Drept Penal (C.H. BECK)

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
de Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

24 noiembrie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Codul penal anterior nu prevedea ca infracțiune distinctă repunerea în circulație a valorii primite ca bună, considerând că nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii de fals; o asemenea faptă putea însă constitui o infracțiune de înșelăciune la care s-ar fi reținut circumstanța atenuantă judiciară constând în aceea că făptuitorul fusese și el, anterior, victima unei înșelăciuni (Explicații IV, ed. I, 1972, p. 380, 387, 388; P.J.P. III, p. 243, 244, comentariul 3). În jurisprudența instanței supreme există însă cel puțin o soluție care a considerat o asemenea faptă ca fiind infracțiunea de punere în circulație (Trib. Suprem, Secția penală, decizia nr. 1913/1988, în P.J.P. III, p. 243 sau în Dreptul nr. 3/1990, p. 38). [ Mai mult... ]

Art. 314 Deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori

I.C.C.J., Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 15/2013 (M.Of. nr. 760 din 6 decembrie 2013), a decis că „montarea la bancomat a dispozitivelor autonome de citire a benzii magnetice a cardului autentic și a codului PIN aferent acestuia (skimmere, minivideocamere sau dispozitive tip tastatură falsă) constituie infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003” (pct. 1 al dispozitivului), adică deținerea fără drept a unui dispoziti [ Mai mult... ]

Art. 315 Emiterea frauduloasă de monedă

3. Autorități competente. Asemenea autorități sunt, la nivel național, băncile naționale. Emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României este atribuția exclusivă a Băncii Naționale a României potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) și art. 12 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul B.N.R. Dispozițiile privind emisiunea monetară sunt cuprinse în Capitolul III, art. 12-18 din legea menționată. Această activitate se realizează prin intermediul a două entități aflate în subordinea B.N.R, respectiv Regia Autonomă „Monetăria Statului” și Regia Autonomă „Imprimeria Băncii Naționale a României”, înființate prin H.G. nr. 231/1991 (M.Of. nr. 87 din 23 aprilie 1991).

[ Mai mult... ]

Art. 316 Falsificarea de valori străine

3. Jurisprudența în materia falsificării de valori străine, sub imperiul Codului penal anterior a fost redusă; s-a susținut că falsificarea monedei străine atrage incidența art. 284 C. pen. din 1969 numai în măsura în care acea monedă are curs legal în țara de emisiune și, prin aceasta, este susceptibilă să aducă un prejudiciu circulației monetare (P.J.P. III, p. 245; R.R.D. nr. 10/1979, p. 53-58).

[ Mai mult... ]

Capitolul II Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare

Art. 317 Falsificarea de instrumente oficiale

7. Jurisprudență. Falsificarea unei ștampile aparținând unei societăți comerciale nu a fost considerată ca falsificare de instrumente oficiale (C.A. Ploiești, Secția penală, decizia nr. 70/1999, în C.P. Ad., p. 983); totuși, în măsura în care societatea comercială era o bancă, a fost reținută această infracțiune (C.S.J., Secția penală, decizia nr. 2839/1999, în C.P. Ad., p. 982). Fapta inculpatului care în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada noiembrie 2005 - august 2008 a falsificat mai multe ștampile cu impresiuni ce le imită pe cele emise, în mod legal, de către o instituție publică sau instituție de interes public din categoria celor enumerate de art. 145 C. pen.., și anume: Consiliul Local, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Registrul Urbaniștilor din România, Ordinul Arhitecților din România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de falsificare de instrumente oficiale în formă continuată [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 82 din 11 martie 2015 (www.scj.ro)].

[ Mai mult... ]

Art. 318 Folosirea instrumentelor false

4. Jurisprudență. A fost considerată infracțiunea de folosire de instrumente false, în modalitatea prevăzută de art. 287 alin. (2) C. pen.. anterior, fapta unei persoane care, în calitate de persoană fizică autorizată de către Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, a aplicat, fără drept, pe lucrările întocmite două ștampile ale Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (Jud. Costești, sentința penală nr. 88 din 23 mai 2014, definitivă prin decizia nr. 568/A din 23 octombrie 2014 a C.A. Pitești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie). Fapta inculpatului care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada 4 octombrie 2007 - 31 iulie 2008 s-a folosit de ștampila contrafăcută cu mențiunile „Consiliul Local mun. Cluj, jud. Cluj” pentru falsificarea adresei din 28 ianuarie 2008 a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca C.T.A.T.U. și a acordului unic din 4 octombrie 2007 al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea instrumentelor oficiale false în formă continuată [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 82 din 11 martie 2015 (www.scj.ro)].

[ Mai mult... ]

Art. 319 Falsificarea de instrumente de autentificare străine

Precedent legislativ și situații tranzitorii. Art. 319 C. pen.. nu are corespondent în reglementarea anterioară. Este o normă de trimitere care stabilește că incriminările privind falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare, prevăzute de art. 317 și art. 318 C. pen.., se aplică și în ipoteza săvârșirii unor infracțiuni de falsificare sau de folosire a unor asemenea instrumente, folosite de autoritățile unui stat străin.

[ Mai mult... ]

Capitolul III Falsuri în înscrisuri

Art. 320 Falsul material în înscrisuri oficiale

Fapta inculpatului care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada noiembrie 2005 - august 2008 a falsificat prin contrafacere ori alterare mai multe înscrisuri oficiale de genul celor emise de instituții publice: primărie, consiliul județean, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ori de notari publici, în vederea producerii de consecințe juridice, în cadrul manoperelor dolosive de inducere în eroare și menținere în eroare și anume: contract de asociere și vânzare-cumpărare autentificat la notar public; certificat de urbanism; autorizație de construire; adresa din 28 ianuarie 2008 a primăriei; extras după coala funciară și schițele aferente, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 82 din 11 martie 2015 (www.scj.ro)]. Fapta inculpatului care, în cursul lunii aprilie 2014, a contrafăcut (a întocmit în fals), cu ajutorul laptopului personal și a unei imprimante, încheierea ședinței Camerei de Consiliu din data de 22 aprilie 2014, pronunțată într-un dosar al unei judecătorii, prin care s-a dispus distribuirea cu prioritate către un creditor a prețului obținut în urma vânzării unui imobilului, înscris oficial de natură să producă consecințe juridice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen.. Fapta aceluiași inculpat, care în data de 23 aprilie 2014, în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale, într-un dosar de executare, a prezentat executorului judecătoresc încheierea falsificată, anterior menționată, în vederea producerii de consecințe juridice, respectiv obținerea sumelor de bani provenite în urma vânzării la licitație a imobilului teren proprietatea debitoarelor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 323 teza I C. pen.. [C.A. Brașov, Secția penală, sentința penală nr. 12/F din 17 aprilie 2015, definitivă prin decizia nr. 377/A/2015 a I.C.C.J., Secția penală (www.scj.ro)]. Falsificarea documentelor destinate să ateste îndeplinirea condițiilor pentru obținerea unui titlu universitar constituie infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2066 din 18 iunie 2014 (www.scj.ro)]. Fapta inculpatului de a semna în fals persoana vătămată în statele de plată întocmite de Departamentul economic al Senatului constituie infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale (I.C.C.J., Secția penală, sentința nr. 486 din 16 iunie 2016, nepublicată). [ Mai mult... ]

Art. 321 Falsul intelectual

Fapta notarului public de a autentifica o declarație falsă, prin care se atestă în mod nereal că persoanele vătămate și-au exprimat acordul ca fiica lor minoră să iasă din țară neînsoțită, declarație pe baza căreia minora a ieșit din țară, nu întrunește numai elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual prevăzută în art. 289 C. pen.., ci și elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat prevăzută în art. 26 C. pen.. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 681 din 22 februarie 2011 (www.scj.ro)]; pe lângă suportul indiscutabil pe care l-a constituit actul falsificat de notar pentru trecerea ilegală a frontierei, notarul a comis și o acțiune specifică infracțiunii de fals intelectual, atestând împrejurări necorespunzătoare adevărului, aducând atingere și unei alte valori sociale, respectiv încrederea publică în înscrisurile oficiale. Fapta inculpatului care, în baza unei rezoluții infracționale unice, la cererile din 20 iulie 2006 și din 21 martie 2007 a anexat acte false prin care se identifica amplasarea imobilului în teritoriu, ceea ce a avut ca și consecință emiterea certificatelor de urbanism din 31 iulie 2007 și din 10 aprilie 2007, conținând mențiuni și anexe cu date nereale, de către funcționarii ce au acționat fără vinovăție din cadrul Primăriei și, respectiv, la solicitările adresate Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunal, determinând efectuarea de mențiuni nereale în evidența Registrului Comerțului, în baza hotărârii judecătorului delegat, conform Încheierii nr. 2376 din 10 iunie 2008, fundamentată pe actele false folosite de inculpat (cu privire la denumirea, sediul, structura organizatorică a SC R.E.P. SRL C. devenită SC C.E.T.) întrunește elementele constitutive ale participației improprii la fals intelectual în formă continuată [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 82 din 11 martie 2015 (www.scj.ro)]. [ Mai mult... ]

Art. 322 Falsul în înscrisuri sub semnătură privată

Contrafacerea subscrierii (imitarea semnăturii vânzătorului) unui antecontract de vânzare-cumpărare, cât și a unei chitanțe de înstrăinare a unui autoturism constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2158 din 25 iunie 2014 (www.scj.ro)]; tot astfel, falsificarea documentelor utilizate pentru obținerea unor credite bancare – adeverință de salariu, contract individual de muncă [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2243 din 3 iulie 2014 (www.scj.ro)]. Fapta inculpatului care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în perioada 2007 - 1 august 2008, a falsificat prin contrafacere mai multe înscrisuri sub semnătură privată, fabricând „dovezi de restituire a banilor”, sub diverse denumiri „dispoziție de plată, reziliere antecontract, anexa 5 antecontract”, uzând de bucăți din alte documente semnate de părți (antecontracte, acte adiționale, anexe la antecontracte, cereri de reziliere, fișe de consultanță, notificări), pe care a imprimat astfel de mențiuni nereale, și completând facturi cu sumele respective cu mențiuni „restituire avans, stornare factură avans” și chitanțe de „returnare avans”, pe care le-a postat pe site-ul firmei „E.” și de care s-a folosit pentru zădărnicirea aflării adevărului în prezenta cauză, pentru blocarea acțiunilor civile și cu ocazia controalelor de specialitate din partea Gărzii Financiare, secția Timiș, Oficiul pentru Protecția Consumatorului Timiș întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 82 din 11 martie 2015 (www.scj.ro)]. [ Mai mult... ]

Art. 323 Uzul de fals

În astfel de ipoteze vor fi aplicate dispozițiile de incriminare din legile speciale, norma din Codul penal având caracter general. [ Mai mult... ]

Art. 324 Falsificarea unei înregistrări tehnice

3. Înregistrare tehnică. Noțiunea este definită în art. 324 alin. (3) C. pen.. În ceea ce privește dispozitivul tehnic omologat, sunt incidente dispozițiile O.G. nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie (M.Of. nr. 212 din 28 august 1992), cu modificările și completările ulterioare.

[ Mai mult... ]

Art. 325 Falsul informatic

Falsul informatic prezintă asemănări cu frauda informatică (art. 249 C. pen.., fost art. 49 din Legea nr. 161/2003). Doctrina (A. Maxim, loc. cit., p. 64) a afirmat că infracțiunea de fals informatic este o normă generală în raport cu frauda informatică. Un alt autor (G. Zlati, Unele aspecte în legătură cu infracțiunile informatice…, loc. cit., p. 205-213) consideră însă că frauda informatică nu este o normă specială în raport cu falsul informatic, fiind posibilă reținerea unui concurs între cele două infracțiuni. În măsura în care datele informatice falsificate sunt folosite pentru inducerea în eroare a unei persoane și care, astfel, suportă un prejudiciu, falsul informatic se va reține în concurs cu infracțiunea de înșelăciune (C.A. Suceava, Secția penală, decizia nr. 205/2004, în C.P. Ad., p. 995). [ Mai mult... ]

Art. 326 Falsul în declarații

Și sub acest aspect se impun unele discuții: (1) Cu caracter general, latura subiectivă presupune voință și conștiință libere. Voința privește realizarea acțiunii constitutive, iar conștiința constă în reprezentarea urmării specifice a faptei materiale/acțiunii constitutive. Săvârșind fapta, adică făcând declarația mincinoasă, inculpatul a avut reprezentarea caracterului neadevărat al acesteia; mai mult, a avut reprezentarea consecințelor juridice pe care declarația sa era aptă să le producă con [ Mai mult... ]

Art. 327 Falsul privind identitatea

Fapta inculpatului care, după expulzarea din țara unde a executat o pedeapsă privativă de libertate, aflat în stare de recidivă în raport cu mai multe condamnări suferite în România, pentru care a fost dat în urmărire generală, își atribuie o falsă identitate în fața organelor poliției de frontieră, în scopul de a se sustrage de la executarea pedepselor și de a putea obține un nou pașaport pe numele său real, constituie infracțiunea de fals privind identitatea [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2534 din 28 mai 2003 (www.scj.ro)]. Faptele inculpatului, de a se prezenta în fața unui notar public ca fiind o altă persoană – proprietar al terenurilor înscrise într-un certificat de moștenitor – și, sub această identitate, de a declara necorespunzător adevărului că el este singurul moștenitor și proprietar al terenurilor pe care le înstrăinează, determinând prin acțiunile sale notarul public să întocmească un înscris oficial (actul notarial) în care să ateste împrejurări necorespunzătoare adevărului – constând în înscrierea inculpatului ca singur proprietar al terenurilor, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea prevăzută în art. 293 alin. (1) C. pen.., ale infracțiunii de fals în declarații prevăzută în art. 292 C. pen.. și ale participației improprii la infracțiunea de fals intelectual prevăzută în art. 31 alin. (2) raportat la art. 289 C. pen.. [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 541 din 17 februarie 2009 (www.scj.ro)]. [ Mai mult... ]

Art. 328 Infracțiuni de fals comise în legătură cu autoritatea unui stat străin

2. Jurisprudență. Decizii pronunțate în interesul legii. Încadrare juridică a declarării de către cetățeanul român a unei identități false unei autorități străine. Fapta cetățeanului român, aflat în străinătate, de a se prezenta sub o identitate falsă autorităților unui stat străin, constituie infracțiunea de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 alin. (1) teza I C. pen.. [I.C.C.J., Secțiile Unite, Decizia nr. XIX/2007 (RIL), (www.scj.ro)]. Decizia nu își mai păstrează valabilitatea, având în vedere dispozițiile art. 328 teza finală C. pen.

[ Mai mult... ]

Titlul VII Infracțiuni contra siguranței publice

Georgina Bodoroncea

[ Mai mult... ]

Capitolul I Infracțiuni contra siguranței circulației pe căile ferate

Art. 329 Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă

6. Concursul cu alte infracțiuni. Infracțiunea prevăzută de art. 329 C. pen.. poate intra în concurs cu o infracțiune de distrugere, atunci când privește degradarea sau distrugerea mărfurilor transportate sau cu una contra vieții sau integrității corporale.

[ Mai mult... ]

Art. 330 Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă din culpă

5. Concurs cu alte infracțiuni. Distrugerea sau semnalizarea falsă. Faptele inculpatului care, în calitate de impiegat de mișcare responsabil la Halta de Mișcare C.F.R. B.T. și în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la 12 decembrie 2006, nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu, din culpă și a efectuat semnalizări false, din culpă, determinând ciocnirea trenului personal nr. 3634 cu trenul de marfă nr. (...) la intrarea în halta de mișcare, care a avut ca și consecințe o catastrofă de cale ferată, constituie infracțiunile de neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă din culpă și distrugere și semnalizare falsă, prevăzute și pedepsite de art. 273 alin. (1) și (2) C. pen. din 1969, raportat la art. 277 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 276 alin. (3), (4) și (5) din același Cod, raportat la art. 277 alin. (2) C. pen. din 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 4442/2010 (www.scj.ro)]. Uciderea din culpă. Fapta inculpatului T.C. care în dimineața zilei de 11 septembrie 1997, în calitate de impiegat de mișcare în stația Cristești – Jijia a dispus efectuarea unei manevre în capătul „Y” al stației, deși era interzisă simultan cu primirea trenurilor, a fracționat parcursul de manevră, deși era pe linia de evitare a refuzat completarea partidei, manevra cu un alt manevrat care să fie la acoperire, a dat comenzi eronate care au dus la deraierea boghiului nr. 1 a vagonului 71242, iar vagonul 2 l-a strivit și l-a omorât pe manevrantul P.M., totodată a creat în împrejurările descrise un prejudiciu Societății Naționale de Transport Feroviar de marfă CFR Marfă SA Iași în cuantum de 17.151.391 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă din culpă, faptă prevăzută de art. 273 alin. (2) C. pen. din 1969 și uciderea din culpă prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969. Astfel, așa cum a rezultat din cele menționate mai sus, infracțiunea prevăzută de art. 273 alin. (2) C. pen. din 1969 sub aspectul elementului material s-a realizat, atât printr-o infracțiune – neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu (nu a completat cu un manevrant partida de manevră), cât și printr-o acțiune – îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu, așa cum s-a arătat și la încadrarea în drept a faptelor. (...) Prin acțiunea și inacțiunea inculpatului T.C. s-a produs în mod concret pericolul pentru siguranța circulației mijloacelor de transport, ale căilor ferate, a fost avariată o locomotivă, 3 vagoane și, nu în ultimul rând, decesul manevrantului P.M. [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2933/2009 (www.scj.ro)].

[ Mai mult... ]

Art. 331 Părăsirea postului și prezența la serviciu sub influența alcoolului sau a altor substanțe

3. Vinovăție. Infracțiunea se realizează cu intenție directă sau indirectă.

[ Mai mult... ]

Art. 332 Distrugerea sau semnalizarea falsă

6. Concurs cu alte infracțiuni. Furt. Fapta inculpaților de a tăia fire din cupru de la rețeaua de telecomunicații a C.F.R., fiind surprinși de către polițiști după ce acestea au fost rulate pentru a fi transportate, întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere și semnalizare falsă prevăzută în art. 276 alin. (1) C. pen. din 1969, cât și pe cele ale infracțiunii de furt calificat, în forma consumată [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 4431/2005 (www.scj.ro)], la fel și în cazul inculpaților care, în mod repetat, cu un patent și o cheie potrivită au degradat linia ferată prin demontare și au sustras de la aceasta componente ce intră în infrastructura căii ferate [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 6428/2006 (www.scj.ro)]. Distrugere. Sustragerea unor componente de instalații, cu știința că ele aparțin căilor ferate, având ca urmare aducerea acestor instalații în stare de neîntrebuințare și periclitarea siguranței mijloacelor de transport constituie infracțiunea prevăzută în art. 276 alin. (1) C. pen. din 1969, săvârșită cu intenție directă sau indirectă. Într-un asemenea caz nu sunt incidente prevederile art. 217 alin. (3) din același Cod, care se referă, între altele, la echipamente și instalații ce nu au legătură cu siguranța circulației pe calea ferată (C.S.J., Secția penală, decizia nr. 160/2000, în Probleme de drept...1990-2000, p. 436).

[ Mai mult... ]

Art. 333 Accidentul de cale ferată

Teodor Manea

[ Mai mult... ]

Capitolul II Infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice

Art. 334 Punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat

8.2. Punerea în circulație. Considerăm și noi, alături de alți autori, că noțiunea nu se referă la aspectele mecanice ce presupun deplasarea efectivă a unui autovehicul, ci mai degrabă un acord, un îndemn, dat de o persoană care poate să decidă în acest sens, pentru ca un autovehicul sau un tramvai să fie utilizat efectiv pe un drum public, deși nu respectă formalitățile necesare de înmatriculare (P. Dungan, Analiza conținutului infracțiunilor contra siguranței circulației pe drumurile publice prin prisma noului Cod penal, loc. cit., p. 48). De altfel, doar în acest fel putem, credem noi, diferenția practic cele două acțiuni conținute de textul de lege.

[ Mai mult... ]

Art. 335 Conducerea unui vehicul fără permis de conducere

;
se încarcă...