Drept Penal (C.H. BECK)

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și influența acesteia asupra dreptului penal național, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2014, ISBN 978-606-18-0278-4
de Norel Neagu

03 iulie 2014

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Norel Neagu

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și influența acesteia asupra dreptului penal național

Această lucrare este finanțată de către UEFISCDI, CNCS, în baza contractului de finanțare nr. 27/28.07.2010.

Modalitatea de citare

Citarea surselor electronice se face astfel: NUMELE autorului, Titlul cărții, Volumul, Elemente specifice [grade titlu, de obicei capitole], Ediția, Editura, Localitatea, Anul apariției, Denumirea sursei, Data (data accesării: ziua/luna/anul).

Exemplificare:

Despre Principiul non bis in idem în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a se vedea Norel Neagu, Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și influența acesteia asupra dreptului penal național, Capitolul II, Editura C.H. Beck, București, 2014, în Biblioteca juridică legalis.ro (www.legalis.ro), accesat la data de 7 martie 2017.

Listă de abrevieri

XIV [ Mai mult... ]

Introducere

XXI [ Mai mult... ]

Capitolul I Competența în materie penală în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

Secțiunea 1 Competența în materie penală în Cauza C-173/06 COMISIA V. CONSILIUL

Anulează Decizia-cadru 2003/80/JAI a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind protecția mediului înconjurător prin intermediul dreptului penal. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Competența în materie penală în Cauza C-440/05 COMISIA V. CONSILIUL

Având în vedere tot ceea ce precedă, se impune a se concluziona că, întrucât impietează asupra competenței pe care articolul 80 alineatul (2) TCE o conferă Comunității, Decizia-cadru 2005/667 nu respectă articolul 47 TUE și trebuie, ca urmare a caracterului său indivizibil, să fie anulată în întregime. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Efectul Deciziei-cadru în Cauza PUPINO (Cauza C-105/03)

Având în vedere toate considerațiile de mai sus, răspunsul la întrebare trebuie să fie că articolele 2, 3 și 8 (4) din decizia-cadru trebuie interpretate în sensul că instanța națională trebuie să fie în măsură să autorizeze audierea minorilor, care, ca și în acest caz, susțin că au fost victimele unor acte de maltratare, în conformitate cu acordurile care permit să fie garantat un nivel adecvat de protecție acestor minori, de exemplu în afara fazei de judecată și înainte de derularea acesteia. Instanța națională este obligată să ia în considerare toate normele de drept intern și să le interpreteze, pe cât posibil, în lumina textului și a finalității deciziei-cadru. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Abordarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în stabilirea competenței uniunii în materie penală: exemplu de urmat sau de evitat de instanțele române?

Consider că abordarea trebuie urmată, dar cu prudență. Este de înțeles dorința de a aplica cât mai curând niște dispoziții legislative care au fost adoptate cu mulți ani în urmă, corespunzătoare unei realități sociale în schimbare, mai ales datorită faptului că noile dispoziții corespund mai bine necesităților sociale curente. În același timp, acest proces trebuie abordat cu precauție, tocmai pentru a nu submina însăși funcționalitatea sistemului, în ipoteza în care noile dispoziții nu [ Mai mult... ]

Capitolul II Principiul non bis in idem în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

Secțiunea 1 Noțiunea de „hotărâre definitivă” în cauzele conexate privind pe HÜSEYIN GÖZÜTOK ȘI KLAUS BRÜGGE (Cauzele conexate C-187/01 și C-385/01)

În concluzie, principiul non bis in idem se aplică și în cazul procedurilor prin care continuarea urmăririi penale este interzisă, prin care Ministerul Public al unui stat membru încetează urmărirea penală față de un acuzat, fără implicarea unei instanțe, în momentul în care acesta a îndeplinit anumite obligații și mai ales când a plătit o amendă stabilită de către procuror. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a Condiția examinării fondului cauzei: hotărârea privind pe FILOMENO MARIO MIRAGLIA (Cauza C-469/03)

Principiul non bis in idem nu poate fi aplicat cu privire la o decizie a autorităților judiciare dintr-un stat membru care declară închiderea unui caz, după ce procurorul public a decis încetarea urmăririi penale în baza faptului că proceduri similare au fost inițiate într-un alt stat membru, împotriva aceluiași inculpat și pentru aceleași fapte, fără pronunțarea unei hotărâri în fond cu privire la prezentul caz. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a Criteriul „aceleași fapte” în cauza privind pe LEOPOLD HENRI VAN ESBROECK (Cauza C-436/04)

103 Van Esbroeck, pct. 24-42.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a Noțiunea de „aceleași fapte” surprinsă în cauza privind pe JEAN LEON VAN STRAATEN (Cauza C-150/05)

De asemenea, principiul non bis in idem, consacrat de articolul 54 CIAS, trebuie aplicat și în ceea ce privește o decizie a autorităților judiciare ale unui stat contractant prin care inculpatul este achitat definitiv din lipsă de probe. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 5-a Aplicarea principiului non bis in idem în cazul achitării ca urmare a intervenirii prescripției: cauza privind pe GIUSEPPE FRANCESCO GASPARINI (Cauza C-467/04)

4. Comercializarea de bunuri în alt stat membru, după importul acestora în statul membru în care acuzatul a fost achitat, constituie un comportament ce poate face parte din „aceleași fapte”, în sensul articolului 54 al Convenției. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 6-a Noțiunea de „executare” în cauza privind pe JURGEN KRETZINGER

Curtea a răspuns că opțiunea unui stat membru de a emite un mandat european de arestare nu are niciun efect asupra interpretării noțiunii de „executare”, în sensul articolului 54 CIAS. Faptul că hotărârea invocată în susținerea unui eventual mandat european de arestare a fost pronunțată în lipsă nu este de natură să infirme această constatare. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 7-a Înțelesul noțiunii de „aceleași fapte” în cauza privind pe NORMA KRAAIJENBRINK

Răspunsul la a doua întrebare a fost solicitat doar dacă răspunsul la prima întrebare ar fi confirmat faptul că o rezoluție infracțională comună este în sine o condiție suficientă care, dacă ar fi îndeplinită, ar permite ca fapte diferite să fie considerate a fi „aceleași fapte” în sensul articolului 54 CIAS, ceea ce nu a fost confirmat de către Curte în răspunsul său la prima întrebare. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 8-a Sensul expresiei „nu mai poate fi executată” surprins în cauza privind pe

137 Bourquain, pct. 34-52.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 9-a Noțiunea de „hotărâre definitivă” în cauza privind pe VLADIMIR TURANSKÝ

143 Turansky, pct. 30-45.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 10-a Caracterul autonom al interpretării principiului non bis in idem în cauza privind pe

În consecință, în împrejurări precum cele din acțiunea principală, în care, ca răspuns la o solicitare de informații, în sensul articolului 15 alineatul (2) din decizia-cadru, formulată de autoritatea judiciară de executare, autoritatea judiciară emitentă a constatat în mod expres, prezentând explicații în acest sens, că hotărârea sa precedentă nu se referea la faptele vizate în mandatul său de arestare și, prin urmare, nu se opunea urmăririi vizate în mandatul de arestare menționat, această autoritate judiciară de executare trebuia să acționeze în conformitate cu aprecierile efectuate de autoritatea judiciară emitentă în răspunsul său. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 11-a Noțiunea de „proceduri penale” în cauza privind pe ŁUKASZ MARCIN BONDA

Articolului 138 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1973/2004 al Comisiei din 29 octombrie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului în ceea ce privește schemele de ajutor prevăzute la titlurile IV și IV din respectivul regulament și utilizarea terenurilor retrase din circuitul agricol pentru producția de materii prime trebuie interpretat în sensul că măsurile prevăzute la al doilea și la al treilea paragraf ale acestei dispoziții, care constau în excluderea agricultorului de la beneficiul ajutorului pentru anul pentru care a prezentat o declarație falsă cu privire la suprafața eligibilă și în reducerea ajutorului pe care l-ar putea pretinde pentru următorii trei ani calendaristici până la concurența unei sume corespunzătoare diferenței dintre suprafața declarată și suprafața determinată, nu sunt sancțiuni de natură penală. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 12-a Noțiunea de „proceduri penale” în cauza privind pe HANS ÅKERBERG FRANSSON (Cauza C-617/10)

Dreptul Uniunii se opune unei practici judiciare care subordonează obligația instanței naționale de a lăsa neaplicată orice dispoziție contrară unui drept fundamental garantat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene condiției ca această contrarietate să reiasă cu claritate din textul acestei Carte sau din jurisprudența aferentă, din moment ce refuză instanței naționale puterea de a aprecia pe deplin, eventual cu cooperarea Curții, compatibilitatea respectivei dispoziții cu aceeași Cartă. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 13-a Principiul non bis in idem în interpretarea instanțelor europene:

La nivel european se remarcă o tendință de uniformizare în interpretare, atât ECJ, cât și CEDO aplicând aceleași criterii în determinarea componentelor principiului non bis in idem, prin raportare la noțiunile de „proceduri penale” și „aceleași fapte”. Totuși, ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a ajunge la o semnificație autonomă a conceptelor care constituie principiul non bis in idem, și mă refer aici la noțiunea de „hotărâre definitivă”, noțiune care ar trebui să fie ridicată deasupra standardelor naționale. Această abordare ar conferi o adevărată dimensiune supranațională (europeană) acestui principiu. De asemenea, este nevoie de clarificări suplimentare cu privire la testul „același act” versus concours idéal d’infractions. [ Mai mult... ]

;
se încarcă...