Universul Juridic nr. 7/2018

Particularitățile conținutului constitutiv al infracțiunilor silvice în situația subiectului activ persoană juridică
de Andreea Vernea

04 iulie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Analiza infracțiunilor silvice este relevantă în considerarea unei constante reduceri a suprafeței fondului forestier național în ultimele decenii, evoluția devenind ușor favorabilă în ultimii 5 ani, România înregistrând la sfârșitul anului 2015 o suprafață totală de 6.555.000 ha de pădure, indiferent de forma de proprietate exercitată asupra acestora(1).

Pădurile constituie o componentă majoră a capitalului natural al țării, fiind un factor principal de stabilitate ecologică, având o relevanță reală atât pe plan economic cât și pe plan social(2).

Cea mai periculoasă formă de criminalitate silvică are la bază exploatarea excesivă a resurselor naturale, dincolo de posibilitățile reale de regenerare ale ecosistemului. O asemenea exploatare nu se poate face decât în condiții industriale, cu tehnologie corespunzătoare, cu o forță de muncă adecvată și într-un cadru juridic inapt să opună o rezistență reală.

Deși efectele defrișărilor ilegale asupra mediului înconjurător și ale ecosistemului sunt incontestabile, modalitățile efective de reprimare ale acestor acțiuni sunt într-o continuă schimbare care uneori le lipsește de eficacitate. În prezenta lucrare vom analiza urmările unor modificări ale Codului silvic care au limitat aplicabilitatea normelor penale, lipsind de claritate textele de lege, în special în cazul normelor de trimitere.

În analiza întreprinsă nu vom aborda integral infracțiunile din Codul silvic ci numai din perspectiva conținutului constitutiv, urmând a ne mărgini la formele tip și formele asimilate, fără a discuta particularitățile formelor agravate.

Regimul general al răspunderii penale a persoanei juridice avut în vedere cu prilejul analizei este cel reglementat de Codul penal în Titlul VI al Părții generale, art. 135-151.

2. Pentru efectuarea unei analize de drept penal special, apreciem oportun să analizăm pe rând infracțiunile stipulate în Codul silvic, indicând particularitățile pentru situația în care subiectul activ este o persoană juridică.

Astfel, prima infracțiune supusă analizei este prevăzută de art. 106 alin. (1) Codul silvic, conform căruia "Reducerea suprafeței fondului forestier național fără respectarea dispozițiilor art. 36 și 37 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă"(3) .

Având în vedere tehnica normativă utilizată, reținem că, în concret, verbum regens al infracțiunii prevăzute de art. 106 alin. (1) Codul silvic este reprezentat de acțiunea sau omisiunea prin care se reduce suprafața fondului forestier național, însă acestui element material îi sunt atașate două cerințe esențiale, ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca fapta penală să fie tipică.

Prima cerință esențială este aceea a nesocotirii prevederilor art. 36 Codul silvic. Apreciem că este justificată numai analiza prevederilor art. 36 alin. (1) Codul silvic, întrucât alin. (2) - (5) nu stabilesc o conduită normativă, ci indică condițiile compensării terenurilor, ori ale acordării despăgubirilor. Considerăm o imprecizie terminologică referirea efectuată la întregul conținut al art. 36 Codul silvic, în condițiile în care nesocotirea prevederilor alin. (2) - (5) ale respectivului articol nu poate avea ca urmare micșorarea fondului forestier în accepțiunea art. 106 alin. (1) Codul silvic.

Astfel, pentru ca fapta să fie infracțiune, este necesar ca reducerea fondului forestier național să se fi făcut prin scoaterea definitivă(4) a unor terenuri, fie pentru alt scop decât realizarea obiectivelor de interes național declarate de utilitate publică, fie în vederea realizării obiectivelor de interes național, declarate de utilitate publică, altfel decât în condițiile legii, ori a altui tip de terenuri decât cele pe care sunt amplasate capacități de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională.

În prima situație, pentru ca fapta să constituie infracțiune, scoaterea definitivă a terenului trebuie să fie realizată pentru orice alt scop decât cel menționat, cerința esențială și elementul material fiind corespunzătoare unei fapte tipice în sens penal.

În a doua situație, cerința esențială presupune că scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național a fost efectuată în vederea realizării unui obiectiv de interes național, declarat de utilitate publică, însă cu nesocotirea prevederilor legale edictate în acest sens. Avem în vedere că stabilirea obiectivelor de interes național se realizează printr-un act normativ fie intern, fie internațional la care România este parte, însă declararea obiectivului de utilitate publică trebuie realizat în mod expres prin lege.

Prin urmare, îndeplinirea cerinței esențiale de care depinde existența corespunzătoare a elementului material poate fi stabilită numai cu ocazia analizei concrete a respectării condițiilor prevăzute în legea specială destinată a reglementa modalitatea de realizare a obiectivului de interes național, declarat de utilitate publică(5).

În a treia situație, cerința esențială nu este îndeplinită dacă pe terenurile care urmează a fi scoase definitiv din fondul forestier național sunt amplasate capacități de producție ori servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională, interesul public urmărit fiind vădit superior necesității menținerii integrității fondului forestier.

A doua cerință esențială presupune nerespectarea prevederilor art. 37 C. silvic., respectiv scoaterea definitivă a unor suprafețe de teren fie fără compensarea corespunzătoare a acestora, ori în lipsa achitării obligațiilor bănești sau pentru alt scop decât cele enumerate expres de prevederile art. 37 alin. (1), lit. a) -f) C. silvic. În privința obiectivului prevăzut de lit. c) din articolul anterior menționat, referitor la realizarea locuințelor de vacanță, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice sunt incidente în completare și prevederile art. 37 alin. (2) C. silvic, privind amplasarea obiectivelor menționate.

Spre deosebire de considerentele avute în vedere la analiza articolului anterior, apreciem că în acest caz, nesocotirea prevederilor art. 37 alin. (3) - (11) C. silvic, care reglementează condițiile compensării terenurilor și a achitării obligațiilor bănești constituie cerința esențială aferentă nerespectării elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 106 alin. (1) C. silvic, în condițiile în care art. 37 alin. (1) C. silvic, stipulează expres că terenurile pot fi scoase definitiv din fondul forestier național doar cu condiția compensării și cu plata anticipată a obligațiilor bănești.

În atare situație, pentru o persoană juridică, dezvoltator imobiliar, ori constructor, fapta este tipică indiferent dacă realizează o scoatere a unui teren, proprietatea sa, din fondul forestier național și edifică pe acesta un ansamblu imobiliar, contrar prevederilor art. 37 alin. (1), lit. c) și alin. (2) C. silvic, ori dacă edifică o locuință de vacanță, în limitele prevăzute de art. 37 alin. (1), lit. c) și alin. (2) C. silvic, însă fără compensarea corespunzătoare a suprafețelor de teren, ori cu achitarea unor despăgubiri bănești inferioare în cuantum, contrar prevederilor art. 37 alin. (3) - (11) C. silvic.

Deși, de lege lata, interpretarea se impune, apreciem că aceasta conduce la o încadrare juridică inechitabilă, în condițiile unor acțiuni complet diferite, care nu au întotdeauna, ca efect, reducerea reală a suprafeței fondului forestier național. Considerăm, prin urmare, că este necesară o intervenție a legiuitorului care să clarifice acțiunile efective și cerințele esențiale care constituie elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 106 alin. (1) C. silvic.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...