Drept Penal (C.H. BECK)

Tratat de Cooperare judiciară internațională în materie penală, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2016, ISBN 978-606-18-0549-5
de Alexandru Boroi, Ion Rusu, Minodora-Ioana Rusu

28 martie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Tratat

Alexandru Boroi, Ion Rusu, Minodora-Ioana Rusu

Tratat de Cooperare judiciară internațională în materie penală

Modalitatea de citare

Citarea surselor electronice se face astfel: NUMELE autorului, Titlul cărții, Volumul, Elemente specifice [grade titlu, de obicei capitole], Ediția, Editura, Localitatea, Anul apariției, Denumirea sursei, Data (data accesării: ziua/luna/anul).

Exemplificare:

Despre Necesitatea instituirii și importanța mandatului european de arestare, a se vedea Alexandru Boroi (Coordonator), Tratat de Cooperare judiciară internațională în materie penală, Titlul III, Capitolul I, Editura C.H. Beck, București, 2016, în Biblioteca juridică legalis.ro (www.legalis.ro), accesat la data de 8 martie 2017.

Cuvânt-înainte

Autorii [ Mai mult... ]

Abrevieri

vol. – volumul [ Mai mult... ]

TITLU INTRODUCTIV

Capitolul I Noțiunea, importanța și necesitatea cooperării judiciare internaționale în materie penală

10 Al. Boroi, I. Rusu,op. cit., p. 1-6.
[ Mai mult... ]

Capitolul II Referințe istorice privind formele de cooperare judiciară în materie penală recunoscute și aplicate de către România

29 A se vedea, în același sens, L. Dragne, G.D. Matei,Judicial Cooperation in Criminal Matters in the Light of the Lisbon Treaty, International Journal of Academic Research in Economics and Management Sciences, March 2014, vol. 3, no. 2, p. 311-316.
[ Mai mult... ]

Capitolul III Formele de cooperare judiciară internațională în materie penală prevăzute de actuala legislație a României. Prezentare generală

Fără a proceda la examinarea acestora, deoarece aceasta constituie obiectul prezentei lucrări și fiecare formă de cooperare va fi examinată separat în cadrul titlurilor următoare, vom insista în prezentarea succintă a acestora, în ordinea menționată de legiuitorul român. [ Mai mult... ]

Secțiunea 1 Extrădarea

Important de reținut este faptul că România va aplica instituția extrădării în relațiile sale de cooperare judiciară internațională în materie penală cu unele state europene, care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum și în relațiile cu alte state ale lumii. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Mandatul european de arestare

În prezent, pentru România și celelalte state membre, mandatul european de arestare reprezintă cea mai folosită formă de cooperare judiciară în materie penală la nivelul Uniunii Europene, cu rezultate bune în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității de toate genurile. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Transferul de proceduri în materie penală

În raport cu celelalte două forme de cooperare menționate anterior, transferul de proceduri în materie penală, pentru România, are o frecvență mult redusă. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Recunoașterea și executarea

A doua procedură privește modul în care autoritățile judiciare române recunosc și execută măsurile de probațiune și sancțiunile alternative dispuse de autoritățile judiciare ale unui alt stat membru al Uniunii Europene, pe teritoriul statului român. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 5-a Transferarea persoanelor condamnate

În aceste condiții, această instituție va fi examinată distinct în cadrul formelor de cooperare menționate mai sus. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 6-a Asistența judiciară în materie penală

Aceste forme de cooperare judiciară în materie penală vor fi examinate în capitolele următoare, având în vedere atât legislația internă cât și prevederile convențiilor și tratatelor internaționale la care România este parte, cu trimitere directă la practica judiciară recentă a Curții Constituționale, a instanțelor române și a C.E.D.O. [ Mai mult... ]

Capitolul IV Principii generale ale cooperării judiciare internaționale în materie penală

În continuare, vom proceda la o examinare sumară a acestor principii generale care stau la baza cooperării judiciare internaționale în materie penală, caracteristice dreptului român. [ Mai mult... ]

Secțiunea 1 Principiul respectării intereselor fundamentale ale României

De altfel, suveranitatea, securitatea și ordinea publică internă reprezintă valori fundamentale ale statului de drept, recunoscute ca atare și în alte documente internaționale și aplicate de către toate statele lumii în relațiile lor cu alte state. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Principiul legalității

40 B. David, Dreptul la un proces echitabil, în Revista de Drept Public, Supliment 2014, p. 214.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Principiul preeminenței

Examinarea dispozițiilor menționate mai sus conduce la concluzia că aplicarea principiului preeminenței dreptului internațional presupune asumarea și respectarea obligațiilor rezultate din toate instrumentele juridice internaționale la care România este parte. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Principiul curtoaziei internaționale

Cererile adresate autorităților române se îndeplinesc potrivit normelor interne de drept procesual penal, în situația în care în lege nu se dispune altfel. Acest principiu este menționat expres în art. 5 și 6 din legea specială. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 5-a Principiul non bis in idem

Chiar dacă, datorită completării și modificării legii speciale, principiul non bis in idem este prevăzut în dispozițiile art. 8, decizia instanței supreme rămâne de actualitate. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 6-a Principiul confidențialității

Statul român are obligația de a asigura, pe cât posibil, la cererea statului solicitant confidențialitatea cererilor care îi sunt adresate în domeniile reglementate de lege și a actelor anexate acestora. În cazul în care confidențialitatea nu poate fi asigurată, din diverse motive, statul român va înștiința statul străin, care va decide. Trebuie precizat însă că acest principiu nu este aplicabil fiecărui caz în parte, ci numai unora, la solicitarea statului străin. De asemenea, se va a [ Mai mult... ]

Secțiunea a 7-a Principiul umanismului

În baza acestui principiu, statul român are posibilitatea de a refuza sau amâna extrădarea atunci când predarea persoanei în cauză este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 8-a Principiul imunității de jurisdicție

;
se încarcă...