Drept Penal (C.H. BECK)

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
de Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

24 noiembrie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Titlul II Infracțiuni contra patrimoniului - Capitolul III Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii -
Art. 247
Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile

9. Situații tranzitorii. Incriminarea fiind nouă, nu este susceptibilă de a fi aplicată situațiilor tranzitorii.

[ Mai mult... ]

Art. 248 Sancționarea tentativei

2. Elementul de noutate. Spre deosebire de legea veche, este incriminată tentativa la infracțiunea de bancrută frauduloasă, nesancționată sub imperiul Legii nr. 85/2006.

[ Mai mult... ]

Capitolul IV Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice

Art. 249 Frauda informatică

Cu privire la caracterul inaplicabil al art. 2561, a se vedea infra comentariul art. 2561. [ Mai mult... ]

Art. 250 Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos

9. Situații tranzitorii. Pentru fapte de gravitate redusă, pentru care operațiunea de individualizare a pedepsei s-ar finaliza cu aplicarea uneia orientată către minimul special, legea veche, art. 27 din Legea nr. 365/2002, care prevede un minim de 1 an închisoare, este mai favorabilă. Pentru celelalte situații, legea nouă este mai favorabilă; cu privire la caracterul inaplicabil al art. 2561, a se vedea infra comentariul art. 2561.

[ Mai mult... ]

Art. 251 Acceptarea operațiunilor financiare efectuate în mod fraudulos

6. Situații tranzitorii. Art. 251 C. pen.. poate reprezenta, în concret, lege penală mai favorabilă față de art. 28 din Legea nr. 365/2002, republicată, când pedeapsa este individualizată spre maxim, care este mai redus în legea nouă; cu privire la caracterul inaplicabil al art. 2561, a se vedea infra comentariul art. 2561.

[ Mai mult... ]

Art. 252 Sancționarea tentativei

Precedent legislativ. Norma reia dispozițiile particulare care se regăseau anterior în cadrul fiecărui articol incriminator, fără a rezulta astfel diferențe în ceea ce privește regimul sancționator al acestei forme a infracțiunilor.

[ Mai mult... ]

Capitolul V Distrugerea și tulburarea de posesie

Art. 253 Distrugerea

În cazul variantei agravate prevăzute la art. 217 alin. (3) C. pen. din 1969, art. 253 C. pen.. va constitui lege penală mai favorabilă, fie că se reține în forma simplă, fie că se reține în vreuna dintre formele sale agravate, datorită limitelor pedepsei. [ Mai mult... ]

Art. 254 Distrugerea calificată

6. Situații tranzitorii. Infracțiunea prevăzută de art. 254 C. pen.. este, prin limitele de pedeapsă, lege penală mai favorabilă față de cea prevăzută de art. 218 C. pen. din 1969. Totodată, față de noua definiție legală a dezastrului, o serie de consecințe nu mai intră în tipicitatea acestei forme agravate, urmând a fi reținute în încadrarea prevăzută la art. 253 C. pen.., ca lege penală mai favorabilă: distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport ori a unor „lucrări și instalații” neafectate unor bunuri imobile, precum și vătămările corporale pentru a căror vindecare sunt necesare mai puțin de 90 de zile de îngrijiri medicale.

[ Mai mult... ]

Art. 255 Distrugerea din culpă

5.2. Legea penală mai favorabilă. Art. 255 C. pen.. este lege penală mai favorabilă, datorită limitelor de pedeapsă, în raport cu art. 219 C. pen. din 1969.

[ Mai mult... ]

Art. 256 Tulburarea de posesie

10.2. Lege penală mai favorabilă. Prin limitele de pedeapsă, art. 256 C. pen.. reprezintă legea mai favorabilă în raport cu art. 220 alin. (2) C. pen. din 1969.

[ Mai mult... ]

Capitolul VI Infracțiuni care au produs consecințe deosebit de grave

Art. 2561 Faptele care au produs consecințe deosebit de grave

Francisca Maria Vasile

[ Mai mult... ]

Titlul III Infracțiuni privind autoritatea și frontiera de stat

Bibliografie: S. Bogdan (coord.), D.A. Șerban, G. Zlati, Noul Cod penal. Partea specială. Analize, explicații, comentarii. Perspectiva clujeană, Ed. Universul Juridic, București, 2014; A. Boroi, Drept penal. Partea specială. Conform Noului Cod penal, ed. 2, Ed. C.H. Beck, București, 2014; V. Dobrinoiu, N. Neagu, Drept penal. Partea specială – Conform noului Cod penal, Ed. Universul Juridic, București, 2011; V. Dobrinoiu și colaboratorii, Noul Cod penal comentat. Partea specială, ed. a II-a, Ed. Universul Juridic, București, 2014; M.A. Hotca (coord.), Noul Cod penal. Note. Corelații. Explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2014; M.A. Hotca, R. Slăvoiu, Noul Cod penal și Codul penal anterior, Ed. Universul Juridic, București, 2014; V. Păvăleanu, Drept penal special. Curs universitar, Ed. Universul Juridic, București, 2014; A. Vlășceanu, A. Barbu, Noul Cod penal comentat prin raportare la Codul penal anterior, Ed. Hamangiu, București, 2014.

[ Mai mult... ]

Capitolul I Infracțiuni contra autorității

În Expunerea de motive s-a susținut că renunțarea la infracțiunea de ofensă adusă unor însemne reprezintă concluzia la care s-a ajuns în urma analizării necesității acestei incriminări, dar și a proporționalității dintre natura și severitatea mijloacelor de constrângere, pe de o parte, și importanța valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace, pe de altă parte. În ceea ce privește necesitatea incriminării unei asemenea fapte, nu există argumente care să susțină în mod rezonabil menținerea acesteia în sfera de protecție penală în condițiile în care practica judiciară este aproape inexistentă în această materie.

[ Mai mult... ]

Art. 257 Ultrajul

3.2.7. Violențe fizice. Exercitarea de acte de agresiune constând în răsucirea unui braț la spate și comprimarea brațului cu greutatea corpului agresorului, asupra unui polițist aflat în exercițiul funcțiunii, în cadrul unei intervenții determinate de un apel telefonic de urgență, cauzându-i o ruptură musculo-tendinoasă care a necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prevăzută în art. 239 alin. (3) C. pen. din 1969 [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 3845 din 31 octombrie 2011 (www.scj.ro)].

[ Mai mult... ]

Art. 258 Uzurparea de calități oficiale

Notă: I.C.C.J., Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 15/2015, pronunțată în data de 21 septembrie 2015 (M.Of. nr. 816 din 3 noiembrie 2015), a statuat în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348 C. pen.. că: „Fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzută de art. 348 C. pen..”

[ Mai mult... ]

Art. 259 Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri

Notă: Dispozițiile art. 272 C. pen.. 1969 au fost preluate în art. 275 C. pen..

[ Mai mult... ]

Art. 260 Ruperea de sigilii

3. Jurisprudență. Faptele inculpaților care au pătruns prin escaladare pe platforma ultimului vagon din compunerea trenului, după care unul dintre participanți, folosindu-se de piatra pe care a procurat-o din stația CFR înainte de urcarea în tren, a rupt sigiliile predător nr. 023383 și vamal nr. 0005944, care asigurau marfa din vagon, pentru ca toți participanții în intervalul de timp în care trenul rula, să sustragă zahăr, pe care l-au ambalat în sacii pe care îi aveau asupra lor, ulterior aruncând sacii și sărind din tren în zona unei localități, întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni de rupere de sigilii și furt calificat, în concurs, respectiv art. 243 și art. 208, art. 209 lit. a) și g) C. pen. din 1969, ambele cu aplicarea art. 33 C. pen. din 1969 (C.A. București, Secția I penală, decizia nr. 1893/R din 14 octombrie 2013, ECRIS).

[ Mai mult... ]

Art. 261 Sustragerea de sub sechestru

Fapta de a sustrage bunuri supuse accizelor, în scopul de a le însuși și de a le vinde contra unor sume de bani, întrunește numai elementele constitutive ale infracțiunii de furt, iar nu și elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât infractorul nu a realizat o acțiune de ascundere a bunului și nu a săvârșit fapta în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 2885/2012 (www.scj.ro)]. [ Mai mult... ]

Capitolul II Infracțiuni privind frontiera de stat

Art. 262 Trecerea frauduloasă a frontierei de stat

3.2. Latură obiectivă. Variante alternative ale elementului material. În cauză, s-a permis ieșirea din țară a unei persoane ce a prezentat pașaportul emis pe numele M.C.A. Trecerea frauduloasă a frontierei s-a făcut cu autoturismul condus de inculpatul L.M., iar în mașină se mai aflau inculpatul B.I. și numita S.G.M. Trecerea frauduloasă a graniței s-a realizat folosind mașinile proprii și pașapoarte a căror poză a fost substituită, apelând direct sau prin intermediari la inculpatul L.M. care, în schimbul unor sume de bani și împreună cu inculpatul B.I. (procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita care supraveghea activitatea poliției de frontieră de la punctul de trecere a frontierei Valea lui Mihai) permiteau trecerea peste graniță cu autoturismele proprii, fără o verificare atentă a pașapoartelor. În acest mod, cei doi inculpați au făcut acte de ajutorare (complicitate) a celor ce au trecut granița cu pașapoarte falsificate [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 3660 din 1 iulie 2004, (www.legalis.ro)].

[ Mai mult... ]

Art. 263 Traficul de migranți

3.5. Trafic de migranți. Unitate legală de infracțiune. În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului S.A. care, în perioada martie-septembrie 2011, a coordonat mai multe grupuri de migranți, cetățeni iranieni și turci, în scopul trecerii frauduloase a frontierei dintre România și Ungaria, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți în formă continuată, prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.. Fapta aceluiași inculpat constând în constituirea, împreună cu inculpații D.S. și I.N., a unui grup de criminalitate organizată, în scopul săvârșirii de infracțiuni de trafic de migranți, la care ulterior au aderat și inculpații I.A., S.D., M.I., M.S., C.I.C. și D.F., s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzut de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 [I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 3740 din 27 noiembrie 2013 (www.scj.ro)].

[ Mai mult... ]

Art. 264 Facilitarea șederii ilegale în România

2. Legea penală mai favorabilă se va determina prin raportare la condițiile de incriminare și apoi la limitele de pedeapsă. Din perspectiva sancțiunii, noua reglementare prevede, pentru varianta tip, un minim mai sever și același maxim, pentru variantele agravate în prezent limitele de pedeapsă sunt mai ușoare. Varianta atenuată nu are corespondent în legislația anterioară, astfel încât textul se va aplica numai faptelor săvârșite ulterior intrării sale în vigoare.

[ Mai mult... ]

Art. 265 Sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României

Georgina Bodoroncea

[ Mai mult... ]

Titlul IV Infracțiuni contra înfăptuirii justiției

Bibliografie: I. Amarie, Semnificația juridică a conceptului de imobil deținut în baza unei hotărâri judecătorești, în accepțiunea art. 271 alin. (2) Codul penal, în Pro Lege nr. 1/1998; S. Bogdan (coord.), D.A. Șerban, G. Zlati, Noul Cod penal. Partea specială. Analize, explicații, comentarii. Perspectiva clujeană, Ed. Universul Juridic, București, 2014; H. Baias, Natura juridică a sancțiunii aplicabile în caz de nerespectare a hotărârilor judecătorești, în Dreptul nr. 6/1996; O. Băjenaru, Subiectul activ al infracțiunii de nerespectarea hotărârilor judecătorești, în Dreptul nr. 4/2000; C. Bulai, Nerespectarea hotărârilor judecătorești. Achitare, în R.D.P. nr. 2/1995; C. Butiuc, Raportul dintre infracțiunea complexă și concursul de infracțiuni în cazul infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești, în Dreptul nr. 2/1997; A. Codescu, Interpretarea prevederilor art. 271 alin. (2) din Codul penal referitoare la nerespectarea hotărârilor judecătorești, în Dreptul nr. 3/1996; S. Corlățeanu, Evadarea – Infracțiune continuă?, în Dreptul nr. 4/2007; H. Diaconescu, Posibilitatea săvârșirii infracțiunii de denunțare calomnioasă prin formularea unui denunț anonim, în Dreptul nr. 7/2000; H. Diaconescu, C. Turianu, Posibilitatea comiterii infracțiunii de favorizare a infractorului de către persoana vătămată prin infracțiune, în Dreptul nr. 5/2001; V. Dobrinoiu, N. Neagu, Drept penal. Partea specială, ed. a II-a, Ed. Universul Juridic, București, 2014; I. Dumitru, Denunțul și plângerea – elemente constitutive ale infracțiunii de denunțare calomnioasă, în Dreptul nr. 5/2000; I. Dumitru, Săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă ori de încercare de a determina mărturia mincinoasă, în etapa actelor premergătoare, în Dreptul nr. 1/1995; I. Florescu, Unele probleme legate de mecanismul de aplicare a pedepsei în cazul prevăzut de art. 69 alin. (3) din Codul penal, în Dreptul nr. 3/1994; V. Jidveian, Aprecieri în legătură cu una din condițiile de subzistență ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, în Dreptul nr. 8/1994; K. Guiu, Infracțiunile contra patrimoniului. Considerații generale, în Dreptul nr. 3/2004; M.A. Hotca (coord.), Noul Cod penal. Note. Corelații. Explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2014; O. Loghin, T. Toader, Drept penal român. Partea specială, Casa de editură și presă „Șansa” S.R.L., București, 1994; I. Mihăilescu, S. Munteanu, I. Poenaru, Recidivă postcondamnatorie. Săvârșirea unei infracțiuni în timpul executării unei pedepse cu închisoarea. Evadare. Comiterea unei alte infracțiuni după evadare. Mecanismul aplicării pedepsei globale, în Dreptul nr. 1-2/1990; R. Lupașcu, Cazul de nepedepsire prevăzut de art. 260 alin. (2) C. pen.., în Dreptul nr. 9/1994; R. Lupașcu, Pedeapsa aplicabilă favorizatorului major atunci când autorul este minor, în Dreptul nr. 2/1998; D.D. Nica, Angajarea răspunderii penale pentru denunțare calomnioasă. Existența unei plângeri prealabile, în Dreptul nr. 4/2000; C. Niculeanu, Condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 260 alin. (3) din Codul penal, în Dreptul nr. 5/1999; C. Niculeanu, Posibilitatea comiterii infracțiunii de favorizare a infractorului de către persoana vătămată prin infracțiune, în Dreptul nr. 5/2001, p. 173, cu comentariu de C. Turianu; D. Nițu, Distincție între tăinuire și favorizarea infractorului. Notă la decizia nr. 4646/2004 a C.S.J., Secția penală, în C.D.P. nr. 1/2006; D. Octavian, Infracțiunea de tortură, în Pro Lege nr. 1/1991; V. Pavel, Mărturie mincinoasă. Latura obiectivă. Împrejurări esențiale cauzei. Înțelesul lor. Momentul consumării infracțiunii, în Dreptul nr. 6/1996; N. Pavel, Considerații teoretice referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, în Dreptul nr. 5/2003; V. Pătulea, Discuție cu privire la condițiile în care poate fi reținută infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești. Neînvestirea hotărârii civile cu formulă executorie, în Dreptul nr. 9/2002; V. Pătulea, Nerespectarea hotărârilor judecătorești. Momentul consumării. Continuarea împiedicării folosinței imobilului și după amnistie. Efecte, în Dreptul nr. 5/1992; A.V. Popa, Nerespectarea hotărârilor judecătorești. Condiții de reținere a acestei infracțiuni. Împiedicarea executării unei sentințe de trecere stabilită prin hotărâre judecătorească, în Dreptul nr. 7/2001; G. Potrivitu, D. Soare, Articolul 262. Cazuri de impunitate, în Dreptul nr. 9/2005; O. Predescu, Despre infracțiunea de tortură, în Dreptul nr. 4/1999, p. 85; C.R. Romițan, Caracterizarea juridico-penală a infracțiunii de arestare nelegală și cercetare abuzivă, în Dreptul nr. 4/2004; C.R. Romițan, Aspecte de drept comparat privind infracțiunile de arestare nelegală și cercetare abuzivă, în Dreptul nr. 6/2004; C. Rotaru, A.-R. Trandafir (Ilie), V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II. Curs tematic, Ed. C.H. Beck, București, 2016; C. Sima, Actele premergătoare și infracțiunea de mărturie mincinoasă, în R.D.P. nr. 1/2002; C. Sima, Funcționarul bancar ca subiect al infracțiunii prevăzute de art. 263 din Codul penal, în Dreptul nr. 8/2001; E. Stoina, Latura subiectivă a infracțiunii de denunțare calomnioasă prevăzută de art. 259 din Codul penal, în Pro Lege nr. 4/2000; E. Stănișor, Încercarea de a determina mărturia mincinoasă și raporturile de familie, în Pro Lege nr. 1/1993; C.Gh. Sorescu, A. Cocaină, Unele referiri la elementele constitutive ale infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă, în Dreptul nr. 10-11/1993; I. Tănăsescu, Probleme privind starea de evadare și extrădare, în Dreptul nr. 7/2002; C. Turianu, Mărturia mincinoasă. Cerința ca afirmația mincinoasă să se refere la împrejurări esențiale. Aprecierea cu privire la sinceritatea convingerilor martorului, în Dreptul nr. 6/1991; A. Vlășceanu, A. Barbu, Noul Cod penal comentat prin raportare la Codul penal anterior, Ed. Hamangiu, București, 2014; T. Vasiliu și colab., Codul penal comentat și adnotat, vol. II, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1977; M. Udroiu, Drept penal, Partea specială, ed. 3, Ed. C.H. Beck, București, 2016; Gh. Voinea, Discuții referitoare la conținutul infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești, Dreptul nr. 6/1996. [ Mai mult... ]

;
se încarcă...