Revista societăților și a dreptului comercial nr. 1/2018

Conflictul de interese în dreptul societăților (art. 127 din Legea nr. 31/1990). Obligația asociatului de a se abține de la deliberări în cazul conflictului de interese, Editura Rosetti
de Lucian Săuleanu

21 martie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

[Conflict of interests in Companies Law (Article 127 of Law no. 31/1990). Shareholder's duty to refrain from the vote in case of conflict of interests]

Abținerea de la vot nu este doar o opțiune personală, ci chiar o obligație în condițiile în care legiutorul a înțeles să dea prioritate interesului social. Starea de conflict de interese prevăzută de art. 127 din Legea nr. 31/1990 este una care impune atât o conduită acționarului în cauză, în sensul de a se abține de la deliberare și automat de la vot, dar nu exclude posibilitatea celorlalți acționari care pot învedera starea de conflict de interese în care se află unul din acționari și o pot consemna în procesul-verbal al adunării generale, așa încât neluarea în considerare a voturilor acționarului aflat în această stare de conflict nu constituie motiv de anulare a hotărârii AGA astfel adoptate.

Art. 127 instituie o regulă importantă pentru exercițiul dreptului de vot în adunările generale ale acționarilor - principiul abținerii de la vot în cazul în care acționarul se află în conflict de interese, iar rațiunea și fundamentul unui astfel de principiu nu pot fi înțelese decât prin raportare la un alt principiu esențial pentru materia societăților comerciale, principiu instituit de art. 1361 din Legea nr. 31/1990 potrivit căruia acționarii trebuie să-și exercite drepturile cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari.

Nerespectarea interdicție reglementate de art. 127 nu atrage în principiu nulitatea hotărârii AGA luată cu votul acționarului aflat în conflict de interese, ci doar obligarea la despăgubiri, dacă prin votul său s-a format majoritatea cerută, însă raportat art. 1361 nu este exclusă nici anularea hotărârii luate cu votul unui acționar aflat în conflict de interese cu societatea dacă acel vot a fost rezultatul unui abuz de majoritate.

(Curtea de Apel Craiova, Secția a II-a civilă, decizia nr. 690/26 septembrie 2017)

Cuvinte cheie: acționar, conflict de interese, drept de vot, abținere, nulitate hotărâre AGA

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul C.O. a solicitat constatarea nulității absolute a Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor S.C. L. S.A. din data de 31.08.2016 invocând că nu a fost lăsat să voteze, deși a fost prezent la respectiva adunare. Pe ordinea de zi figura revocarea membrilor consiliului de administrație din care făcea parte și soția reclamantului, precum și atragerea răspunderii acestor membri, dar și a reclamantului în calitate de director general.

Prin sentința nr. 19/21.02.2017 Tribunalul Gorj a respins cererea de chemare în judecată apreciind că nu există motive de nulitate absolută și dreptul său de vot nu a fost încălcat de acționarii minoritari, reclamantul fiind cel care nu a respectat prevederile art. 127 și 1361 din Legea nr. 31/1990.

Chiar dacă art. 127 alin. (2) prevede că acționarul răspunde pentru daunele societății nu înseamnă că el poate să voteze contra prevederilor alin. 1 care prevăd clar că va trebui să se abțină în cazul în care are un interes personal. În situația concretă acționarul C.O. este de rea credință pentru că el trebuia să se abțină din propria inițiativă de la vot și să nu i se atragă atenția de către ceilalți acționari.

Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 690 din 20 septembrie 2017 a respins apelul menținând soluția instanței de fond reținând că acționarul majoritar a votat în Adunarea din 31.08.2016 cu privire la probleme ce vizau numirea unei comisii de cenzori, a propus remunerația cuvenită membrilor consiliului de administrație. Așadar, nu se poate pune în discuția suspendarea dreptului de vot, ci abținerea acestuia de a participa la deliberările privind revocarea consiliului de administrație și atragerea membrilor acestuia, printre care și soției apelantului.

Interesul contrar este evidențiat și de faptul că această Adunare nu a fost convocată de consiliul de administrație, ci convocarea fusese dispusă de Tribunalul Gorj tocmai pentru că apelantul se opusese convocării unei adunări care să aibă pe ordinea de zi revocarea și atragerea răspunderii.

Art. 127 din legea nr. 31/1990 este o normă preventivă, pentru că în caz contrar, respectiv dacă se permite ideea acceptării votului unui acționar aflat în conflict de interese doar pentru că există potențiale remedii viitoare, s-ar ajunge în situația în care o normă legală ar fi lipsită de efecte.

Referitor la problema conflictului de interes între acționar și societate, Curtea reține că art. 127 cu cele două alineate instituie o regulă de foarte mare importanță pentru exercițiul dreptului de vot în adunările generale ale acționarilor - principiul abținerii de la vot în cazul în care acționarul se află în conflict de interese, personal sau ca mandatar, al unui alt acționar.

Rațiunea și fundamentul unui astfel de principiu nu pot fi înțelese decât prin raportare la un alt principiu esențial pentru materia societăților comerciale, principiu instituit de art. 1361 din Legea nr. 31/1990. Potrivit acestui principiu acționarii trebuie să-și exercite drepturile cu bună credință, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari și în acest mod se exprimă esența dreptului societar care trebuie să anime pe asociați atât la constituirea societății, cât și pe întreg parcursul existenței sale, respectiv că interesele legitime ale oricărei societăți comerciale nu pot fi puse în nicio situație mai prejos de interesele acționarilor. Cu alte cuvinte, în orice manifestare de voință vizând societatea, acționarii trebuie să urmărească binele economic și financiar al acesteia și să nu situeze interesele lor personale, patrimoniale sau nu, mai presus de cele ale societății.

Nerespectarea interdicției instituite de art. 127 alin. 1 nu atrage în principiu nulitatea hotărârii AGA luată cu votul acționarului aflat în conflict de interese, ci doar obligarea la despăgubiri, dacă prin votul său s-a format majoritatea necesară și societatea a fost prejudiciată. Totuși, în temeiul exigențelor art. 1361 nu este exclusă nici anularea hotărârii luate cu votul unui acționar aflat în conflict de interese cu societatea dacă acel vot a fost rezultatul unui abuz de majoritate, de exemplu. În economia Legii nr. 31/1990 anularea unei hotărâri AGA nu exclude și antrenarea răspunderii civile a acționarului care a votat decisiv pentru luarea hotărârii, dar cu rea-credință folosindu-și în mod abuziv poziția majoritară în acționariatul unei societăți.

Starea de conflict de interese prevăzută de art. 127 este una care impune atât o conduită acționarului în cauză, în sensul de a se abține de la deliberare și automat de la vot, dar nu exclude nici o diligență din partea celorlalți acționari care pot învedera starea de conflict de interese în care se poate afla unul din acționari.

Abținerea de la vot nu este doar o opțiune personală, ci chiar o obligație în condițiile în care legiutorul a înțeles să dea prioritate interesului social, iar în speță, apelantul nu poate să susțină că nu are un interes personal de vreme ce este vorba despre revocarea soției sale din consiliul de administrație, dat și antrenarea răspunderii atât a lui, cât și a soției.

Comentariu

Premisa - interesul asociaților versus interesul societății Existența societății este urmarea voinței asociaților exprimată atât la momentul constituirii, cât și ulterior pe parcursul funcționării acesteia. Indiferent de forma de societate, asociații sunt animați de un interes personal. Este adevărat că la momentul semnării actelor constitutive există un consens, ce-l filtrăm prin existența elementelor specifice contractului de societate (aportul asociaților, affectio societatis și realizarea și împărțirea beneficiilor), însă acestea au la acest moment un caracter generic, static, fără a se materializa în acțiuni comune, concrete, cu excepția celor necesare dobândirii personalității juridice. Ulterior acestui moment asociații își vor exprima "individualitatea", se naște contrarietatea de interese.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...