Universul Juridic nr. 6/2018

Noțiunea, esența și reglementarea conceptului de control bugetar
de Petruța Gabriela Stroe

29 iunie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Din punct de vedere etimologic, cuvântul "control" provine din expresia latină "contra rolus", care înseamnă verificarea actului original după duplicatul care se încredințează în acest scop unei alte persoane.

În limba română, conform Dicționarului explicativ al limbii române, cuvântul "control" - în accepțiunea lui semantică - este definit ca reprezentând o "analiză permanentă sau periodică a unei activității, a unei situații etc., pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire"(1).

Statul, în calitatea sa de unic și principal realizator al tuturor activităților economice ce se desfășoară la nivel național sau chiar sectorial, prin instituțiile sale guvernamentale, răspunde pentru o eventuală gestionare defectuoasă a resurselor financiare. Necesitatea permanentă pentru prevenirea și gestionarea unor astfel de situații a condus la nevoia implementării unui sistem național de control, care a fost reglementat și îmbunătățit de-a lungul timpului, în funcție de cerințele și politicile economice și financiare stabilite de fiecare stat, indiferent de forma de organizare. S-au creat astfel sisteme de control care au avut ca obiective principale urmărirea continuă a funcționării unui sistem economico-social, a performanțelor acestuia, fixate în raport de scopurile pe care și le-au propus, în vederea prevenirii unei disfuncționalități și în vederea eliminării abaterilor constatate.

Controlul, indiferent de forma acestuia, se organizează la nivel micro și macro economic, vizând întărirea ordinii, a disciplinei financiare, gospodărirea cât mai riguroasă a resurselor economice, prevenirea lipsurilor și deficiențelor existente în domeniul economico-financiar, îndreptarea și, atunci când este cazul, sancționarea abaterilor depistate.

Astfel că, funcționarea corespunzătoare a oricărei activități, fie că este desfășurată la nivelul statului sau la nivelul unei instituții publice sau private, este condiționată de echilibrul care trebuie să existe între funcțiile manageriale, respectiv cea de prevedere, organizare, coordonare, comandă, evidență și control, toate aflate într-o dependență.

Controlul, în sens larg, este definit, în mod concret, în cuprinsul mai multor acte normative, sub diferite forme. Relevantă, însă, cercetării prezente ni s-a părut a fi definiția dată de textul Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României(2), cuprinsă în art. 2 lit. a), conform căreia controlul reprezintă "activitatea prin care se verifică și se urmărește modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice".

Având în vedere statutul de țară membră a Uniunii Europene a țării noastre, ni se pare potrivit a indica și definiția controlului regăsită în legislația secundară a Uniunii Europene, respectiv în Regulamentul Consiliului (Uniune, Euratom) nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabil bugetului general al Uniunii(3), unde controlul este definit în art. 2 lit. r) ca fiind "orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea, eficiența și economia de operațiuni, fiabilitatea informațiilor, protecția activelor și a informațiilor, prevenirea, depistarea și corectarea fraudelor și neregulilor și monitorizarea acestora, precum și buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente (...). Controalele pot presupune diverse verificări, precum și punerea în aplicare a oricăror politici și proceduri în vederea atingerii obiectivelor menționate la prima teză".

Totodată, art. 1 al "Declarației de la Lima" privind principiile directorii ale controlului(4) stabilește următoarele: "controlul - nu este un scop în sine, ci o parte integrantă a unui sistem de reglementare, al cărui obiectiv este descoperirea abaterilor de la standarde și a încălcărilor ale principiilor legalității, eficiența și economia de cheltuieli a resurselor materiale la etape începătoare, pentru a avea posibilitatea adoptării unor măsuri de corecție, în unele cazuri să tragă la răspundere persoanele vinovate, obținerea despăgubirilor pentru daune sau să pună în aplicare măsuri pentru a preveni sau a reduce astfel de încălcări în viitor".

În literatura juridică de specialiatate există, firesc, o serie întreagă de definiții ale controlului în sens larg, însă ne-am oprit la cea mai actuală și mai completă, în opinia noastră, care înglobează toate elementele arătate anterior, cea a autorului F.C. Costaș(5), potrivit căreia controlul este "acțiunea de verificare, periodică sau permanentă, prealabilă, concomitentă sau posterioară, desfășurată, de către organe special abilitate asupra unor activități, în scopul stabilirii legalității sau oportunității operațiunilor material-tehnice sau a actelor emise de autoritățile administrative în domeniul financiar".

Controlul bugetar, conceptul ce formează obiectul prezentului studiu, reprezintă o formă a controlului bănesc pe linia relațiilor bugetare existente la nivelul economiei naționale, prin bugetul statului, iar la nivel local, prin bugetele locale. Este o instituție complexă, prin care se exercită o supraveghere asupra modului de constituire și folosire a resurselor financiare publice, acoperind o gamă largă de activități de verificare, atât din punct de vedere juridic, cât și contabil, a operațiunilor financiar contabile realizate de instituții cu formă de organizare juridică diferită.

Astfel că, părerea regăsită în literatura juridică de specialitate conform căreia acesta face parte din controlul economic, este bineînțeles întemeiată(6).

Principalul scop al controlului bugetar îl constituie cunoașterea de către instituțiile abilitate ale statului a modului în care sunt gestionate și cheltuite resursele materiale și financiare, puse la dispoziție de către stat, tinzându-se la atingerea unui echilibru financiar, deosebit de important pentru existența unei eficiențe economico-financiare. Creearea unui dezechilibru putând duce la un buget excedentar, atunci când nivelul veniturilor depășește cuantumul cheltuielilor sau la un buget deficitar, atunci când totalul cheltuielilor depășește veniturile.

Așadar, reprezintă un mijloc de prevenire și identificare a faptelor de natură ilegală, prin care se tinde la constatarea deficiențelor și a măsurilor care se impun a fi luate în vederea restabilirii legalității, precum și combaterea fraudelor.

Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că, așa cum era evident, controlul bugetar, vizează doar instituțiile publice, fiind denumit în sursele doctrinare și legale ca și control financiar/audit public, fiind un ansamblu format din controlul financiar intern/managerial și control financiar preventiv, auditul public intern și auditul public extern, cuprinzând totodată și controlul fiscal(7).

Controlul bugetar se desfășoară pe parcursul derulării întregului proces bugetar, care, conform dispozițiilor legale, trece prin mai multe etape consecutive, și anume: elaborarea proiectului de buget, aprobarea, executarea, controlul și raportarea bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuție.

Formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor publice, în funcție de organele împuternicite cu exercitarea controlului, cărora le revin prin lege răspunderi specifice(8), este supusă unei game ample de control.

Conform mai multor opinii întâlnite în materia dreptului financiar public(9), în funcție de instituțiile abilitate cu efectuarea acestuia poate fi: control politic, control administrativ și control judiciar.

Controlul politic este exercitat, evident, de puterea legislativă, respectiv de către Parlament, care, conform dispozițiilor legale(10), exercită un control legislativ prin dezbaterea, aprobarea bugetului și adoptarea legii bugetare anuale.

Totodată, exercită un control și atunci când aprobă contul general anual de execuție bugetară.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...