Drept Civil (C.H. BECK)

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1, Editura C. H. Beck, 2013, ISBN 978-606-18-0157-2
de Ioan Adam

14 iunie 2013

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Pagina 1 din 10

Cumpără forma completă
  •  

Praxis

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic
– în reglementarea noul C. civ. –

Modalitatea de citare

Citarea surselor electronice se face astfel: NUMELE autorului, Titlul cărții, Volumul, Elemente specifice [grade titlu, de obicei capitole], Ediția, Editura, Localitatea, Anul apariției, Denumirea sursei, Data (data accesării: ziua/luna/anul).

Exemplificare:

Privind faptul juridic licit, a se vedea I. Adam, Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, Titlul II, Ed. C.H. Beck, București, 2013, în Biblioteca juridică Legalis.ro (www.legalis.ro), accesat la data de 5 august 2016.

Prefață

Desigur, nu am uitat nici de studenți, cărora intenționăm să le punem la dispoziție o sinteză a celor trei volume amintite, un curs universitar care să trateze cu metode specific didactice instituțiile obligațiilor civile, atât de importante în procesul de instruire în domeniul dreptului. [ Mai mult... ]

Abrevieri

vol. – volumul [ Mai mult... ]

Titlul I Considerații generale

Capitolul I Noțiuni prealabile

În opinia noastră, chestiunea faptului juridic ca izvor de obligații prezintă o importanță sporită îndeosebi în practică, unde se ridică problema reparării prejudiciului cauzat prin diverse acțiuni și conduite umane. De altfel, chiar atunci când este vorba de un fapt juridic ilicit, importanța acestuia nu scade, pentru că problema reparării prejudiciului este una de seamă și de actualitate în societatea noastră. [ Mai mult... ]

Capitolul II Terminologie

Locul principal în rândul izvoarelor de obligații este deținut de către actul juridic și în special de contract, dar sunt frecvente cazurile în care raporturile de obligații iau naștere pe temeiul unor fapte juridice. [ Mai mult... ]

Capitolul III Clasificarea faptelor juridice

17 Pentru analiza pe larg a modurilor generale de dobândire a dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale, a se vedea I. Adam, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck, București, 2005, p. 514-581.
[ Mai mult... ]

Capitolul IV Reglementarea legală a faptelor juridice

În continuare vom proceda la a prezenta modalitatea în care sunt reglementate faptele juridice în Codul civil din 1864, raportându-ne și comparând cu reglementările Noului Cod civil. [ Mai mult... ]

Secțiunea 1. Reglementarea faptelor juridice licite

Considerăm binevenită inițiativa legiuitorului care reglementează gestiunea de afaceri, plata nedatorată și îmbogățirea fără justă cauză sub denumirea de fapt juridic licit și nu cvasi-delict, evitând astfel multitudinea neînțelegerilor ivite în practică. De altfel, considerăm că în realitate este vorba despre fapte juridice licite, care în virtutea legii produc anumite efecte juridice, dând naștere la raporturi obligaționale, indiferent de faptul că părțile au dorit sau nu acest lucru, și nu de [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a. Reglementarea faptelor juridice ilicite

b) o regulă de comportament, potrivit căreia faptele (acțiunile sau inacțiunile) noastre sunt legitime atâta timp cât acestea nu lezează drepturile sau interesele legal proteguite ale altora, făcându-se astfel aplicarea principiului alterum non laedere. [ Mai mult... ]

Titlul II Faptul juridic licit

Capitolul I Gestiunea de afaceri

Secțiunea 1. Considerații prealabile. Origine. Elemente de drept comparat

În ce ne privește, apreciem faptul că inițiativele bune și folositoare trebuie în egală măsură încurajate și răsplătite. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 2-a. Noțiune. Definiție. Reglementare. Drept tranzitoriu

Geratul este persoana în folosul și interesul căreia o altă persoană, neîmputernicită, săvârșește din proprie inițiativă fapte materiale sau acte juridice, cu intenția de a-i gera interesele. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 3-a. Natura juridică a gestiunii de afaceri

În final, precizăm că gestiunea de afaceri nu se poate confunda cu îmbogățirea fără justă cauză, mandatul, actul juridic unilateral și stipulația pentru altul. Vom delimita în acest sens, la finalul acestei analize, gestiunea de afaceri de îmbogățirea fără justă cauză, mandat, stipulație pentru altul și actul juridic de formație unilaterală. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 4-a. Aplicații practice ale gestiunii de afaceri

Continuând același argument juridic, cu riscul de ane repeta, menționăm că nu există gestiune de afaceri nici atunci când cel care administrează afacerile unei alte persoane acționează cu intenția de ao gratifica [art. 1330 alin. (3) noul C. civ.]. În ce privește aceste aspecte, le vom analiza mai detaliat cu ocazia prezentării condițiilor gestiunii de afaceri. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 5-a. Condițiile gestiunii de afaceri

b) Capacitatea de exercițiu a geratului nu constituie o condiție de existență a gestiunii de afaceri, astfel încât el poate fi atât o persoană lipsită de capacitate, cât și o persoană cu capacitate de exercițiu deplină sau cu capacitate de exercițiu restrânsă. Acest lucru se explică prin faptul că dacă incapacitatea îl ocrotește pe incapabil contra actelor sale proprii, el va fi obligat să-l despăgubească pe gerant doar în măsura îmbogățirii sale. De asemenea, soluția se explică și prin raționamentul că, atâta vreme cât el nu-și manifestă consimțământul în niciun fel, nu interesează dacă are sau nu capacitate de exercițiu. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 6-a. Efectele gestiunii de afaceri

Cu toate că este un fapt juridic unilateral, gestiunea de afaceri dă naștere la obligații reciproce între gerant și gerat. [ Mai mult... ]

1.1. Obligațiile gerantului

e) obligația de aremite geratului toate bunurile obținute cu ocazia gestiunii (art. 1335 noul C. civ.). Astfel, dacă în cursul gestiunii gerantul primește bunuri, sume de bani ori alte valori în temeiul afacerii gestionate, acestea se cuvin geratului, chiar dacă nu ar fi fost primite în alte condiții de către gerat. Mai mult, dacă prin diligența și experiența sa gerantul aduce un spor, un profit vădit afacerii gerate, el este obligat să îl predea geratului căruia ise cuvine, de drept, tot emolumentul afacerii. Chiar dacă legiuitorul nu reglementează expressis verbis obligația ce-i incumbă gerantului de aconserva bunurile primite/dobândite în temeiul afacerii gerate până în momentul predării acestora geratului, ne putem raporta la obligația de diligență aunui bun proprietar pe care ar trebui să și-o asume în administrarea bunurilor/intereselor/afacerii altuia (conform dispozițiilor art. 1334 noul C. civ.). [ Mai mult... ]

1.2. Obligațiile geratului

În schimb, dacă le aduce la cunoștință terților că acționează în contul geratului și gestiunea este ratificată, el nu are nicio obligație față de terți. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 7-a. Proba gestiunii de afaceri

În schimb, dacă operațiile au fost acte juridice, se vor aplica regulile de probă privitoare la actele juridice (art. 1191 C. civ. din 1864, Noul Cod civil nedispunând în acest sens). În această situație însă, se observă că geratul neparticipând la încheierea actelor juridice este un simplu terț față de aceste acte și prin urmare el va putea să le dovedească prin orice mijloc de probă. Dar din punct de vedere al efectelor, el este beneficiarul lor. [ Mai mult... ]

Secțiunea a 8-a. Ratificarea gestiunii de afaceri

90 Gh. Durac, în C.S. Ricu, G.C. Frențiu, D. Zeca ș.a., op. cit., vol. II, p. 668, apud L.Pop, Drept civil român, p. 151-152.
[ Mai mult... ]

Secțiunea a 9-a. Delimitarea gestiunii de afaceri de alte instituții asemănătoare

Apreciem că această analogie nu poate fi primită, întrucât gerantul nu acționează cu intenția de a se obliga. De altfel, izvorul obligației nu constituie în mod direct voința gerantului, ci comandamentul legii. [ Mai mult... ]

Capitolul II Plata nedatorată

;
se încarcă...