Dreptul Muncii (C.H. BECK)

Codul muncii. Comentariu pe articole Vol. I. Articolele 1-107, Vol 1, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2007, ISBN 978-973-115-049-9
de Alexandru Athanasiu, Magda Volonciu, Luminița Dima, Oana Cazan

21 noiembrie 2007

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 1 din 6

Cumpără forma completă
  •  

Comentarii Beck

Codul muncii. Comentariu pe articole Vol. I. Articolele 1–107

Ediția 1

Modalitatea de citare

Citarea surselor electronice se face astfel: NUMELE autorului, Titlul cărții, Volumul, Elemente specifice [grade titlu, de obicei capitole], Ediția, Editura, Localitatea, Anul apariției, Denumirea sursei, Data (data accesării: ziua/luna/anul).

Cuvânt-înainte

Prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu [ Mai mult... ]

Abrevieri

alin.

alineat(ul)

art.

articol(ul)

Codul muncii

Codul muncii

C.A.

Curtea de Apel

D.C.C.

Decizia Curții Constituționale

dec.

decizia

Ed.

Editura

H.G.

Hotărârea Guvernului

I.C.C.J.

Înalta Curte de Casație și Justiție

infra

mai jos, mai departe

J.O.C.E.

Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (seria L)

Jud.

Judecătoria

lit.

litera

O.G.

Ordonanța Guvernului

O.U.G.

Ordonanța de urgență a Guvernului

OIM

Organizația Internațională a Muncii

op. cit.

opera citată

p.

pagina

P.R.

Revista Pandectele Române

pct.

punct

R.R.D.M.

Revista Română de Dreptul Muncii

s.

secția

supra

deasupra, mai sus, înainte

Trib. București

Tribunalul (Municipiului) București

urm.

următoarele


[ Mai mult... ]

Titlul I Dispoziții generale

Capitolul I Domeniul de aplicare

Art. 1. [Obiectul reglementării]

Prevederile Codului muncii nu se aplică persoanelor care practică o profesiune liberală (experți contabili și contabili autorizați, notari, medici, arhitecți, executori judecătorești, avocați etc.) și care nu își desfășoară activitatea în baza unui contract de muncă, ci în temeiul legii speciale ce le reglementează profesia, persoanelor care prestează munca în baza unor obligații legale, persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent și ca membri ai asociațiilor famil [ Mai mult... ]

Art. 2. [Subiectele reglementării]

Dispozițiile Codului muncii se aplică organizațiilor constituite de salariați și, respectiv, de angajatori [art. 2 alin. (1) lit. g)], potrivit legii române. [ Mai mult... ]

Capitolul II Principii fundamentale

Art. 3. [Libertatea muncii]

Aceste reglementări sunt dezvoltate și de dispozițiile cuprinse în Convențiile Organizației Internaționale a Muncii ratificate de România. [ Mai mult... ]

Art. 4. [Interzicerea muncii forțate]

Prevederile constituționale și cele ale Codului muncii referitoare la activitățile care nu constituie muncă forțată își au corespondent în dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale (ratificată prin Legea nr. 30/1994, publicată în M. Of. nr. 135 din 31 mai 1994). Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 2 și 3, „nimeni nu poate fi constrâns să execute omuncă forțată sau obligatorie”; nu se consideră muncă forțată sau obligatorie: „a) orice muncă impusă în m [ Mai mult... ]

Art. 5. [Principiul nediscriminării]

Pe de altă parte, se poate observa apropierea reglementărilor din Codul muncii referitoare la nediscriminarea în raporturile de muncă față de prevederile Tratatului privind instituirea Comunității Europene, cu modificările ulterioare [art. 3 alin. (2), art. 12 și art. 141 în versiunea consolidată], ale Directivei 2000/43/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament fără deosebire de rasă sau de origine etnică, ale Directivei 2000/78/CE privind crearea unui cadru general [ Mai mult... ]

Art. 6. [Protecția salariaților]

O serie de drepturi ale salariaților sunt reglementate și de convențiile OIM ratificate de România, între care: Convenția nr. 1/1919 privind durata muncii, Convenția nr. 87/1948 privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, Convenția nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare, Convenția nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă, Convenția nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective. [ Mai mult... ]

Art. 7. [Libertatea de asociere]

De asemenea, se prevede că organizațiile de muncitori și de patroni trebuie să beneficieze de o protecție adecvată împotriva oricăror acte de ingerință ale unora față de celelalte, fie direct, fie prin agenții sau membrii lor, în formarea, funcționarea și administrarea lor. Sunt cu deosebire asimilate actelor de ingerință măsurile care au drept scop să provoace crearea unor organizații de muncitori, dominate de un patron sau o organizație de patroni sau să sprijine organizații de muncitori prin [ Mai mult... ]

Art. 8. [Principiul consensualismului și al bunei-credințe]

Reglementările românești în vigoare referitoare la informarea și consultarea salariaților realizează transpunerea dispozițiilor Directivelor Consiliului Uniunii Europene în această materie. [ Mai mult... ]

Art. 9. [Munca cetățenilor români în străinătate]

Potrivit Protocolului, „lucrătorii migranți români și familiile acestora, care locuiesc și muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranți care provin din celelalte state membre și familiile acestora care locuiesc și muncesc legal în România nu pot fi tratați în condiții mai restrictive decât cei provenind din țări terțe, care locuiesc și muncesc în acest stat membru sau în România. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferinței comunitare, lucrătorii migranți pro [ Mai mult... ]

Titlul II Contractul individual de muncă

Capitolul I Încheierea contractului individual de muncă

Art. 10. [Definiția contractului individual de muncă]

Contract de antrepriză. Antreprenorul își exercită activitatea îndependent, în condițiile convenite, iar munca lui este concretizată în anumite obiective sau prestații, neavând deci ca obiect capacitatea de muncă folosită în procesul de producție (Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 912/1954, în C.D. 1957, p. 207). [ Mai mult... ]

Art. 11. [Clauze prohibite]

Evident că, în măsura în care prin stabilirea unei clauze se încalcă o prevedere imperativă a legii, clauza respectivă este nulă. [ Mai mult... ]

Art. 12. [Durata contractului]

În situații de excepție, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durată determinată, condițiile și situațiile în care o astfel de excepție poate interveni fiind expres și limitativ prevăzute în cuprinsul unui capitol din Titlul II al Codul muncii, respectiv în cuprinsul art. 80 și următoarele (a se vedea, în acest sens, Al. Țiclea, Reglementarea …, p. 19-23; a se vedea infra, comentariile pentru art. 80 și urm., p. 424. și urm.). [ Mai mult... ]

Art. 13. [Capacitatea persoanei fizice de a încheia contracte de muncă în calitate de salariat]

– funcțiile de consilier de conturi și judecător financiar sunt incompatibile cu orice altă funcție publică sau privată cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. [ Mai mult... ]

Art. 14. [Capacitatea juridică a angajatorului]

Problema de esență care se pune în legătură cu acest text este de a ști dacă legiuitorul a avut în vedere capacitatea deplină de exercițiu ca moment al nașterii capacității de a încheia contract de muncă de către angajatorul persoană fizică sau împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani. În raport cu modul de redactare al textului rezultă că s-a avut în vedere capacitatea de exercițiu și nu vârsta expresă a angajatorului, în aceste condiții fiind posibil, de exemplu, ca femeia căsătorită anterior vârstei de 18 ani, pentru că dobândește capacitate de exercițiu deplină, să dobândească și capacitatea de a încheia contract de muncă în mod valabil în calitate de angajator (în acest sens, a se vedea Al. Athanasiu, L. Dima, p. 37; I.Tr. Ștefănescu, Modificările, p. 1). [ Mai mult... ]

Art. 15. [Interzicerea muncii ilicite sau imorale]

În sfârșit, față de redactarea imperativă a textului art. 15, pare evident că, în ce privește nulitatea determinată de o cauza imorală sau ilicită, nu se poate pune în discuție o eventuală constatare a nulității și a efectelor acesteia prin convenția părților, numai puterea judecătorească, printr-o hotărâre, fiind singura în drept să sancționeze o astfel de lipsă de validitate a contractului de muncă și să stabilească, totodată, efectele sancțiunii. În consecință, cel puțin în ce privește acest [ Mai mult... ]

Art. 16. [Forma scrisă a contractului]

7.Forma scrisă acontractului de muncă. Obligația legală aîncheierii în formă scrisă acontractului individual de muncă, sub sancțiunea stipulată de art. 276 alin. (1) lit. e) Codul muncii, nu aduce atingere principiului libertății muncii și nici principiului libertății comerțului. Astfel, forma scrisă este în interesul ambelor părți, acestea putând să cunoască condițiile de desfășurare și încetare araportului de muncă, drepturile, obligațiile și răspunderea ambelor părți. De asemenea, forma scrisă permite verificarea măsurii în care fiecare parte și-a îndeplinit obligațiile, ce drepturi poate revendica și ce răspunderi are. Existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă asalariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. (D.C.C. nr. 448/2005, M. Of. nr. 872 din 28 septembrie 2005). [ Mai mult... ]

Art. 17. [Obligația de informare cu privire la clauzele generale din contract]

;
se încarcă...