Drept Penal (C.H. BECK)

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
de Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

24 noiembrie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu se aplică în mod automat atunci când sunt îndeplinite condițiile referitoare la cuantumul pedepsei prevăzute de lege, respectiv lipsa antecedentelor penale. Aprecierea instanței că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia nu conduce însă la concluzia lipsei de previzibilitate alegii și nici aunui pericol de discriminare. Revocarea amânării aplicării pedepsei, revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, revocarea liberării condiționate sunt obligatorii atunci când pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credință nu sunt respectate măsurile de supraveghere sau nu sunt executate obligațiile impuse. Normele penale au în aceste cazuri un caracter imperativ. În cazul revocării ca urmare asăvârșirii unei infracțiuni în termenul de încercare nu este încălcată prezumția de nevinovăție deoarece revocarea intervine în urma condamnării pentru noua infracțiune, iar nu ca urmare doar asăvârșirii faptei. Ca urmare arevocării nu este încălcat nici dreptul la apărare, prevăzut de art. 24 din Constituție, întrucât instanța dispune revocarea amânării aplicării pedepsei, suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau liberării condiționate numai după ce condamnatul afost judecat și condamnat definitiv pentru infracțiunea săvârșită și descoperită în cursul termenului de încercare. Prin urmare, condamnatul aavut posibilitatea să-și facă toate apărările în cursul acestui proces, astfel încât (...) nu se poate susține nici încălcarea dispozițiilor art. 20 din legea fundamentală cu raportare la prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și alibertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil DCC nr. 215/2003 (M.Of. nr. 421 din 16 iunie 2003)]. [ Mai mult... ]

Secțiunea 1 Dispoziții generale

Art. 74 Criteriile generale de individualizare a pedepsei

2.5. Atitudinea sinceră în cursul procesului penal și circumstanțele comiterii faptei. Circumstanțele personale invocate de inculpat, constând în atitudinea sinceră a acestuia pe tot parcursul procesului penal, starea psihică în care se afla după liberarea condiționată când, încercând să se reintegreze în societate, a fost respins atât la locul de muncă, cât și în planul conviețuirii cu membrii comunității în care locuia, nu sunt de natură a atenua gradul de pericol social ridicat al faptei și periculozitatea sporită a inculpatului. Astfel, modalitatea de comitere a faptei, prin ștrangulare și lovituri repetate, încercarea de inducere în eroare a anchetatorilor prin crearea aparențelor unui viol, sustragerea în mod repetat și valorificarea bunurilor, după decesul victimei, alături de antecedentele penale ale inculpatului, condamnat anterior la 18 ani închisoare tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor, pedeapsă din care se liberase condiționat doar de 5 luni, constituie criterii care pledează pentru aplicarea pedepsei detențiunii pe viață, o pedeapsă cu închisoarea, chiar în cuantumul maxim prevăzut de lege, nefiind în măsură să își realizeze rolul [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 463/2006 (www.scj.ro)].

[ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Circumstanțele atenuante și circumstanțele agravante

Art. 75 Circumstanțe atenuante

9.3. Situația părinților inculpatului. Faptul că inculpatul are părinții bolnavi nu poate constitui circumstanță atenuantă, fiind un criteriu de individualizare ce va fi valorificat în cadrul alegerii sancțiunii, dar care nu poate justifica reducerea limitelor pedepsei principale.

[ Mai mult... ]

Art. 76 Efectele circumstanțelor atenuante

Nu se produc efecte asupra pedepselor complementare sau accesorii (a se vedea infra și comentariul art. 79). [ Mai mult... ]

Art. 77 Circumstanțe agravante

5. Circumstanță agravantă. Element circumstanțial. Săvârșirea tâlhăriei de trei sau mai multe persoane împreună nu constituie un element circumstanțial de agravare în conținutul infracțiunii de tâlhărie calificată, ci determină reținerea circumstanței agravante prevăzute în art. 77 lit. a) C. pen.. referitoare la săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2194 din 27 iunie 2014 (www.scj.ro)].

[ Mai mult... ]

Art. 78 Efectele circumstanțelor agravante

În cazul unei pedepse de la 1 la 3 ani, reținerea circumstanțelor agravante va presupune agravarea maximului cu un an, deci limite de la 1 la 4 ani. Pedeapsa maximă nu va putea fi de 5 ani deoarece s-ar depăși o treime din maximul de 3 ani (a se vedea infra și comentariul art. 79). [ Mai mult... ]

Art. 79 Concursul între cauze de atenuare sau de agravare

5.7. Pedeapsă în limite prevăzute de lege. În cazul furtului în scop de folosință, aplicarea unei pedepse care depășește maximul special rezultat prin aplicarea dispozițiilor art. 230 alin. (1) C. pen.. – maximul special prevăzut în art. 228 sau art. 229 C. pen.., redus cu otreime, în condițiile în care instanța nu areținut incidența niciunei cauze de majorare apedepsei, se încadrează în cazul de recurs în casație reglementat în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.. referitor la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 249/RC/2014).

[ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Renunțarea la aplicarea pedepsei

Art. 80 Condițiile renunțării la aplicarea pedepsei

Renunțarea la aplicarea pedepsei nu se aplică în mod automat pentru orice infractor primar care a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa de cinci ani sau mai mică. Instanța trebuie să aprecieze că, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia (a se vedea comentariul comun de la Capitolul V Individualizarea pedepsei). Instanța trebuie să își motiveze punctul de vedere în concret, nefiind suficient să se enunțe textul de lege pentru a justifica soluția. [ Mai mult... ]

Art. 81 Avertismentul

Dacă în termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei se descoperă că persoana față de care s-a luat această măsură săvârșise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracțiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsă chiar după expirarea acestui termen, renunțarea la aplicarea pedepsei se anulează și se stabilește pedeapsa pentru infracțiunea care a atras inițial renunțarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, după caz, [ Mai mult... ]

Art. 82 Anularea și efectele renunțării la aplicarea pedepsei

În raport de pluralitatea formată din infracțiunea față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei și infracțiunea care atrage anularea măsurii pot fi incidente doar dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni. Dacă însă se descoperă și alte infracțiuni ulterioare unei soluții de condamnare pot fi incidente prevederile de la recidivă sau de la pluralitatea intermediară, de exemplu, dacă se descoperă în timpul judecării anulării renunțării la aplicarea pedepsei că anterior acest [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Amânarea aplicării pedepsei

Art. 83 Condițiile amânării aplicării pedepsei

Amânarea aplicării pedepsei în cazul infracțiunii de abandon de familie (art. 378 C. pen..) este obligatorie [în cazul art. 378 alin. (5) C. pen.., norma este imperativă] dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile până la rămânerea definitivă ahotărârii de condamnare. În situația în care inculpatul nu își îndeplinește obligația de plată apensiei de întreținere, aplicarea dispozițiilor privind amânarea aplicării pedepsei este posibilă atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de norma g [ Mai mult... ]

Art. 84 Termenul de supraveghere

Nu se poate deduce arestarea preventivă din durata termenului de încercare. [ Mai mult... ]

Art. 85 Măsurile de supraveghere și obligațiile

Măsurile de supraveghere au caracter obligatoriu, iar obligațiile au un caracter facultativ și trebuie individualizate în concret. [ Mai mult... ]

Art. 86 Supravegherea

A se vedea supra comentariul art. 85. [ Mai mult... ]

Art. 87 Modificarea sau încetarea obligațiilor

A se vedea supra comentariul art. 85. [ Mai mult... ]

Art. 88 Revocarea amânării aplicării pedepsei

Sesizarea instanței poate fi făcută de către procuror, în cazul comiterii unei noi infracțiuni în termenul de supraveghere, și de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea persoanei vătămate sau a altei persoane interesate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probațiune. Raportul de evaluare însoțește sesizarea făcută de judecătorul delegat. [ Mai mult... ]

Art. 89 Anularea amânării aplicării pedepsei

În raport de pluralitatea formată din infracțiunea față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei și infracțiunea care atrage anularea măsurii pot fi incidente doar dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni. Dacă însă se descoperă în timpul judecării anulării amânării aplicării pedepsei că anterior acestei soluții existase nu numai infracțiunea care atrage anularea, dar și ohotărâre de condamnare definitivă, care nu fusese cunoscută de instanță, se va naște opluralitate de tipul [ Mai mult... ]

Art. 90 Efectele amânării aplicării pedepsei

Soluția se pronunță ca urmare a constatării existenței infracțiunii. În consecință, dat fiind interesul apărării societății și nevoia protecției drepturilor persoanei vătămate în cazul săvârșirii unei infracțiuni, soluția privind acțiunea penală nu afectează măsurile de siguranță sau obligațiile civile. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 5-a Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

Pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere aexecutării pedepsei conform art. 5 C. pen.., instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere (art. 16). [ Mai mult... ]

Art. 91 Condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere

9. Cazuri speciale de suspendare aexecutării pedepsei. Suspendarea executării pedepsei în cazul infracțiunii de abandon de familie (art. 378 C. pen..) este obligatorie [în cazul art. 378 alin. (5) C. pen.., norma este imperativă] dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile până la rămânerea definitivă ahotărârii de condamnare. În situația în care inculpatul nu își îndeplinește obligația de plată apensiei de întreținere, aplicarea dispozițiilor privind suspendarea executării pedepsei este posibilă atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de norma generală.

[ Mai mult... ]

Art. 92 Termenul de supraveghere

Condamnatul trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. [ Mai mult... ]

Art. 93 Măsurile de supraveghere și obligațiile

12. Obligația de a se supune măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală. Consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune în a cărui circumscripție locuiește persoana care trebuie să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală, primind copia hotărârii judecătorești, comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii instituției în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală, menționate în hotărâre. În cazul în care instituția nu este menționată în hotărâre, consilierul de probațiune decide instituția în care urmează să aibă loc controlul, tratamentul sau îngrijirea medicală și comunică acesteia copia de pe dispozitivul hotărârii, precum și decizia sa. Supravegherea și controlul respectării obligației de a se supune măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală, atât cu privire la persoana supravegheată, cât și cu privire la instituția din comunitate stabilită, se efectuează de serviciul de probațiune competent. Instituția sesizează serviciul de probațiune atunci când constată că persoana supravegheată nu își respectă îndatoririle stabilite în cadrul controlului, tratamentului sau îngrijirii medicale. Sesizarea serviciului de probațiune poate fi făcută, după caz, și de persoana vătămată sau de altă persoană interesată. Costurile controlului, tratamentului sau îngrijirii medicale sunt acoperite de la bugetul de stat.

[ Mai mult... ]

Art. 94 Supravegherea condamnatului

Munca neremunerată în folosul comunității dispusă în cazul persoanei condamnate la opedeapsă cu suspendarea sub supraveghere aexecutării se execută într-un interval de cel mult un an de la data începerii prestării muncii, cu excepția situațiilor în care persoana nu mai este aptă pentru prestarea unei sau unor activități dintre cele stabilite de consilierul de probațiune ori starea de incapacitate temporară de muncă aîncetat, situații în care munca neremunerată în folosul comunității poate fi pre [ Mai mult... ]

Art. 95 Modificarea sau încetarea obligațiilor

;
se încarcă...