Drept Penal (C.H. BECK)

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
de Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

24 noiembrie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

De asemenea, s-a stabilit că „nu se află în stare de necesitate persoana care, având permisul anulat, a condus autoturismul pe motiv că a fost nevoit să transporte la spital un prieten bolnav căruia i s-a făcut rău de la fumul de țigări din discotecă” (C.A. București, Secția I penală, decizia nr. 1461 din 27 octombrie 2006, în G.-F. Popescu, op. cit., p. 35). [ Mai mult... ]

Art. 336 Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe

O atenție deosebită trebuie acordată de instanță incidenței altor cauze justificative sau de neimputabilitate, reclamate uneori de către autorii faptelor. Astfel, s-a decis că reprezintă infracțiune și există răspundere penală, chiar dacă vehiculul a fost condus în condiții de tristețe provocată de moartea unei rude apropiate, anume bunica autorului (I. Rusu, M.I. Bălan-Rusu, Infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice…, op. cit., p. 154, cu referire la C.A. Timișoara, Secția penală, decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2009). [ Mai mult... ]

Art. 337 Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice

5. Latura subiectivă. Forma de vinovăție necesară este intenția, iar practicianul are a analiza cu foarte mare atenție motivele invocate pentru a se justifica activitatea infracțională, care ar îndrepta atenția spre aplicarea unei cauze justificate, cel mai adesea a stării de necesitate. S-a hotărât astfel că nu pot constitui motive pentru a putea refuza prelevarea existența unei alergodermii (Jud. Iași, sentința penală nr. 3443 din 11 noiembrie 2008, în G.-F. Popescu, Infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice…, op. cit., p. 100), necunoașterea de către conducătorul depistat a nivelului exact al concentrației de alcool pur în aer expirat (C.A. Iași, Secția penală, decizia nr. 528 din 1 septembrie 2005, în G.-F. Popescu, Infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice…, op. cit., p. 102), existența unei agresiuni a organului de poliție [Jud. Sector 6 București, sentința penală nr. 643 din 16 septembrie 2009 (www.jurindex.ro)] sau invocarea de către acesta a faptului că a suferit o intervenție stomatologică, iar o eventuală prelevare a probelor biologice de sânge i-ar fi afectat starea de sănătate, însoțită de solicitarea de a i se lua probe de urină [C.A. Craiova, Secția penală și pentru cauze cu minori, decizia nr. 2458 din 12 decembrie 2013 (www.legalis.ro)]. De asemenea, nu se poate invoca faptul că prin această normă se încalcă în vreun fel prezumția de nevinovăție a inculpatului, care astfel ar fi obligat să ofere probe cu privire la nivelul de îmbibare alcoolică sau de intoxicare avut [DCC nr. 456/2004 (M.Of. nr. 60 din 18 ianuarie 2005), referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (4) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice].

[ Mai mult... ]

Art. 338 Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia

8. Cauze de nepedepsire. Legiuitorul acordă conducătorului vehiculului posibilitatea de a proceda la transportul victimelor în vederea asigurării asistenței medicale de specialitate, dar condiționează neaplicarea vreunei pedepse de întoarcerea imediată la locul accidentului. Neprecizând vreo durată de timp măcar orientativă, aceasta este lăsată la aprecierea instanței de judecată. Deși trebuie privit particular pentru fiecare caz în parte, este necesar să se constate o urgență în revenirea la locul incidentului, o preocupare a autorului în acest sens. Nu putem considera ca respectând cerințele normei întârzieri nemotivate de mai multe ore sau chiar zile.

[ Mai mult... ]

Art. 339 Împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice

2.4. Urmarea imediată. Faptele descrise în acest articol sunt infracțiuni de pericol. Totuși, în cazul alin. (1) este necesar să se demonstreze că activitatea a fost de natură să inducă în eroare participanții la trafic, iar raportat la cea de la alin. (3), că se pune în primejdie siguranța circulației.

[ Mai mult... ]

Art. 340 Nerespectarea atribuțiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparațiilor

În cazul ultimului alineat se cere ca activitatea de reparare să se desfășoare prin neîndeplinirea condițiilor legale. Aceasta se poate referi, de exemplu, la deținerea unei adeverințe prevăzute de Anexa 1C din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, republicată [aprobat prin H.G. nr. 1391/2006 (M.Of. nr. 876 din 26 octombrie 2006)] care se eliberează de către organele abilitate în caz de accident. [ Mai mult... ]

Art. 341 Efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public

Georgina Bodoroncea [ Mai mult... ]

Capitolul III Nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive

Art. 342 Nerespectarea regimului armelor și al munițiilor

În varianta prevăzută de alin. (6), realizată prin omisiune, nedepunerea armelor și a munițiilor se poate comite și din culpă, dar aceasta nu este pedepsită de lege. [ Mai mult... ]

Art. 343 Uzul de armă fără drept

4. Vinovăție. Fapta se comite cu intenție directă sau indirectă [a se vedea supra pct. 2; I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 308/28 ianuarie 2014 (www.scj.ro)].

[ Mai mult... ]

Art. 344 Falsificarea sau modificarea. Ștergerea sau modificarea marcajelor de pe arme letale

5. Vinovăția. Fapta se comite cu intenție directă sau indirectă.

[ Mai mult... ]

Art. 345 Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive

5. Tentativa se pedepsește, conform art. 347 C. pen.., în cazul faptelor incriminate de art. 345 alin. (1) și (2) C. pen..

[ Mai mult... ]

Art. 346 Nerespectarea regimului materiilor explozive

5. Tentativa se pedepsește, conform art. 347 C. pen.., în cazul faptelor incriminate de art. 346 alin. (1) și (2) C. pen..

[ Mai mult... ]

Art. 347 Sancționarea tentativei

Georgina Bodoroncea [ Mai mult... ]

Capitolul IV Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege

Art. 348 Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități

Drept urmare, în lipsa acestei cerințe necesare pentru întregirea laturii obiective a infracțiunii, dat fiind că legea specială sancționează exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a fost suspendat ca o abatere disciplinară gravă, instanța trebuia să constate că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 281 C. pen. din 1969, reținută în sarcina inculpatei [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 3447 din 6 octombrie 2011 (www.scj.ro)]. În consecință, constituie infracțiunea de înșelăciune, iar nu cea de exercitare fără drept a unei profesii, „fapta inculpatului care, în intervalul de timp aprilie 2011 - noiembrie 2011, deși cunoștea faptul că i-a fost suspendat exercițiul dreptului de a profesa în calitate de avocat, a indus și a menținut în eroare pe părțile vătămate, cărora le-a precizat că le va oferi, în calitate de avocat, asistență juridică și reprezentare în fața organelor judiciare, în schimbul unor sume de bani, fără a îndeplini pentru acestea nicio activitate de asistență juridică sau de reprezentare” [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 1917 din 5 iunie 2013 (www.scj.ro)]. Infracțiunile vor intra în concurs însă în situația inculpatei S.A.T. de a se prezenta în mod repetat în fața numiților N.A. și N.I., T.F. și F.L.I., ca fiind avocată, de a efectua activități de consiliere juridică și de a solicita în baza acestor activități achitarea unor sume de bani [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 902 din 23 martie 2012 (www.scj.ro)]. [ Mai mult... ]

Art. 349 Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă

8. Răspunderea civilă. Răspunderea civilă a angajatorului se va stabili în temeiul răspunderii civile delictuale a comitentului pentru fapta prepusului, fiind necesar a se face dovada întrunirii acestor condiții. În cazul unui accident produs prin nerespectarea normelor de protecția muncii, unitatea al cărei salariat este vinovat de producerea accidentului răspunde pentru daunele cauzate, alături de prepusul său, în baza art. 1000 alin. (3) C. civ. din 1864. Această culpă rezultă în alegerea și supravegherea prepusului și ea nu este înlăturată de împrejurarea că unitatea a făcut instructaj cu inculpatul cu privire la modul de folosire a utilajului (Trib. Suprem, Colegiul penal, decizia nr. 523/1967, în R.R.D. nr. 7/1967, p. 173).

[ Mai mult... ]

Art. 350 Nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă

8. Răspunderea civilă. Răspunderea civilă a angajatorului se va stabili în temeiul răspunderii civile delictuale a comitentului pentru fapta prepusului, fiind necesar a se face dovada întrunirii acestor condiții. „Pentru ca răspunderea comitentului să fie angajată, este necesar ca între exercițiul funcției, de către prepus, și fapta păgubitoare să existe o legătură de cauzalitate sau conexitate, în sensul ca funcția să fi procurat instrumentul faptei ilicite sau prilejul care a înlesnit săvârșirea acesteia. Or, chiar dacă inculpatul, în calitatea sa de lăcătuș mecanic, nu era îndreptățit să folosească electrostivuitorul cu care a accidentat victima, nu este mai puțin adevărat că el a putut conduce acel electrostivuitor numai profitând de un prilej ce i s-a ivit, în cadrul întreprinderii în care este încadrat, cu ocazia exercitării funcției sale. În aceste condiții, înclinăm a crede că întreprinderea, a cărei culpă în supraveghere ni se pare vădită, nu putea fi apărată de răspunderea civilă ce-i incumba în calitate de comitent” (Repertoriu…1976-1980, p. 308, notă la decizia nr. 527/1978 a T.M.B., Secția a II-a penală, prin care s-a reținut că „întrucât accidentul s-a produs datorită conducerii din proprie inițiativă și fără autorizație a autostivuitorului, de către inculpat, ale cărui sarcini de serviciu nu aveau legătură cu conducerea acelui utilaj, pentru care se cere o calificare și o pregătire speciale, întreprinderea comitentă nu poate avea, în cauză, calitatea de parte responsabilă civilmente”).

[ Mai mult... ]

Art. 351 Camăta

Valerian Cioclei; Lavinia Valeria Lefterache

[ Mai mult... ]

Capitolul V Infracțiuni contra sănătății publice

Art. 352 Zădărnicirea combaterii bolilor

În consecință, soluția primei instanțe de respingere a plângerii petiționarului împotriva rezoluției nr. 1368/P/2007 din 4 martie 2008 și rezoluției nr. 573/II-2/2008 din 17 aprilie 2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București este legală și temeinică [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 1273/2009, dosar nr. 3187/2008 (www.legeaz.net)]. [ Mai mult... ]

Art. 353 Contaminarea venerică

Pentru a se lămuri condițiile în care petentul a fost contaminat cu sifilis instanța a dispus expertize medico-legale pentru a se stabili dacă persoana cercetată și fiica acesteia, O.B.J., sunt purtătoare de sifilis, condițiile în care acestea au fost contaminate cu această maladie, dacă au făcut tratament și dacă persoana cercetată putea să-l contamineze pe petent în timpul conviețuirii. Urmează să fie audiată persoana cercetată sub aspectul infestării cu sifilis și dacă cunoștea și a comunicat petentului acest aspect și că exista posibilitatea ca și el să devină purtător de sifilis. Urmează a fi audiați fiii petentului O.S. și O.O. pentru a lămuri dacă aceștia cunoșteau că mama lor este purtătoare de sifilis și că făcea tratament pentru aceasta, cumpărând ea însăși medicamente și pentru tratamentul petentului [Trib. Vaslui, sentința penală nr. 220 din 18 iunie 2008 (www.jurisprudenta.org)]. [ Mai mult... ]

Art. 354 Transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit

Inculpatul a recunoscut că, deși știa că este purtător al virusului HIV încă din anul 1998, în urma unor investigații medicale, fapt confirmat și în vara anului 2008 (cu ocazia internării soției sale, D.J., în spital) a întreținut cu partea vătămată acte sexuale, întrucât, fiind băut, nu a realizat că ar putea să-i transmită boala. Instanța a înlăturat apărarea inculpatului, deoarece în cursul cercetărilor a mai rezultat că Fundația „E.” Marea Neagră C. a avut în atenție situația familiei D., iar prin adresa nr. 137/25.02.2009 aceasta a comunicat că inculpatul este luat în evidența Spitalului de Boli Infecțioase C., ca purtător al virusului H.I.V., încă din anul 1998, dată la care însă a refuzat să își însușească diagnosticul și să efectueze noi teste. Boala a fost însă confirmată mai târziu, prin decesul celor două soții, cauzat de SIDA. În luna iulie 2008, urmare a îmbolnăvirii lui D.J., inculpatul a fost testat medical, confirmându-se pentru a doua oară diagnosticul SIDA. Cele două fiice ale inculpatului cu numita D.J., minorele în vârstă de 7 ani și, respectiv, de 9 ani, au fost diagnosticate ca purtătoare ale virusului HIV, fiind în evidența Spitalului de Boli Infecțioase C. Din cercetări a rezultat că, la data de 1.06.2008, înainte de a fi violată de inculpat, partea vătămată a fost testată medical cu privire la virusul HIV, iar rezultatul a fost negativ, ulterior, urmarea violului, la data de 20.02.2009 victima a fost testată din nou medical confirmându-se că este purtătoare a virusului HIV. Din adresa Fundației „E.” a rezultat că inculpatul este cunoscut atât la Spitalul de Boli Infecțioase C., cât și la Direcția pentru Protecția Copilului C. și, deși au depus demersuri în sensul de a-l convinge să accepte ca cele două minore și partea vătămată ce i-au rămas în îngrijire după decesul soției să fie tratate, acesta a refuzat. În consecință, inculpatul a fost condamnat pentru viol în formă continuată la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru fapta săvârșită asupra părții vătămate E.P. și la 8 ani închisoare pentru fapta de transmitere a sindromului imunodeficitar dobândit față de partea vătămată E.P. [C.A. Constanța, Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, decizia nr. 698 din 26 noiembrie 2009 (www.jurisprudenta.org)]. [ Mai mult... ]

Art. 355 Răspândirea bolilor la animale sau plante

2. Principalele elemente de analiză a infracțiunii. Elementul material al infracțiunii constă în nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau plante ori a dăunătorilor. Elementul material se poate realiza fie prin acțiune, respectiv printr-o încălcare a măsurilor prescrise, fie prin inacțiune, respectiv printr-o neîndeplinire a măsurilor prescrise (în același sens, a se vedea Explicații IV, ed. a II-a, 2003, p. 538). Măsurile de prevenire sau combatere sunt stabilite prin acte normative specifice domeniilor ce vizează creșterea animalelor sau cultura plantelor și acestea trebuie avute în vedere la conturarea elementului material, în fiecare caz concret. Urmarea imediată a infracțiunii este reprezentată de răspândirea unei boli infectocontagioase sau răspândirea dăunătorilor. În lipsa acestui rezultat, chiar dacă se constată că nu au fost respectate anumite măsuri dintre cele prescrise, fapta nu există. Legătura de cauzalitate nu se prezumă. Trebuie stabilit și dovedit în mod clar raportul de cauzalitate între încălcarea sau neîndeplinirea unor măsuri și răspândirea bolii sau a dăunătorilor.

[ Mai mult... ]

Art. 356 Infectarea apei

2. Principalele elemente de analiză a infracțiunii. Situația premisă a infracțiunii este dată de existența unei surse de apă sau a unei rețele de apă. Acestea trebuie să fie destinate consumului uman sau animal ori irigării plantelor. Sursele de apă pot fi naturale (izvoare, cursuri de apă, lacuri etc.) sau artificiale (fântâni, puțuri de mare adâncime, lacuri de acumulare, bazinele stațiilor de distribuire etc.). Rețelele de apă sunt cele destinate circulării apei spre consumatori (conducte, canale de irigații etc.). În doctrină s-a apreciat că: „Nu va exista situația premisă în cazul unei surse de apă sau rețea de apă de folosință individuală (de exemplu, o fântână în curtea unei persoane particulare, la care nu au acces alte persoane)” (Explicații IV, ed. a II-a, 2003, p. 541). O asemenea interpretare este discutabilă, câtă vreme textul legal nu face nicio referire la tipul și destinația sursei sau rețelei. Chiar în cazul unei surse sau rețele particulare, de regulă, există mai multe persoane utilizatoare (de exemplu, membrii unei familii, mai mult sau mai puțin numeroase). În gospodăriile din mediul rural, pe lângă persoane, pot fi afectate, în același timp, animale și plante. În plus, există oricând posibilitatea ca apa provenită dintr-o sursă particulară să ajungă, sub o formă sau alta (spre exemplu, prin încorporarea în alte produse) la un număr mare de persoane. Elementul material al infracțiunii este reprezentat de infectarea prin orice mijloace a surselor sau rețelelor de apă. Infectarea apei presupune o modificare a proprietăților acesteia prin combinarea cu diverși agenți patogeni. Poate fi vorba de viruși, microbi, bacterii, substanțe toxice etc. Urmarea imediată este reprezentată de un rezultat ce constă în deteriorarea calității apei dintr-o sursă sau o rețea, de așa natură încât „devine dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor”. Existența infracțiunii nu este însă condiționată de producerea efectivă a unor îmbolnăviri. „Pentru existența urmării imediate este suficientă potențialitatea dăunătoare a apei infectate, adică pericolul de a produce îmbolnăvirea sau moartea oamenilor sau a animalelor, ori distrugerea sau infectarea plantelor” (Explicații IV, ed. a II-a, 2003, p. 542). Legătura de cauzalitate trebuie stabilită și dovedită. Dacă potențialul dăunător al apei are alte cauze (spre exemplu, acumularea în pânza freatică a unor substanțe folosite legal în agricultură cu ani în urmă) conținutul obiectiv al infracțiunii nu este realizat.

[ Mai mult... ]

Art. 357 Falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse

2. Principalele elemente de analiză a infracțiunii. Fapta este incriminată într-o variantă tip, la alin. (1), și o variantă agravată, la alin. (2). În cazul variantei tip, elementul material al infracțiunii este reprezentat printr-o acțiune ce presupune trei modalități: prepararea, oferirea sau expunerea spre vânzare de alimente, băuturi ori alte produse falsificate sau substituite. Modalitățile prevăzute de textul incriminator sunt alternative, pentru existența infracțiunii fiind suficientă realizarea uneia (oricăreia) dintre ele. Este de menționat în același timp că în măsura în care sunt înfăptuite două sau toate cele trei modalități ale elementului material (spre exemplu, se prepară un aliment falsificat, după care este expus spre vânzare și apoi oferit unei persoane), fapta nu își pierde caracterul unitar. Condiția atașată elementului material este ca alimentele, băuturile ori produsele falsificate ori substituite să fie nocive (vătămătoare) pentru sănătatea persoanelor. Urmarea imediată este reprezentată de o stare de pericol pentru sănătatea populației. Legătura de cauzalitate rezultă implicit, din materialitatea faptei. În cazul variantei agravate, singura diferență față de varianta tip este dată de produsul infracțiunii, fiind vorba despre medicamente contrafăcute sau substituite care sunt vătămătoare sănătății. Explicațiile cu privire la varianta tip rămân valabile și în cazul variantei agravate.

[ Mai mult... ]

Art. 358 Comercializarea de produse alterate

2. Principalele elemente de analiză a infracțiunii. Fapta este incriminată într-o variantă tip, la alin. (1), o variantă asimilată, cea de la alin. (2) și o variantă agravată, la alin. (3). În varianta tip, elementul material constă în acțiunea de vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depășită. Se poate observa o oarecare asemănare cu incriminarea anterioară, dacă ne raportăm la ultima modalitate de realizare a elementului material, respectiv expunerea spre vânzare. Nu ne aflăm însă în situația unei suprapuneri de texte deoarece există o diferență între cele două fapte. Dacă în cazul art. 357 C. pen.. avem de a face cu produse falsificate sau substituite (și ca atare le-am denumit produse ale infracțiunii), în cazul art. 358 C. pen.. este vorba despre produse autentice, dar care sunt alterate, ori au perioada de valabilitate depășită. Ca și în cazul precedentei infracțiuni, și la comercializarea de produse alterate, condiția atașată elementului material este ca alimentele, băuturile ori alte produse să fie nocive (vătămătoare) pentru sănătatea persoanelor. Urmarea imediată este reprezentată de o stare de pericol pentru sănătatea populației. Legătura de cauzalitate rezultă implicit, din materialitatea faptei. Varianta asimilată se referă la carne sau produsele din carne, provenite din tăieri de animale sustrase controlului veterinar. La această variantă elementul material constă în acțiunea de punere în consum a respectivelor produse. Punerea în consum include vânzarea, dar nu se limitează la aceasta, ci se referă la orice tip de distribuire către consumatori a produselor respective, inclusiv dacă aceasta se face cu titlu gratuit. Condiția atașată elementului material coincide cu cea de la varianta tip. Varianta agravată se referă la medicamente contrafăcute alterate ori cu perioada de valabilitate depășită. Elementul material constă în acțiunea de vânzare ca și la varianta tip. Spre deosebire de varianta tip, avem însă de această dată o condiție alternativă atașată elementului material. Astfel, pe lângă condiția de a fi vătămătoare apare o nouă ipoteză, aceea în care medicamentele și-au pierdut în tot sau în parte eficiența terapeutică. Cele două condiții nu sunt cumulative, ci alternative.

[ Mai mult... ]

;
se încarcă...