Universul Juridic nr. 7/2018

Reflecții critice cu privire la aplicarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 206/2004 în domeniul învățământului superior
de Oana Ispas

13 iulie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Preambul

Prezentul articol aduce în discuție două aspecte în legătură cu prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, aplicabil în domeniul învățământului superior. Mai întâi, ne vom referi la problematica regimului juridic al actului de sancționare denumit raport al comisiei de analiză, act ce ia naștere în cadrul unui raport juridic complex născut prin sesizarea unei instituții de învățământ superior despre săvârșirea de către un membru al personalului didactic sau de cercetare, a unor abateri de la normele de etică și bună conduită în cercetare științifică; vom opina că raportul comisiei de analiză reprezintă un act juridic administrativ individual, final, de decizie cu efecte constitutive față de părți, supus contenciosului administrativ. Subsecvent și decurgând din primul argument, vom analiza din punct de vedere al teoriei generale a dreptului prevederile legale cuprinse în art. 11 alin. (3) din Legea nr. 206/2004, criticându-le sub aspectul asigurării de către legiuitor a respectării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Critica se finalizează cu o propunere de lege ferenda privind introducerea obligativității în sarcina comisiei de analiză de a comunica actul administrativ sancționator și către persoana găsită vinovată.

1. Cadrul legislativ instituit de Legea nr. 206/2004

Dispozițiile art. 11 din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare(1), astfel cum a fost modificată și completată prin O.G. nr. 28/2011, reglementează aspectele procedurale de care sunt ținute comisiile de etică și cele de analiză înființate în baza legii pe lângă unitățile și instituțiile care fac parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare, atunci când acestea sunt sesizate cu privire la posibile abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare științifică.

Potrivit art. 306 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale(2), la nivelul fiecărei universități, parte integrantă a sistemului național de învățământ superior, funcționează în mod obligatoriu o comisie de etică universitară cu atribuții în domeniul analizei și cercetării abaterilor de la etica universitară. Comisia de etică își derulează activitatea de cercetare și analiză în baza înregistrării sesizărilor primite, sau a autosesizării, în conformitate cu prevederile cuprinse în Codul de Etică și deontologie universitară, respectiv Legea nr. 206/2004, urmând a se pronunța prin Hotărâre a comisiei de etică(3). Codul de etică și deontologie universitară este elaborat de comisia de etică în concordanță cu prevederile cuprinse în Legea nr. 1/2011(4), iar după adoptarea acestuia în Senatul universității devine parte integrantă din Carta universitară.

Prin urmare, datorită normei de trimitere cuprinsă în art. 309 din Legea nr. 1/2011(5) "În urma unei sesizări, comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică și deontologie profesională, respectiv de Legea nr. 206/2004 (...)", procedurile pe care comisia de etică universitară trebuie să le îndeplinească ori de câte ori este confruntată cu o sesizare privind abateri de la etica universitară sau de la buna conduită în cercetare științifică, presupuse a fi fost săvârșite de personalul didactic și de cercetare titular sau auxiliar propriu, sunt cele reglementate de Legea nr. 206/2004.

Potrivit art. 10 lit. b) din Legea nr. 206/2004, Comisiile de etică numesc comisii de analiză pentru examinarea cauzelor cu care au fost sesizate, sau pentru care s-au autosesizat. Deși dispozițiile Legii nr. 206/2004 nu prevăd și modalitatea de constituire a comisiilor de analiză, la nivelul universităților din sistemul național de învățământ superior, aceste comisii de analiză sunt alcătuite din 3-5 membri, cadre didactice proprii, cu grad didactic cel puțin egal cu cel al persoanei cercetate. Astfel se face aplicarea art. 314 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 privind sancțiunile disciplinare, prin analogie cu art. 318 aceeași lege, ce enumeră și măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă [art. 318 lit. e)] printre sancțiunile privind abaterile de la etică și buna conduită în cercetare.

În consecință, reglementarea procedurii de examinare a sesizărilor privind abaterile de la etică și bună conduită în cercetare științifică, se regăsește în art. 11 alin. (3) Legea nr. 206/2004 care prevede:

"Comisia de analiză elaborează un raport care se aprobă de către comisia de etică, se comunică autorului sesizării în scris și se face public pe site-ul web al instituției în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării; în cazul constatării unor abateri de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, raportul numește persoanele vinovate și stabilește una sau mai multe dintre sancțiunile prevăzute la art. 111; persoanele vinovate pot fi diferite de persoanele vizate în textul sesizării".

În continuare, art. 11 precizează la alin. (5) că raportul comisiei de analiză poate fi contestat la Consiliul Național de Etică de către persoana găsită vinovată sau de autorul sesizării, iar la alin. (6) dispune că în cazul în care raportul comisiei de analiză nu a fost contestat în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării prevăzută la alin (3), sancțiunile stabilite în cuprinsul său sunt puse în aplicare de către conducătorul unității sau de consiliul de administrație.

2. Regimul juridic al actului de sancționare "raport al comisiei de analiză" prevăzut la art. 11 (3) Legea nr. 206/2004

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...