Drept Public (C.H. BECK)

Raporturile dintre Guvern și Parlament, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2012, ISBN 978-606-18-0051-3
de Camelia-Rodica Tomescu

18 iunie 2012

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma completă
  •  

Raporturile dintre Guvern și Parlament

TOMESCU, CAMELIA-RODICA

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu, București (examen de licență susținut la Academia de Poliție Al.I. Cuza București – 1997); masterat în Integrare Europeană, Facultatea de științe juridice și administrative, Universitatea Dimitrie Cantemir, București (2005); doctor în drept (drept administrativ), Facultatea de Drept, Universitatea din București (2012).

Specializări și documentări: Institutul Național de Administrație, București (2004, 2006 și 2007); Senatul Franței, Paris (2007); Parlamentul European, Bruxelles (2008); Asociația de Formare Profesională a Adulților (2010).

Activitate: consultant parlamentar, Departamentul Legislativ, Senatul României (1998-2000); expert parlamentar, Departamentul Legislativ, Senatul României (2000-2007); consilier parlamentar, Departamentul Legislativ, Senatul României (2007-2008); șef serviciu – consilier parlamentar, Departamentul Legislativ, Senatul României (2008-prezent).

Publicații: „Aspecte actuale din practica guvernamentală cu privire la angajarea răspunderii guvernului”, prezentat la sesiunea anuală de comunicări științifice a Institutului de Științe Administrative Paul Negulescu – „Descentralizarea. Prezent și perspective în contextul transformărilor din administrația publică românească”, Sibiu, 2009, susținută și publicată în Volumele Sesiunii; „Raporturile dintre șeful statului și primul-ministru în țările Uniunii Europene”, în RDP nr. 3/2009; „Parlamentul bicameral sau unicameral?”, prezentat la sesiunea anuală de comunicări științifice a Institutului de Științe Administrative Paul Negulescu – „Administrația publică și mediul politic. Perspectiva unei bune guvernări”, Sibiu, 2010, susținută și publicată în Volumele Sesiunii; „Actualitatea revizuirii Constituției”, în CJ nr. 5/2011; „Raporturile dintre șeful statului și Parlament în țările Uniunii Europene”, în RDP nr. 2/2011; „Statul de drept – concept interdisciplinar”, prezentat la sesiunea anuală de comunicări științifice a Institutului de Științe Administrative „Paul Negulescu” – „Interdisciplinaritatea în analiza fenomenului administrativ contemporan”, Sibiu, 27-28 mai 2011; „Atribuțiile șefului de stat în cadrul regimului parlamentar din statele membre ale Uniunii Europene, în Buletinul de informare legislativă nr. 2/2011, editat de Consiliul Legislativ.

La elaborarea prezentei lucrări a fost avută în vedere legislația publicată până la data de 15 aprilie 2012.

Cuvânt-înainte

Prof. univ. dr. Verginia Vedinaș [ Mai mult... ]

Abrevieri

SDR – revista Studii de Drept Românesc [ Mai mult... ]

Partea I Noțiuni introductive

Capitolul I Principiul separației și echilibrului puterilor în stat

Secțiunea 1 Reflecții privind teoria separației și echilibrului puterilor în stat

13 F. Bucur Vasilescu, Constituționalitate și constituționalism – Culegere de studii pe probleme de justiție constituțională și drept constituțional comparat, Ed. Național, București, 1998, p. 18.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Principiul separației puterilor potrivit Constituției din 1991 și Constituției revizuite

48 A. Iorgovan, op. cit., vol. I, 2005, p. 42.
[ Mai mult... ]

Capitolul II Analiza tipologică a regimurilor politice democratice

Secțiunea 1 Reflecții privind regimurile politice

66 La aceasta trebuie avut în vedere amplul fenomen de mobilitate la care sunt supuse regimurile politice, respectiv trecerea de la o formă de regim politic la alta, care este astăzi o realitate și reprezintă rezultatul unor modificări în planul raportului de forțe, de combinații politice ce pot apărea în peisajul politic al unei societăți. Un exemplu elocvent îl constituie prăbușirea regimurilor politice comuniste din Europa răsăriteană și centrală și angajarea acestora spre regimuri democratice.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Regimurile politice democratice

115 D. Apostol Tofan, op. cit., 2006, p. 61.
[ Mai mult... ]

Partea a II-a Raporturile dintre Guvern și Parlament în dreptul românesc

Capitolul I Atribuțiile Președintelui în raporturile sale cu Guvernul și cu Parlamentul

Secțiunea 1 Atribuțiile Președintelui în raport cu Guvernul

Pornind de la teza potrivit căreia politica externă este o dimensiune a administrației publice, în literatura juridică românească s-a susținut că modalitatea în care este implicat Președintele României în acest domeniu, „îndeosebi drepturile și obligațiile stabilite în procedura încheierii tratatelor internaționale”, este caracteristică regimurilor parlamentare. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Atribuțiile Președintelui în raport cu Parlamentul

272 Potrivit art. 446 alin. (3) „În termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal.” Acest proiect a fost înregistrat la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 22 iulie 2010 și adoptat de plenul Senatului în luna martie 2011. Potrivit procedurii legislative, acest proiect a fost înaintat Camerei Deputaților, în vederea dezbaterii și adoptării; termenul pentru depunerea raportului Comisiei juridice a Camerei Deputaților a fost 7 mai 2011.
[ Mai mult... ]

Capitolul II Raporturile Parlamentului cu Guvernul potrivit Constituției României

Raporturile Parlamentului cu Guvernul constau, potrivit prevederilor constituționale, în: informarea deputaților și senatorilor (art. 111), întrebările și interpelările pe care parlamentarii le pot adresa membrilor Guvernului [art. 112 alin. (1)], posibilitatea introducerii moțiunilor simple [art. 112 alin. (2)] și de cenzură (art. 113), angajarea răspunderii Guvernului (art. 114), precum și procedura delegării legislative (art. 115). Această legătură între puterea legiuitoare și cea executivă constituie elementele funcției de control aParlamentului asupra Guvernului. Această funcție de control al forului legislativ suprem asupra Guvernului nu presupune că organul prin care se exercită puterea executivă este în subordinea Parlamentului, ci exprimă doar omodalitate de conlucrare între aceste instituții ale unui stat cu regim democratic. [ Mai mult... ]

Secțiunea 1 Controlul parlamentar

335 Inserarea acestui important mijloc de control în textul constituțional de către Adunarea Constituantă relevă o dorință acerbă de democratizare a structurilor statului postrevoluționare și de așezare a raporturilor dintre instituții pe baza principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Deși nu a fost menționat expres în textul Constituției din 1991, acest principiu transpare din întreaga reglementare constituțională a instituțiilor statului. Abia în anul 2003, cu prilejul revizuirii Constituției din 1991, principiul separației și echilibrului puterilor în stat a fost enunțat în mod expres.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Aspecte teoretice și practice privind angajarea răspunderii Guvernului

419 V. Vedinaș, op. cit.,2011, p. 24. Autoarea se întreabă, în continuare, retoric, „ce legătură există între justiție, proprietate și unele măsuri adiacente care formează Legea nr. 247/2005?”.
[ Mai mult... ]

Partea a III-a Raporturile dintre Guvern și Parlament în celelalte state membre ale Uniunii Europene

Capitolul I Reflectarea principiului separației și echilibrului puterilor în constituțiile europene

Secțiunea 1 Principiul separației puterilor în statele cu regim parlamentar

436 Adoptată la 15 februarie 1992.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Principiul separației puterilor în statele cu regim semi-prezidențial

444 D. Apostol Tofan, Implicațiile…, în SDR nr. 3-4/2004, p. 355.
[ Mai mult... ]

Capitolul II Particularități ale regimului parlamentar în statele membre ale Uniunii Europene

Secțiunea 1 Regimul parlamentar în monarhiile constituționale

b) promulgarea legilor îi dă însă posibilitatea monarhului de sancționare a legii, adică de a refuza autentificarea legii în acord cu voința legiuitorului, din motive ce țin de rațiuni morale sau de constituționalitate. Este cazul Marii Britanii, Danemarcei, Spaniei, Luxembourg-ului, Olandei și, în cazuri excepționale, al Belgiei. Șeful statului poate deține un drept de veto recunoscut de cutumă și neuzitat de la începutul secolului al XVIII-lea (Marea Britanie), sau nu are un drept real de veto, având însă posibilitatea de a se opune unui text de lege adoptat și de a cere o nouă dezbatere asupra acestuia, opoziție pe care Parlamentul nu o poate ridica decât prin vot (Olanda). [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Regimul parlamentar republican

În sfârșit, ne pare relevant faptul că același președinte poate intra în grupuri diferite în ceea ce privește importanța și influența pe care le poate exercita asupra guvernului, respectiv a Parlamentului, ceea ce impune, încă o dată, evitarea oricărei aprecieri fundamentate pe un singur criteriu, ci utilizarea unor analize și aprecieri care să îmbine toate elementele semnificative. [ Mai mult... ]

Capitolul III Elemente definitorii ale regimului semi-prezidențial în statele Uniunii Europene

Secțiunea 1 Considerații generale privind regimul semi-prezidențial

Putem aprecia că funcționarea regimurilor semi-prezidențiale se caracterizează printr-o oarecare fragilitate. În fapt, regimul parlamentar și cel prezidențial prezintă fiecare, în funcție de propria lui logică, soluții la posibilele crize dintre executiv și legislativ. Pe de altă parte, regimurile care instaurează o guvernare de tip parlamentar și un președinte de tip prezidențial, nu doar că nu prevăd, ci mai mult, din lipsă de coerență, cresc riscurile de conflict, mai ales dacă fiecare o [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Rolul președintelui în regimul semi-prezidențial

;
se încarcă...