Capitolul IX Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private | Drept Penal (C.H. BECK)

Acesta este un fragment din Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
Autor: Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile.
Cumpărați modulul Drept Penal (C.H. BECK) Lege5 care permite accesul integral la următoarele lucrări:

Drept penal. Partea specială I. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, ediția 4, Editura C. H. Beck, 2019, ISBN 978-606-18-0928-8
Autor: Valerian Cioclei

Drept penal. Partea specială II, ediția 3, Editura C. H. Beck, 2019, ISBN 978-606-18-0860-1
Autor: Cristina Rotaru, Valerian Cioclei, Andra-Roxana Trandafir (Ilie)

Drept penal. Partea specială I, ediția 3, Editura C. H. Beck, 2018, ISBN 978-606-18-0806-9
Autor: Valerian Cioclei

Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2017, ISBN 978-606-18-0672-0
Autor: Mihail Udroiu, Amalia Andone-Bontaș, Georgina Bodoroncea, Sergiu Bogdan, Marius Bogdan Bulancea, Dan Sebastian Chertes, Ioan-Paul Chiș, Victor Horia Dimitrie Constantinescu, Daniel Grădinaru, Claudia Jderu, Irina Kuglay, Constantin-Cristinel Meceanu, Iulia Nedelcu, Lucreția Albertina Postelnicu, Sebastian Rădulețu, Alexandra Mihaela Șinc, Radu Slăvoiu, Isabelle Tocan, Andra-Roxana Trandafir (Ilie), Mihaela Vasiescu, George Zlati

Drept penal. Partea specială II, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2018, ISBN 978-606-18-0760-4
Autor: Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir, Valerian Cioclei

Drept penal. Partea specială I, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2017, ISBN 978-606-18-0627-7
Autor: Valerian Cioclei

Dreptul penal al afacerilor, ediția 6, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0592-1
Autor: Alexandru Boroi, Mirela Gorunescu, Ionuț Andrei Barbu, Bogdan Vîrjan

Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0583-9
Autor: Valerian Cioclei, Iuliana Nedelcu, Teodor Manea, Lavinia Lefterache, Irina Kuglay, Georgina Bodoroncea, Francisca-Maria Vasile

Tratat de Cooperare judiciară internațională în materie penală, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0549-5
Autor: Alexandru Boroi, Ion Rusu, Minodora-Ioana Rusu

Infracțiunile de evaziune fiscală, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0548-8
Autor: Bogdan Vîrjan

Procedură penală. Partea generală. Partea specială, ediția 2, Editura C. H. Beck, 2015, ISBN 978-606-18-0412-2
Autor: Andrei Zarafiu

Noul Cod de procedură penală. Note. Corelații. Explicații, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0329-3
Autor: Petre Buneci, Gheorghe Șerban, Iuliana Ciolcă, Ionuț Dragnea, Alexandru Vasilache, Sebastian Crețu, Adrian Pichler, Ion Vasilache, Viorica Stoica, Dana Tițian, Mihai Jiganie-Șerban

Foundations of European Criminal Law, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0290-6
Autor: Renate van Lijssel, Andrea Jánosi, Erika Váradi-Csema, Ferenc Sántha, Clara Tracogna, Lamya-Diana Al-Kawadri, Avrigeanu Tudor, Neagu Norel, Mirela Gorunescu

Noul Cod penal. Note • Corelații • Explicații, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0328-6
Autor: Mihai Adrian Hotca, Norel Neagu, Constantin Nedelcu, Maxim Dobrinoiu, Mircea Constantin Sinescu, Lamya-Diana Al-Kawadri, Radu Slăvoiu, Radu-Florin Geamănu, Adrian Hărătău, Mirela Gorunescu

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și influența acesteia asupra dreptului penal național, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0278-4
Autor: Norel Neagu

Cumpără forma completă
  •  

Valerian Cioclei [ Mai mult ] - Titlul I Infracțiuni contra persoanei -
Capitolul IX Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private

Art. 224 Violarea de domiciliu

4. Variante. După cum rezultă din norma de incriminare, varianta agravată prevăzută la art. 224 alin. (2) cuprinde trei ipoteze: „în cazul în care fapta se săvârșește de o persoană înarmată, în timpul nopții sau prin folosirea de calități mincinoase”. Prin faptă săvârșită de o persoană înarmată trebuie să se înțeleagă fapta comisă de persoana care are asupra ei o armă, în sensul dispozițiilor art. 179 C. pen.., corelate cu cele ale art. 2 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor. Dacă este vorba despre o armă propriu-zisă [art. 179 alin. (1)], este suficient ca făptuitorul să o aibă asupra sa. Dacă este vorba despre alte obiecte, asimilate armelor [art. 179 alin. (2)], este necesar ca acestea să fie întrebuințate într-un atac efectiv, pentru a se putea reține agravanta. În practică s-a decis că agravanta nu este aplicabilă în ipoteza în care făptuitorul are asupra sa o bucată de lemn cu care a spart geamurile și unele obiecte din locuința victimei în care pătrunsese fără drept, deoarece „lemnul nu este o armă special confecționată pentru a servi la atac sau apărare și nici nu poate fi asimilat cu o armă, (…) întrucât nu a fost efectiv folosit pentru atac împotriva părții vătămate” (Trib. Suprem, Secția penală, decizia nr. 2876/1976, în Repertoriu…1976-1980, p. 405). Cea de a doua ipoteză, care prevede săvârșirea faptei în timpul nopții, nu implică explicații deosebite. Expresia „în timpul nopții” se referă la perioada de după instalarea întunericului, adică intervalul de timp în care întunericul a luat locul luminii naturale a zilei. Este o împrejurare variabilă în funcție de anotimp, condiții atmosferice, forma de relief etc. Existența acestei împrejurări trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de criteriul realității (a se vedea, în acest sens, Explicații III, ed. a II-a, 2003, p. 450). Cea de a treia ipoteză, respectiv comiterea faptei prin folosire de calități mincinoase, se referă la o arie largă de false însușiri personale pe care făptuitorul le invocă pentru a crea aparența unui temei justificat de a pătrunde în domiciliu sau de a refuza părăsirea acestuia; astfel pot fi invocate fie atribuții profesionale, fie relații de rudenie cu victima, fie alte însușiri (în acest sens, a se vedea Trib. Suprem, Secția penală, decizia nr. 2015/1979, în Repertoriu…1976-1980, p. 405).

[ Mai mult... ]

Art. 225 Violarea sediului profesional

2. Raportul cu violarea de domiciliu. Elementul material al celor două infracțiuni este identic. Variantele agravate sunt și ele identice. Singura diferență între violarea de domiciliu și violarea sediului profesional se referă la situația premisă, altfel spus la spațiul protejat. Dacă în cazul primei infracțiuni, situația premisă este dată, cum am văzut, de existența domiciliului, în sensul penal al termenului, în cazul celei de a doua infracțiuni, situația premisă este dată de existența unui sediu unde o persoană juridică sau fizică își desfășoară activitatea. Expresia sediu unde o persoană juridică își desfășoară activitatea trebuie descifrată prin raportare la dispozițiile Codului civil. Astfel, conform art. 25 alin. (3) C. civ.., „persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și obligații civile”. Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt stabilite prin art. 187 C. civ.. care prevede că: „Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit și moral, în acord cu interesul general”. Calitatea de persoană juridică este reglementată prin art. 188 C. civ..: „Sunt persoane juridice entitățile prevăzute de lege, precum și orice alte organizații legal înființate care, deși nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 187”. Mai trebuie adăugat că persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat, conform art. 189 C. civ.. În fine, sediul persoanei juridice este reglementat prin dispozițiile art. 227 C. civ.. care prevede că: „(1) Sediul persoanei juridice se stabilește potrivit actului de constituire sau statutului. (2) În funcție de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentanțele sale teritoriale și punctele de lucru (…)”. Rezultă că situația premisă ce are în vedere sediul persoanei juridice se poate concretiza în multiple ipoteze. Astfel, în cazul unei persoane juridice de drept public, poate fi vorba de sediul: unui organ al statului, al unei autorități, al unei instituții publice, al unei unități administrativ-teritoriale etc. În cazul unei persoane juridice de drept privat, poate fi vorba de sediul: unei societăți, al unei organizații cooperatiste, al unui grup de interes economic, al unei asociații sau fundații, al unui sindicat, al unui patronat etc. Expresia sediu unde o persoană fizică își desfășoară activitatea trebuie descifrat în raport cu exercitarea profesiilor liberale (sau autorizate, sau reglementate). Profesia liberală este, în linii generale, acea ocupație exercitată pe cont propriu de o persoană care face parte dintr-un ordin profesional și care a primit o autorizare, abilitare sau licențiere pentru a practica în domeniul profesional respectiv. Profesiile liberale se exercită în baza unor legi speciale și privesc domenii extrem de diverse. Exercită profesii liberale, spre exemplu: avocații, notarii publici, executorii judecătorești, practicienii în insolvență, mediatorii, arhitecții, experții tehnici, experții contabili etc. Toate aceste persoane, pentru a-și exercita profesia au nevoie, evident, de un spațiu de lucru, altfel spus, de un sediu. Sediile profesionale ale tuturor categoriilor de persoane menționate, precum și sediile altor persoane ce exercită profesii liberale, se încadrează în situația premisă ce se referă la sediul unde o persoană fizică își desfășoară activitatea.

[ Mai mult... ]

Art. 226 Violarea vieții private

3. Cauze de excludere a infracțiunii. La alin. (4) au fost prevăzute patru cauze care exclud infracțiunea, în varianta tip, de la alin. (1), și în varianta derivată, de la alin. (2). Succesiunea textelor indică faptul că aceste cauze de excludere nu se referă la varianta conexă de la alin. (5). Prima cauză se referă la ipoteza în care fapta este comisă de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim. Expresia „interes legitim” a fost analizată anterior și explicațiile respective rămân valabile (comentariul art. 208, pct. 2). Cea de a doua cauză se referă la ipoteza în care persoana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori auzită de făptuitor. Această excludere este absolut justificată, deoarece persoana nu poate fi protejată împotriva propriei voințe. Cea de a treia cauză se referă la ipoteza în care făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni. Și în acest caz excluderea infracțiunii este justificată, în mod evident, prin existența unui interes legitim de ordin public. Cea de a patra cauză se referă la ipoteza în care sunt surprinse fapte de interes public, care au semnificație pentru viața comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate. Această ultimă cauză de excludere a infracțiunii este și cea mai discutabilă. Formularea cuprinde expresii cu un grad ridicat de relativitate. Este dificil de explicat, în abstract, care sunt acele fapte care au semnificație pentru viața comunității. Este la fel de dificil a stabili o ierarhie clară, a face o evaluare corectă, între două entități diferite: avantajul public versus prejudiciul personal. Cred că această cauză de excludere va fi cel mai des invocată în practică. Stă în înțelepciunea magistraților ca, pe baza unor cauze concrete, să stabilească criterii ce vor putea genera, în timp, o jurisprudență constantă și previzibilă în această materie. Doctrina va avea și ea un cuvânt de spus, mai ales în cazul în care, în timp, pe baza jurisprudenței acumulate, va rezulta că textul poate fi ameliorat, clarificat.

[ Mai mult... ]

Art. 227 Divulgarea secretului profesional

Irina Kuglay

[ Mai mult... ]

Pot fi de interes:

Drept Penal (C.H. BECK):
Capitolul II Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice
Capitolul III Dispoziții comune
Capitolul I Infracțiuni contra vieții
Capitolul II Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății
Capitolul III Infracțiuni săvârșite asupra unui membru de familie
Capitolul IV Agresiuni asupra fătului
Capitolul V Infracțiuni privind obligația de asistență a celor în primejdie
Capitolul VI Infracțiuni contra libertății persoanei
Capitolul VII Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile
Capitolul VIII Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale
Capitolul IX Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private
Capitolul I Furtul
Capitolul II Tâlhăria și pirateria
Capitolul III Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
Capitolul IV Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice
Capitolul V Distrugerea și tulburarea de posesie
Capitolul VI Infracțiuni care au produs consecințe deosebit de grave
Capitolul I Infracțiuni contra autorității
Capitolul II Infracțiuni privind frontiera de stat
Capitolul I Infracțiuni de corupție
Capitolul II Infracțiuni de serviciu
;
se încarcă...