Dreptul Afacerilor (C.H. BECK)

Codul muncii. Comentariu pe articole - Vol. II. Articolele 108-298, Vol 2, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2011, ISBN 978-973-115-667-5
de Alexandru Athanasiu, Magda Volonciu, Luminița Dima, Oana Cazan

28 februarie 2011

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 1 din 9

Cumpără forma completă
  •  

Cuvânt-înainte

Prof.univ.dr. Alexandru Athanasiu [ Mai mult... ]

Abrevieri

N.a.: Facem mențiunea că la data redactării prezentei nu s-a înregistrat un nou Contract colectiv de muncă unic la nivel național pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2011, fiind semnat în parte un act care ar conduce la prelungirea contractului anterior în aceeași formă, doar cu modificarea valorii salariului de bază minim pe economia națională cuprins în art. 40. [ Mai mult... ]

Titlul III Timpul de muncă și timpul de odihnă

Capitolul I Timpul de muncă

Secțiunea 1 Durata timpului de muncă

Art. 108. [Definiție]

Facem precizarea că art. 18 al Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevede că în durata normală a timpului de muncă nu intră timpii consumați cu echiparea-dezechiparea la începutul și sfârșitul programului. [ Mai mult... ]

Art. 109. [Durata normală a timpului de muncă]

Soluția Directivei afost preluată în mod identic și de legislația română. Astfel, H.G. nr. 600/2007 privind protecția tinerilor la locul de muncă prevede, în cadrul art. 10 că durata timpului de muncă pentru tineri este de maximum 6 ore/zi și 30 de ore/săptămână. În situația în care tânărul cumulează mai multe funcții în baza unor contracte individuale de muncă, timpul de muncă efectuat se însumează și nu poate depăși, cumulat, durata prevăzută anterior. [ Mai mult... ]

Art. 110. [Repartizarea timpului de muncă]

Alineatele (5) și (6) al art. 10 din cadrul Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevăd că, în funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a acestuia de 40 de ore pe săptămână. În cazurile în care durata normală a timpului de muncă se stabilește potrivit prevederilor anterior menționate, durata zilnică nu poate depăși 10 ore. [ Mai mult... ]

Art. 111. [Durata maximă legală a timpului de muncă]

Tinerilor în vârstă de până la 18 ani le este stabilită o durată a timpului de muncă de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână, fără a distinge între o durată normală sau maximă a timpului de muncă pentru aceștia. În consecință, durata maximă de 48 de ore nu poate fi aplicată decât persoanelor în vârstă de peste 18 ani. [ Mai mult... ]

Art. 112. [Durata timpului de lucru pentru activități specifice]

Prin stabilirea unor reguli specifice pentru programul de lucru ce presupune ture de 12 ore, s-a urmărit, pe de o parte, respectarea duratei maxime legale a timpului de lucru de 48 de ore pe săptămână, și pe de altă parte, a dispozițiilor Directivei 2003/88/CE care stabilește că fiecare lucrător are dreptul la o perioadă de repaus minimă de 11 ore consecutive la fiecare 24 de ore. Având în vedere această dispoziție comunitară, precum și prevederile Codului muncii redate mai sus, apreciem că interpretarea acestui alineat trebuie făcută în sensul că nu se pot stabili durate zilnice de lucru mai mari de 12 ore. [ Mai mult... ]

Art. 113. [Programul de lucru inegal]

În aplicarea prevederilor de mai sus, modelul cadru al contractului individual de muncă aprobat prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 64/2003, cu modificările și completările ulterioare, a prevăzut posibilitatea existenței unei astfel de clauze. [ Mai mult... ]

Art. 114. [Informarea salariaților asupra programului de muncă]

În măsura în care programul de muncă și modul de repartizare aacestuia pe zile sunt prevăzute în regulamentul intern, apreciem că această obligație de ale aduce la cunoștință salariaților se poate realiza în mod eficient odată cu aducerea la cunoștință aregulamentului intern, obligație prevăzută în art. 259 Codul muncii. În același sens, Contractul colectiv de muncă la nivel național pentru anii 2007-2010 prevede că orele de începere și terminare aprogramului vor fi stabilite prin regulamentul intern. [ Mai mult... ]

Art. 115. [Programul individualizat de muncă]

Acest program flexibil de muncă poate fi organizat numai cu respectarea prevederilor referitoare la durata normală și maximă a timpului de lucru. [ Mai mult... ]

Art. 116. [Evidența orelor de muncă]

Modul concret de ținere a evidenței orelor prestate se va stabili prin regulamentul intern. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Munca suplimentară

Art. 117. [Definiție]

Subliniem că art. 33 alin. (2) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevede o excepție suplimentară legată de „calitatea” persoanei salariate: salariatele gravide, începând cu luna a V-a de sarcină, precum și cele care alăptează nu vor fi chemate la ore suplimentare. [ Mai mult... ]

Art. 118. [Condițiile efectuării muncii suplimentare]

Aceeași soluție se desprinde și din art. 14 alin. (3) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 care prevede că pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamități naturale, ale unor accidente ori ale altor cazuri de forță majoră, salariații au obligația de a presta munca suplimentară cerută de cel care angajează. [ Mai mult... ]

Art. 119. [Compensarea muncii suplimentare]

Textul Codului muncii nu mai face distincție între salariați, în funcție de faptul că dețin sau nu o funcție de conducere. În consecință, toate prevederile referitoare la munca suplimentară se vor aplica și acestei categorii de salariați. Astfel, limitarea orelor suplimentare, precum și excepțiile prevăzute de art. 118 se aplică și acestor categorii de salariați. [ Mai mult... ]

Art. 120. [Sporul la salariu]

Contractul colectiv de muncă unic la nivel național stabilește la art. 41 alin. (3) lit. c) un spor pentru munca suplimentară de 100% din salariul de bază. [ Mai mult... ]

Art. 121. [Interdicții]

Și H.G. nr. 600/2007 privind protecția tinerilor la locul de muncă prevede o interdicție expresă pentru aceștia de a efectua muncă suplimentară. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Munca de noapte

Art. 122. [Definiție și durată]

Obligația angajatorului care utilizează frecvent munca de noapte, astfel cum aceasta apare în art. 122 alin. (3) Codul muncii, este similară celei prevăzute de Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru care stabilește că angajatorul care folosește frecvent lucrători de noapte va informa autoritățile competente despre acest lucru, la cererea acestora. [ Mai mult... ]

Art. 123. [Recompensarea muncii de noapte]

Suplimentar față de Codul muncii, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevede, în cadrul art. 16 alin. (4) că reducerea duratei timpului de muncă nu se aplică salariaților care lucrează în locuri de muncă cu condiții deosebite, unde durata timpului de muncă este mai mică de 8 ore. [ Mai mult... ]

Art. 124. [Examenul medical]

c) includerea în circuitul informațional și operațional din sistemul sanitar a acelor persoane care necesită o supraveghere medicală deosebită. [ Mai mult... ]

Art. 125. [Interdicții]

Trebuie precizat că toate aceste drepturi operează numai în măsura în care salariata informează în scris angajatorul despre situația sa și pune la dispoziția acestuia un document medical emis de medicul de familie sau de medicul specialist care să ateste starea de graviditate, sau, după caz, care să prevadă data începerii și terminării perioadei de alăptare. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Norma de muncă

Art. 126. [Definiție]

Această definiție este aproape neschimbată față de cea prevăzută de vechiul Cod al muncii, în cadrul art. 92 care prevedea că norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operațiilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condițiile unor procese tehnologice și de muncă determinate. Ea cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperile impuse de desfășurarea procesului tehnologic stabilit și de organizarea rațională a muncii, timpul pentru odihnă în cadrul programului de muncă. [ Mai mult... ]

Art. 127. [Forme]

;
se încarcă...