoare la asociații și fundații, ca persoană juridică, răspunde penal pentru infracțiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzută în art. 181 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, constând în depunerea de documente false la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură de către vicepreședintele asociației, în interesul și în numele acesteia, pe baza cărora asociația a obținut ilegal ajutoare finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 217/A din 16 iulie 2014).

[ Mai mult... ]

Art. 136 Pedepsele aplicabile persoanei juridice

[ Mai mult... ]

;
se încarcă...