Legestart nr. 11/2015

Constituie infracțiune exercitarea activităților de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesionale prevăzute de legea avocaturii?
de Mădălina Moceanu

19 noiembrie 2015

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Referințe articol: organizare

De dată recentă, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 816/03.11.2015Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 15/21.09.2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităților specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare.

Recursul în interesul legii s-a impus a fi formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție având în vedere că problema de drept ce a format obiectul recursului respectiv fusese soluționată diferit de către instanțele judecătorești, constatându-se existența a două orientări jurisprudențiale divergente.

Astfel, potrivit unei orientări jurisprudențiale, instanțele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 republicată, cu modificările ulterioare, și își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătorești, săvârșesc infracțiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior).

Într-o altă abordare, dimpotrivă, instanțele au considerat că persoanele mai sus menționate nu pot fi trase la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, motivat de lipsa formei de vinovăție prevăzute de lege.

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a constatat că "În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348 din Codul penal (...) fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzută de art. 348 Cod penal."

De menționat că, potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării Decizei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 15/21.09.2015 în Monitorul Oficial al României, Partea I (adică de la data de 3 noiembrie 2015).

Pentru a ajunge la pronunțarea hotărârii mai sus amintite, instanța supremă a avut în vedere următoarele considerente:

Practica neunitară ce a format obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior) în ipoteza exercitării activităților specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...