Drept Civil (C.H. BECK)

Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2011, ISBN 978-973-115-945-4
de Ana-Gabriela Atanasiu, Alexandru-Paul Dimitriu, Adriana-Florentina Dobre, Dragoș-Nicolae Dumitru, Adrian Georgescu-Banc, Radu-Alexandru Ionescu, Mihaela Paraschiv, Ioana Pădurariu, Mirela Piperea, Petre Piperea, Alexandru-Șerban Rățoi, Alex-Ionel Slujitoru, Irina Sorescu, Mihaela Șerban, Gabriel-Aurelian Uluitu, Cosmin-Marian Văduva

26 noiembrie 2013

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 1 din 117

Cumpără forma completă
  •  

Instrumente Juridice

Noul Cod civil. Note • Corelații • Explicații

Modalitatea de citare

Citarea surselor electronice se face astfel: NUMELE autorului, Titlul cărții, Volumul, Elemente specifice [grade titlu, de obicei capitole], Ediția, Editura, Localitatea, Anul apariției, Denumirea sursei, Data (data accesării: ziua/luna/anul).

Exemplificare:

Privind conținutul autorității părintești, a se vedea Ioana Pădurariu, Cartea a II-a, Titlul IV, Capitolul II în Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, Ediția I, Ed. C.H. Beck, București, 2011, în Biblioteca juridică Legalis.ro (www.legalis.ro), accesat la data de 20 iulie 2016.

Cuvânt-înainte

Autorii nu își propun un comentariu amplu, dar reușesc, cu simț juridic responsabil și bine dozat, să ofere soluții provocărilor generate de noul Cod civil, prin notele, corelațiile și explicațiile care însoțesc textul de lege. [ Mai mult... ]

Abrevieri

Alexandru-Paul Dimitriu [ Mai mult... ]

Titlul preliminar. Despre legea civilă

Capitolul I Dispoziții generale

Art. 1 Izvoarele dreptului civil.

Sunt izvoare ale dreptului civil și textele Convenției europene a drepturilor omului, normele de drept comunitar, dar și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv jurisprudența CJUE (art. 4-5 noul C. civ.). [ Mai mult... ]

Art. 2 Obiectul și conținutul Codului civil.

Articolul 2 consacră caracterul general al normelor noul C. civ., comune și aplicabile tuturor raporturilor juridice de natură civilă. Excepțiile sunt prevăzute prin norme speciale, derogatorii de la dreptul comun. [ Mai mult... ]

Art. 3 Aplicarea generală a Codului civil.

Profesionistul, adică vechiul comerciant, nu mai este definit conform art. 3-4 și art. 56 Codul comercial, această caracteristică fiind legată de împrejurarea dacă persoana în cauză exploatează sau nu o întreprindere, astfel cum este ea definită de alin. (3). [ Mai mult... ]

Art. 4 Aplicarea prioritară a tratatelor internaționale privind drepturile omului.

Aceste prevederi reprezintă oreluare anormelor constituționale regăsite în art. 20 din Legea fundamentală care reglementează aplicarea directă și cu prioritate anormelor din tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. Prin urmare, acolo unde judecătorul de drept comun va constata că norma internă este contrazisă de cea cuprinsă în pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte sau de jurisprudența CEDO, [ Mai mult... ]

Art. 5 Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene.

Acest articol reia normele constituționale aflate la art. 148 din Legea fundamentală, care impun aplicarea cu prioritate anormelor comunitare de fiecare dată când intră în conflict cu prevederile naționale. De fapt, aceste reglementări reprezintă transpunerea legislativă ajurisprudenței CJUE în această materie, care astatuat în cauzele Costa și Simmenthal că dreptul comunitar și implicit și jurisprudența CJUE se aplică în mod prioritar acolo unde intră în conflict cu prevederile interne, indifer [ Mai mult... ]

Capitolul II Aplicarea legii civile

Art. 6 Aplicarea în timp a legii civile.

Alineatul (6) al art. 6 noul C. civ., la fel ca art. 5 din Legea nr. 71/2011, reglementează aplicarea noului Cod civil la situațiile anterioare intrării sale în vigoare, instituind oderogare în ceea ce privește neretroactivitatea legii. Dispozițiile legii noi sunt aplicabile efectelor viitoare ale situațiilor născute anterior intrării în vigoare aacesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de propr [ Mai mult... ]

Art. 7 Teritorialitatea legii civile.

Aspectele ce țin de teritorialitatea legii civile sunt lipsite de echivoc. Instituțiile și autoritățile centrale vor putea emite acte normative ce se vor aplica pe întreg teritoriul țării, iar autoritățile și instituțiile locale vor emite acte normative ce vor fi aplicabile numai în circumscripția lor teritorială. [ Mai mult... ]

Art. 8 Extrateritorialitatea legii civile.

Cartea aVII-a despre care face vorbire art. 8 noul C. civ. cuprinde norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept internațional privat. Raporturile de drept internațional privat sunt raporturile civile, comerciale, precum și alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate. [ Mai mult... ]

Capitolul III Interpretarea și efectele legii civile

Art. 9 Interpretarea legii.

Articolul 9 noul C. civ. admite două modalități de interpretare alegii. Interpretarea legală este făcută de organul care aadoptat norma civilă supusă interpretării prin emiterea unei norme interpretative ce are efecte numai pentru viitor. Vechea reglementarea anormelor interpretative era diferită, considerându-se că normele interpretative fac corp comun cu legea, situație care determina aplicarea lor retroactivă. Reglementarea de la alin. (2) nu va mai permite acest lucru, textul legal fiind lip [ Mai mult... ]

Art. 10 Interzicerea analogiei.

Prin derogare de la reglementarea art. 1 alin. (2) noul C. civ., sunt trei situații în care aplicarea legii prin analogie nu este permisă: a) exceptio est strictissimae interpretationis care se traduce prin excepția este de stricta interpretare; b) restrângerea unor drepturi civile; c) reglementarea unor sancțiuni civile. [ Mai mult... ]

Art. 11 Respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri.

Articolul 11 noul C. civ. este echivalentul art. 5 C. civ. din 1864.Prin acesta este reglementat principiul obligativității respectării normelor imperative, prin interzicerea derogării de la acestea sau de la bunele moravuri. Sancțiunea încălcării acestei norme este nulitatea absolută. [ Mai mult... ]

Art. 12 Libertatea de a dispune.

Libertatea de adispune de bunurile proprii este afectată doar în cazul actelor cu titlu gratuit, în situația în care cel care dispune este insolvabil. Starea de insolvabilitate este definită de art. 1417 alin. (2) noul C. civ.. Încălcarea alin. (2) se sancționează cu nulitatea relativă. [ Mai mult... ]

Art. 13 Renunțarea la drept.

Orice renunțare la drepturile patrimoniale se poate face numai prin acordul expres al celui care renunță. În cazul în care renunțarea la drept este în fapt odonație, pentru arespecta prevederile art. 1011 noul C. civ., renunțarea va trebui să îmbrace forma autentică. [ Mai mult... ]

Art. 14 Buna-credință.

Primul alineat reprezintă echivalentul art. 970 C. civ. din 1864, iar alin. (2) reprezintă transpunerea legislativă aprincipiului bona fides presumitur. Dovada contrară se poate face prin orice mijloc de probă. [ Mai mult... ]

Art. 15 Abuzul de drept.

Abuzul de drept nu se limitează numai la încălcarea normelor juridice, ci poate merge mai departe până la nesocotirea normele morale, putând fi o cauză a răspunderii civile delictuale. [ Mai mult... ]

Art. 16 Vinovăția.

Definiția legală a vinovăției cuprinde ambele sale forme, atât intenția cât și culpa simplă și cea gravă. Răspunderea pentru fapta proprie poate fi atrasă, în lipsă de dispoziție contrară, numai dacă faptele sunt săvârșite cu intenție sau din culpă. În cazul în care legea condiționează efectele juridice ale unei fapte de săvârșirea sa din culpă, condiția se va considera îndeplinită și în ipoteza în care fapta a fost săvârșită cu intenție. [ Mai mult... ]

Art. 17 Eroarea comună și invincibilă.

Teoria proprietarului aparent este pentru prima dată reglementată la nivel legislativ în sistemul nostru de drept. Exceptând situațiile în materie de carte funciară sau în care legea reglementează un alt sistem de publicitate, principiul error communis facit ius va permite menținerea valabilității actului juridic care a fost încheiat de cel care nu era titularul dreptului transmis sau constituit. Pentru a fi în fața erorii comune și invincibile este necesară demonstrarea împrejurărilor care au determinat existența acestei erori în privința titularului dreptului constituit ori transmis, această eroare nefiind prezumată [ Mai mult... ]

;
se încarcă...