Drept Penal (C.H. BECK)

Noul Cod de procedură penală. Note. Corelații. Explicații, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0329-3
de Petre Buneci, Gheorghe Șerban, Iuliana Ciolcă, Ionuț Dragnea, Alexandru Vasilache, Sebastian Crețu, Adrian Pichler, Ion Vasilache, Viorica Stoica, Dana Tițian, Mihai Jiganie-Șerban

09 mai 2014

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Instrumente Juridice

Petre Buneci, Gheorghe Șerban, Iuliana Ciolcă, Ionuț Dragnea, Alexandru Vasilache, Sebastian Crețu, Adrian Pichler, Ion Vasilache, Viorica Stoica, Dana Tițian, Mihai Jiganie-Șerban

Noul Cod de procedură penală. Note • Corelații • Explicații

Modalitatea de citare

Citarea surselor electronice se face astfel: NUMELE autorului, Titlul cărții, Volumul, Elemente specifice [grade titlu, de obicei capitole], Ediția, Editura, Localitatea, Anul apariției, Denumirea sursei, Data (data accesării: ziua/luna/anul).

Petre Buneci [ Mai mult... ]

Prefață

Prof. univ. dr. Petre Buneci Decan al Facultății de Drept și Științe Administrative, Universitatea Ecologică, Avocat SCA Buneci & Buneci [ Mai mult... ]

Abrevieri

www.scj.ro - Site-ul oficial al Înaltei Curți de Casație și Justiție [ Mai mult... ]

Partea generală

Gheorghe Șerban [ Mai mult... ]

Titlul I. Principiile și limitele aplicării legii procesuale penale

Art. 1 Normele de procedură penală și scopul acestora.

Nepreluarea în definirea și descrierea normelor de procedură penală din noul C. proc. pen. a dispozițiilor art. 1 alin. (1) C. proc. pen. din 1968, care reglementau scopul procesului penal, a fost criticată încă din faza de proiect a noul C. proc. pen., apreciindu-se că textul avea un fundament științific greu de contrazis [G. Antoniu, Observații la proiectul noului Cod de procedură penală (I), în RDP nr. 4/2008, p. 14]. [ Mai mult... ]

Art. 2 Legalitatea procesului penal.

Cu privire la aplicarea legii procesuale penale în timp, a se vedea Notele și Explicațiile de la art. 13 noul C. proc. pen.. [ Mai mult... ]

Art. 3 Separarea funcțiilor judiciare.

Funcția de judecată se realizează de către instanța de judecată cu garantarea respectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei, în scopul aflării adevărului și cu respectarea deplină a legii. [ Mai mult... ]

Art. 4 Prezumția de nevinovăție.

În corelare cu acest principiu se află și dispozițiile art. 103 alin. (2) noul C. proc. pen., care stabilesc că se dispune condamnarea doar atunci când instanța are convingerea că acuzația afost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. [ Mai mult... ]

Art. 5 Aflarea adevărului.

Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului poate conduce la infirmarea actului întocmit de organul de urmărire penală și chiar sancționarea disciplinară a acestuia. [ Mai mult... ]

Art. 6 Ne bis in idem.

Pot fi apreciate ca excepții de la principiul ne bis in idem dispozițiile din noul C. proc. pen. care reglementează căile extraordinare de atac, prin prisma faptului că ele pot fi apreciate și ca excepții de la regula generală că o hotărâre penală își produce efectele de la data la care rămâne definitivă. [ Mai mult... ]

Art. 7 Obligativitatea punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale.

Cele mai multe infracțiuni pentru care punerea în mișcare aacțiunii penale și exercitarea acesteia este condiționată de acordul de voință al altei persoane decât procurorul sunt cele vizate de art. 295 alin. (1) noul C. proc. pen., adică cele investigate la plângerea prealabilă apersoanei vătămate, care se regăsesc în noul C. pen., dar și în alte legi (lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală din culpă, amenințarea, hărțuirea, unele variante ale infracțiunii de viol, unele variante ale inf [ Mai mult... ]

Art. 8 Caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal.

Deși în reglementarea anterioară nu exista o consacrare distinctă a principiului soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, existența unui număr foarte mare de texte care instituiau reguli de soluționare cu celeritate a cauzelor a determinat doctrina să includă în rândul principiilor fundamentale și principiul operativității, caracterizat prin: promptitudine în desfășurarea activității judiciare, calitate în efectuarea actelor procesuale și procedurale, simplificare în îndeplinirea formelor procesuale, eficacitate optimă în realizarea scopului procesual penal și a tuturor sarcinilor ce stau în fața organelor (N. Volonciu, Tratat de procedură penală. Partea generală, vol. I, Ed. Paideia, București, 1993, p. 127). [ Mai mult... ]

Art. 9 Dreptul la libertate și siguranță.

Apreciem că textul art. 9 ar fi trebuit completat cu oreglementare în sensul că persoana arestată are dreptul de afi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii, punerea în libertate putând fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere. Oastfel de reglementare se regăsește în art. 5 alin. (3) din CEDO și agenerat opractică vastă aCtEDO, consecventă în sensul condamnării statelor pentru neeliberarea persoanelor arestate în cazurile în care s-a depășit un termen rezonabil al procedurilor judiciare. [ Mai mult... ]

Art. 10 Dreptul la apărare.

Textul art. 10 alin. (6) stabilește că dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună-credință, potrivit scopului pentru care afost recunoscut de lege. Pentru ase descuraja abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credință adreptului procesual la apărare de către părți, reprezentanții legali ai acestora ori consilierii juridici, fapta poate fi sancționată ca abatere judiciară [art. 283 alin. (4) lit. n) noul C. proc. pen.]. Interesul părților și al subiecților procesuali principali, asistați sau reprezentați într-o cauză penală, de abeneficia de oasistență sau reprezentare corectă, neviciată de interese contrare, este protejat și prin incriminarea ca infracțiunea de „asistență și reprezentarea neloială” afaptei avocatului sau areprezentantului unei persoane care, în înțelegere frauduloasă cu opersoană cu interese contrare în aceeași cauză, vatămă interesele clientului sau ale persoanei reprezentate [art. 284 alin. (1) noul C. pen.]. Totodată, este incriminată și înțelegerea frauduloasă dintre avocat sau reprezentantul unei persoane și un terț interesat de soluția ce se va pronunța în cauză, în scopul vătămării interesului clientului sau al persoanei reprezentate [art. 284 alin. (2) noul C. pen.]. [ Mai mult... ]

Art. 11 Respectarea demnității umane și a vieții private.

Și în ceea ce privește acest principiu se regăsește garanția suplimentară a respectării lui, prin incriminarea ca infracțiuni a unor fapte care pot aduce atingere valorilor sociale ocrotite: pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, ori refuzul de a le părăsi la cererea acesteia, cu agravanta săvârșirii faptei de o persoană înarmată, în timpul nopții ori prin folosire de calități mincinoase [art. 224 alin. (1) și (2) noul C. pen. – Violarea de domiciliu]; pătrunderea fără drept, în orice mod, în oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică își desfășoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptățite, cu agravanta săvârșirii faptei de o persoană înarmată, în timpul nopții ori prin folosire de calități mincinoase [art. 225 alin. (1) și (2) noul C. pen. – Violarea sediului profesional]; atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, capturarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea sau a unei convorbiri private, precum și divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute anterior, către o altă persoană sau către public, precum și plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârșirii faptelor prevăzute mai sus [art. 226 alin. (1), (2) și (5) noul C. pen. – Violarea vieții private]; divulgarea, fără drept, a unor date sau informații privind viața privată a unei persoane, de natură să aducă prejudiciu unei persoane, de către acela care a luat cunoștință despre acestea în virtutea profesiei ori funcției și are obligația păstrării confidențialității cu privire la aceste date [art. 227 alin. (1) noul C. pen. – Divulgarea secretului profesional]; deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reținerea, fără drept, a unei corespondențe adresate altuia, precum și divulgarea, fără drept, a conținutului unei asemenea corespondențe, chiar atunci când aceasta a fost transmisă deschisă ori a fost deschisă din greșeală, precum și interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc tehnic de comunicații (cu agravanta săvârșirii faptei de către un funcționar public care are obligația legală de a respecta secretul profesional și confidențialitatea informațiilor la care are acces), precum și divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoștință de această din greșeală sau din întâmplare, precum și deținerea sau confecționarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicațiilor [art. 302 alin. (1)-(4) și (6) noul C. pen. – Violarea secretului corespondenței]; divulgarea, fără drept, a unor informații care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, precum și divulgarea, fără drept, a unor informații care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea (cu agravanta dacă în urma acestei fapte s-a săvârșit o infracțiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în programul de protecție a martorilor și a producerii unor consecințe deosebit de grave) [art. 304 noul C. pen. – Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și art. 309 noul C. pen. – Faptele care au produs consecințe deosebit de grave]; violarea prin orice mijloace a secretului votului (cu agravanta săvârșirii faptei de către un membru al biroului electoral al secției de votare) [art. 389 noul C. pen. – Violarea confidențialității votului]. [ Mai mult... ]

Art. 12 Limba oficială și dreptul la interpret.

Reglementarea folosirii limbii oficiale prin interpret corespunde și exigențelor art. 5 alin. (2) și art. 6 alin. (3) lit. a) din CEDO, potrivit cărora orice acuzat are dreptul de a fi informat, în cel mai scurt termen, într-o limbă pe care o înțelege, asupra naturii și cauzei acuzației aduse contra sa, respectiv orice persoană arestată trebuie să fie informată, în cel mai scurt timp și într-o limbă pe care o înțelege asupra motivelor arestării și a acuzației ce i se adu [ Mai mult... ]

Art. 13 Aplicarea legii procesuale penale în timp și spațiu.

Gheorghe Șerban [ Mai mult... ]

Titlul II. Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal

Capitolul I Acțiunea penală

Art. 14 Obiectul și exercitarea acțiunii penale.

Apreciem că, în lumina noilor dispoziții procesual penale, titularul acțiunii penale este exclusiv procurorul, fiind eliminate dispozițiile care permiteau și instanței de judecată să pună în mișcare acțiunea penală. Însă, trebuie precizat că, potrivit dispozițiilor art. 96 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare. În doctrină a fost exprimată opinia că, în temeiul textului normativ menționat, Senatul și Camera Deputaților pot pune în mișcare acțiunea penală printr-o hotărâre de punere sub acuzare împotriva Președintelui României (Gh. Mateuț, Tratat de procedură penală. Partea generală, vol. I, Ed. C.H. Beck, București, 2007, p. 692). [ Mai mult... ]

Art. 15 Condițiile de punere în mișcare sau de exercitare a acțiunii penale.

Pentru apune în mișcare și aexercita acțiunea penală este necesar să fie îndeplinite două condiții. Oprimă condiție este reprezentată de existența unor probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că opersoană asăvârșit oinfracțiune. Termenul de rezonabil este preluat din jurisprudența Curții Europene aDrepturilor Omului, care aadmis că faptele ce dau naștere la bănuieli nu trebuie să fie la același nivel cu cele necesare pentru justificarea condamnării sau chiar pentru afundamenta oanumită acuzație, acestea urmând afi probate în faza ulterioară aurmăririi penale angajate împotriva persoanei interesate, însă trebuie să fie plauzibile și legitime, adică să fie de natură aconvinge un observator obiectiv că persoana în cauză acomis oinfracțiune (CtEDO, Murray c. Regatului Unit, parag. 55, 28 octombrie 1994; Erdagoz c. Turciei, parag. 51, 22 octombrie 1997; Kurt c. Turciei, 25 mai 1998, la care se face trimitere în Gh. Mateuț, Tratat de procedură penală. Partea generală, vol. I, Ed. C.H. Beck, București, 2007, p. 77). A doua condiție este inexistența vreunuia dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, stipulate la art. 16 noul C. proc. pen. (a se vedea Notele și Explicațiile de la art. 16). [ Mai mult... ]

Art. 16 Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale.

Ca o consecință a limitării obligativității exercitării acțiunii penale (prin recunoașterea excepțiilor bazate pe oportunitate) și a reglementării instituției renunțării la aplicarea pedepsei, au fost înlăturate cazurile de la art. 10 alin. (1) lit. b1), respectiv lit. i) din vechea reglementare, referitoare la fapta care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și înlocuirea răspunderii penale. [ Mai mult... ]

;
se încarcă...