Legestart nr. 7/2014

Conducătorul unei societăți nu trebuie să răspundă pentru contravențiile predecesorilor săi
de Eugen Staicu

24 iulie 2014

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Referințe articol: neconstitutionalitate

Pe scurt, aceasta este concluzia care se desprinde din Decizia CCR care a analizat și a admis critica de neconstituționalitate a dispozițiilor din dispozițiilor art. 82 alin. (3) teza finală din O.U.G. nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. Cazul prezintă interes inclusiv prin faptul că reglementarea, deși abrogată, poate să producă efecte în continuare, așa cum este situația de mai jos.

Prin Încheierea din 3 februarie 2014, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor menționate, excepție ridicată de petent în cadrul soluționării cauzei civile având ca obiect anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională, motivat de faptul că "în cursul exercițiului financiar al anului 2012 a fost depășit în structură nivelul de cheltuieli aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli în conformitate cu H.G. nr. 814/2012", hotărâre prin care s-a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2012 pentru Societatea "R" - S.A., pe care o reprezintă în calitate de director general, începând cu data de 26 noiembrie 2012. Sancțiunea i-a fost aplicată potrivit art. 82 alin. (3) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia a arătat că textul de lege criticat nu ține cont de principiul legalității pedepsei, aplicabil și în materie contravențională, principiu care a fost instituit ca o garanție a drepturilor și libertăților.

De asemenea, arată că infracțiunea este unicul temei al răspunderii penale în general și, prin analogie, se poate interpreta că și în materie contravențională este necesară atât existența unei fapte prevăzute de lege, cât și făptuitorul, față de care operează acest principiu, ca garanție a libertății persoanei.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...