Uniunea Națională a Barourilor din România - UNBR

Statutul profesiei de avocat din 03.12.2011

Modificări (5), Acțiuni respinse (1), Referințe (3), Cărți (1), Reviste (24), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19 decembrie 2011

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 3

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Principiile și regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

Art. 1. - Jurisprudență (1), Referințe în cărți (1)

(1) Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare, funcționare și conducere autonome, stabilite în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, și ale prezentului statut.

(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalității;

b) principiul libertății;

c) principiul independenței;

d) principiul autonomiei și descentralizării;

e) principiul păstrării secretului profesional.

Art. 2. -

(1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea și apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, de drept public și de drept privat. Reviste (1)

(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut și garantat de Constituția României, republicată, de lege, de pactele și de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul și obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil și soluționat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părților.

Art. 3. -

(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent și se supune numai legii, prezentului statut și codului deontologic.

(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit de baroul din care fac parte.

(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou și nu își poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

(4) Este interzisă, sub sancțiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei activități specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și în tabloul avocaților sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepția societății profesionale de avocați cu răspundere limitată. Jurisprudență (1)

Art. 4. -

(1) Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei și descentralizării, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut. Jurisprudență (2)

(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

(3) Avocatul are dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(4) Competența și atribuțiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege și de prezentul statut.

Art. 5. -

(1) În fiecare județ și în municipiul București există și funcționează, în temeiul Legii, un singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toți avocații înscriși în tabloul avocaților care au sediul profesional principal în localitățile de pe raza acestuia.

(2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaților din România.

(4) Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de către instanță sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

(5) Sunt interzise, sub sancțiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană a denumirilor "Barou", "Uniunea Națională a Barourilor din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaților din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.

Art. 6. - Reviste (1), Referințe în cărți (1)

(1) Libertatea și independența profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale clienților potrivit Legii și prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului și garantează activitatea sa profesională.

(2) Avocatul este liber să își aleagă, să schimbe și să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(3) Orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepția cazurilor privitoare la acordarea asistenței judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenței judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar și a asistenței gratuite. Orice clauză ori convenție contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.

(4) Relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate și confidențialitate. Drepturile și obligațiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic și de contractul de asistență juridică legal încheiat. Jurisprudență (2), Reviste (1)

Art. 7. - Referințe în cărți (1)

(1) Într-o societate întemeiată pe valorile democrației și ale statului de drept, avocatul are un rol esențial. Avocatul este indispensabil justiției și justițiabililor și are sarcina de a apăra drepturile și interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul și apărătorul clientului său.

(2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege și de prezentul statut, își îndeplinește îndatoririle și obligațiile față de client în raporturile cu autoritățile și instituțiile în relație cu care își asistă sau își reprezintă clientul, față de profesia sa în general și față de fiecare confrate în particular, precum și față de public. Avocatul are îndatorirea de a-și îndeplini cu conștiinciozitate, onoare și probitate profesională obligațiile față de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autoritățile și instituțiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalți avocați, precum și în relația sa cu publicul în general.

(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricții, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităților sau instituțiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea și independența avocatului sunt garantate de lege.

(4) Independența avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii și să acționeze numai în limitele legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.

(5) Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris în fața instanțelor de judecată, a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală ori a altor autorități, dacă aceste susțineri sunt în legătură cu apărarea și sunt necesare stabilirii adevărului. Jurisprudență (2)

(6) Urmărirea penală și trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârșite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Lege.

Art. 8. - Jurisprudență (1)

(1) Secretul profesional este de ordine publică.

(2) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată.

(3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanță și de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său și nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestație în privința onorariilor convenite, exclusiv pentru necesități stricte pentru apărarea sa.

(4) Obligația de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informațiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.

(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 9. - Jurisprudență (1), Referințe în cărți (1)

(1) Obligația de a păstra secretul profesional este absolută și nelimitată în timp. Obligația se întinde asupra tuturor activităților avocatului, ale asociaților săi, ale avocaților colaboratori, ale avocaților salarizați din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alți avocați.

(2) Obligația de a păstra secretul profesional revine și persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum și salariaților săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoștință această obligație.

(3) Obligația de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat și salariaților acestora cu privire la informațiile cunoscute în exercitarea funcțiilor și atribuțiilor ce le revin.

Art. 10. - Referințe în cărți (1)

(1) Orice comunicare sau corespondență profesională între avocați, între avocat și client, între avocat și organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidențială.

(2) În relațiile cu avocații înscriși într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispozițiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană.

(3) În relațiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informații confidențiale, că în țara în care își exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidențialității corespondenței și, în caz contrar, să încheie un acord de confidențialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informații neconfidențiale.

(4) Corespondența și informațiile transmise între avocați sau între avocat și client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiție și nici nu pot fi lipsite de caracterul confidențial.

Art. 11. - Reviste (1)

În raporturile cu instanțele judecătorești, cu Ministerul Public, cu celelalte autorități și instituții publice, cu persoanele juridice și persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat și loial.

Art. 12. -

(1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională inițială și pregătirea continuă a avocaților, respectarea strictă a deontologiei și a disciplinei profesionale.

(2) Toți avocații au dreptul și îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei.

(3) Barourile și U.N.B.R. au obligația, din oficiu sau la cerere, să acționeze prin toate mijloacele legale pentru protecția profesiei, a demnității și onoarei corpului de avocați. Jurisprudență (1), Reviste (1)

Art. 13. -

Dispozițiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător și avocaților străini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceștia.

CAPITOLUL II Organizarea profesiei de avocat

SECȚIUNEA 1 Dobândirea calității de avocat

SUBSECȚIUNEA 1 Primirea în profesie

Art. 14. - Referințe în cărți (1)

(1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel național. Jurisprudență (1)

(2) Cu titlu de excepție, în condițiile legii, pot accede în profesie, fără susținerea examenului, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiți ori, după caz, care au fost eliberați din motive neimputabile, precum și, în aceleași condiții, judecătorii de la instanțele internaționale.

Art. 15. -

(1) Cererea formulată de persoana care dorește să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenționează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei de licență eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată în condițiile legii, care atestă calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege, precum și indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani și a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;

e) declarația că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;

f) declarația solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 din Lege ori că înțelege să renunțe la orice stare de incompatibilitate în cel mult două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat și cunoaște intervenirea sancțiunii caducității acesteia în caz de neconformare în termen; Jurisprudență (3)

g) precizarea că se solicită dobândirea calității de avocat stagiar și angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională inițială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut;

h) mențiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;

i) declarația expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

a) copie a actului de identitate și a actelor de stare civilă;

b) copie a diplomei de licență și, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum și promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituțiile de învățământ superior din altă țară, se va depune și dovada de echivalare, în condițiile legii;

c) copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituția sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;

e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calității de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;

f) două fotografii de tip legitimație.

(3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanțe internaționale va prezenta adeverință în original și în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanță, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător și că încetarea acestei calități a avut loc din motive neimputabile.

Art. 16. -

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care dorește să profeseze și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să își exercite profesia;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea baroului sau a asociației profesionale de avocați din țara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinar.

(3) La cerere se vor atașa:

a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;

b) declarația expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 14 și 15 din Lege;

c) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispozițiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, după caz;

e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

f) două fotografii de tip legitimație.

Art. 17. -

(1) Cererea de primire în profesie, în forma și însoțită de documentația prevăzute în prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului național de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de către barou U.N.B.R. și se va afișa la sediul baroului și pe pagina web a baroului și a U.N.B.R.

(2) Afișarea cererii la sediul baroului se constată prin proces- verbal.

(3) În termen de 10 de zile de la afișarea cererii pe pagina web a baroului și a U.N.B.R., orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

(4) Soluționarea opoziției este de competența baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în profesie. Jurisprudență (1)

(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere.

Art. 18. - Jurisprudență (1)

(1) Avocatul-raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

Art. 19. -

În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziției, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 20. -

(1) După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie și soluționează eventualele opoziții. Jurisprudență (1)

(2) Consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziție. Jurisprudență (22)

(3) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluționa contestația cu cel puțin 15 zile înaintea datei anunțate a examenului național de primire în profesie. În cazul contestațiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluționare este de 30 de zile de la data înregistrării contestației. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afișa pe pagina web a U.N.B.R. Jurisprudență (8)

(4) Se poate prezenta la examenul național de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunțat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta. Jurisprudență (4)

(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaților în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispozițiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 și 23 din Lege.

Art. 21. - Jurisprudență (1)

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară de a fi autorizat să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc se depune la președintele U.N.B.R. Jurisprudență (1)

(2) Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare și raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare. Jurisprudență (9)

(3) Metodologia examenului de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limba română ale avocaților străini se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. Jurisprudență (2)

(4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. și poate fi alcătuită din avocați și cadre didactice din instituțiile de învățământ juridic superior, acreditate în condițiile legii.

(5) Examenul va cuprinde probe scrise și orale privind instituțiile de bază ale dreptului românesc și cunoștințele de limba română.

SUBSECȚIUNEA a 2-a Primirea în profesia de avocat a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European care sunt autorizate să își desfășoare activitățile profesionale sub titlul profesional corespunzător obținut într-un stat membru

Art. 22. -

Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaților care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European este de competența Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.

Art. 23. - Reviste (1)

(1) Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) menționarea faptului că intenționează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea titlului profesional obținut în statul membru de origine și a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorității judiciare în cadrul căreia este admis să își exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea autorității competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor atașa:

a) declarația expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 14 și 15 din Lege;

b) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

d) două fotografii de tip legitimație;

e) alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.

Art. 24. -

(1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunța asupra cererii de primire în profesia de avocat după susținerea examenului de verificare a cunoștințelor privind dreptul românesc și de limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susținerea examenului, conform art. 100 și 109 din Lege.

(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide și asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.

(3) Decizia este definitivă și se comunică solicitantului. Modificări (1)

Art. 25. -

(1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaților la baroul în care își va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaților, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.

SUBSECȚIUNEA a 3-a Demnitatea profesiei

Art. 26. - Reviste (1)

(1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia. Jurisprudență (1)

(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei va înfățișa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condițiile de încetare a exercițiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări - folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situația solicitării reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei - pentru a verifica dacă solicitantul se găsește în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare grave. Jurisprudență (1)

(3) Avocații care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) și d) din Lege sunt obligați să prezinte baroului hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei. Reviste (2)

(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești, respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, potrivit Legii. Reviste (1)

(5) Decizia motivată va fi comunicată de îndată avocatului în cauză, precum și președintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească, respectiv înscrisurile în baza căreia/cărora a fost verificată starea de nedemnitate. Modificări (1), Reviste (1)

(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.

(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în tabloul avocaților. Reviste (1)

SUBSECȚIUNEA a 4-a Incompatibilități

Art. 27. - Jurisprudență (2), Referințe în cărți (1)

Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.

Art. 28. - Jurisprudență (2)

Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.

Art. 29. - Reviste (1)

(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralități de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare și administrare, de președinte al consiliului de administrație ori de membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale cu răspundere limitată; Jurisprudență (1)

e) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcție sau în directoratul unei societăți comerciale pe acțiuni.

(2) Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acțiuni.

(3) Avocatul poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere al unei societăți comerciale pe acțiuni ori de membru al consiliului de administrație al unei societăți comerciale cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicațiile asupra condițiilor în care exercită funcția de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere și va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității.

(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcția pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispozițiile art. 26 alin. (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.

(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 30. -

(1) Incompatibilitățile prevăzute de Lege se verifică și se constată de către consiliul baroului, chiar și din oficiu.

(2) Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaților incompatibili. Jurisprudență (1)

(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege, și constituie abatere disciplinară gravă, sancționată cu excluderea din profesie.

Art. 31. -

(1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.

(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii. Jurisprudență (1)

Art. 32. - Jurisprudență (1)

(1) În cazul prevăzut de art. 25 alin. (2) din Lege, și anume atunci când situația care determină incompatibilitatea este preexistentă sau survine concomitent cu emiterea deciziei de primire în profesie, efectele acesteia din urmă se produc doar sub condiția rezolvării stării de incompatibilitate.

(2) Starea de incompatibilitate trebuie rezolvată, conform art. 25 alin. (2) din Lege, în termen de două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesie, sub sancțiunea caducității acesteia. În toate cazurile, consiliul baroului este obligat să înscrie pe ordinea de zi a primei ședințe de după expirarea celor două luni verificarea măsurii în care, în termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvată și să constate caducitatea deciziei de primire în profesie acolo unde este cazul.

SUBSECȚIUNEA a 5-a Modalitățile de primire în profesia de avocat

Art. 33. - Referințe în cărți (1)

(1) Dreptul de primire în profesie se obține numai pe baza unui examen, cu excepția cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.

(2) Examenul de primire în profesie se organizează la nivel național de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puțin o dată pe an, și se desfășoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunțat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puțin 60 de zile înainte de data susținerii acestuia.

(3) În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia și metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numărului de candidați, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum și a eficienței organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfășurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. și/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puțin la 3 materii examinarea se face în scris.

(4) Odată cu anunțarea datei examenului de primire în profesie și a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica și bibliografia examenului.

(5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia națională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocați cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puțin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naționale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componența comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește materiile la care se organizează probe scrise și orale și organizează activitatea de examen.

Art. 34. -

Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorți de comisia națională de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).

Art. 35. - Referințe în cărți (1)

Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoștința celor interesați cu cel puțin 30 de zile înainte de data examenului, prin afișare pe pagina web a U.N.B.R.

Art. 36. -

(1) Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripția căruia dorește să își exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea și actele prevăzute la art. 15 și va fi depus în termenul prevăzut la art. 17 alin. (1).

(2) Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afișată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operațiunile de înregistrare și verificare a cererilor depuse de candidați se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(3) Dosarele de înscriere ale candidaților vor fi păstrate și arhivate de barourile la care au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidații cu privire la care a fost pronunțată, în condițiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puțin 10 zile înaintea datei anunțate a examenului național de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanților la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoțită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidați întrunesc condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut în vederea primirii în profesie și de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. în contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepția taxei încasate de la acei candidați ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.

Art. 37. -

(1) După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaților admiși și va emite decizia de primire în profesie. Jurisprudență (1)

(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.

Art. 38. -

(1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată și U.N.B.R. Jurisprudență (1)

(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de președintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. Jurisprudență (1)

SUBSECȚIUNEA a 6-a Interdicții

Art. 39. -

(1) Avocații foști judecători nu pot exercita profesia de avocat în fața instanțelor unde au funcționat timp de 5 ani de la încetarea funcției deținute. Prin instanțe în înțelesul Legii se înțelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curțile de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, inclusiv instanțele militare la care avocații au funcționat ca judecători, indiferent de secția la care au funcționat. Jurisprudență (1)

(2) În cazul în care avocatul a funcționat ca judecător la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanță și se calculează distinct de la data încetării activității la instanța respectivă.

(3) Aceeași interdicție se aplică și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, executorilor judecătorești, grefierilor și personalului auxiliar al instanțelor judecătorești și al Curții Constituționale. Jurisprudență (1)

Art. 40. -

(1) Avocații foști procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistență juridică la organul de urmărire penală la care și-au desfășurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcției respective. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 39 alin. (2).

(2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliție a funcționat și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele, cât și organele de urmărire și de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.

Art. 41. - Jurisprudență (1)

(1) Interdicția exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege privește în integralitate instanțele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și organele de cercetare penală la care lucrează soțul, ruda sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secția, direcția, serviciul sau biroul în care își desfășoară activitatea.

(2) Interdicția exercitării profesiei de avocat în situațiile stabilite de art. 21 alin. (1) și (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societății civile sau societății cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicții este asociat sau angajat, cu condiția informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situației respective, a baroului pe raza căruia aceasta își are sediul profesional.

(3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege și avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care își desfășoară activitatea într-o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile legii în scopul eludării acestor interdicții.

Art. 42. -

Încălcarea de către avocați a altor restricții sau interdicții la care sunt supuși conform legilor speciale constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 43. -

Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se folosește de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile legii în scopul eludării interdicțiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale săvârșește abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza și din oficiu cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 39-42.

SUBSECȚIUNEA a 7-a Tabloul anual al avocaților

Art. 44. - Referințe în cărți (1)

(1) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaților, alcătuit potrivit anexei nr. VI.

(2) Tabloul avocaților va cuprinde:

a) numele și prenumele avocaților definitivi și stagiari cu drept de exercitare a profesiei și sediul profesional al acestora;

b) cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora și a avocaților care le compun;

c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) și art. 21 din Lege, precum și ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut;

d) mențiuni privind încetarea calității de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);

e) situațiile de întrerupere a activității profesionale a formelor de exercitare a profesiei;

f) alte mențiuni relevante.

(3) Avocații străini vor fi menționați într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menționa formele de exercitare a profesiei din care aceștia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) și (6) din Lege. Distinct sunt evidențiați avocații străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, care sunt autorizați să își desfășoare activitățile profesionale sub titlul profesional corespunzător obținut într-un stat membru, indicându-se și dacă aceștia desfășoară activități avocațiale cu caracter permanent pe teritoriul României și titlul profesional sub care își desfășoară activitatea.

(4) În cazul avocaților străini se va menționa dacă aceștia sunt autorizați să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc.

(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaților incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică și se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.

(6) Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaților străini și tabloul avocaților incompatibili se reactualizează lunar și se aduc la cunoștința tuturor membrilor baroului.

(7) Tablourile menționate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică și în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.

Art. 45. -

Tabloul avocaților definitivi și stagiari, precum și tabloul special al avocaților străini se comunică autorităților menționate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

Art. 46. -

Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menținerii în tabloul avocaților se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestația este suspensivă de executare.

Art. 47. -

(1) Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului, de către avocații nou-înscriși în barou.

(2) Înscrierea în tabloul avocaților după primirea în profesie este condiționată de depunerea declarației prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declarații false atrage consecințele prevăzute de lege.

Art. 48. -

(1) Decanul baroului va desemna avocații responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activității de asistență juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaților.

(2) Ori de câte ori va avea informații cu privire la persoane care exercită nelegal activități prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritățile competente și va lua măsurile legale ce se impun în vederea realizării drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (3), (4) și (5) din Lege.

SUBSECȚIUNEA a 8-a Suspendarea calității de avocat

Art. 49. - Referințe în cărți (1)

(1) Exercițiul profesiei de avocat se suspendă:

a) pe toată durata existenței stării de incompatibilitate; Jurisprudență (2)

b) în temeiul unei hotărâri judecătorești sau disciplinare de interdicție temporară de a profesa;

c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadența acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor; Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligația de a verifica trimestrial, precum și înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaților menținerea situației care a justificat suspendarea. În tabloul avocaților avocatul suspendat la cerere figurează în secțiunea destinată menționării avocaților fără drept de exercitare a profesiei.

Art. 50. -

Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Art. 51. -

(1) Avocatul este dator să încunoștințeze de îndată consiliul baroului despre orice situație care ar putea duce la suspendarea exercițiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.

(2) Decanul și consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii și ale prezentului statut privind suspendarea exercițiului dreptului de a profesa.

(3) Consiliul baroului decide în toate cazurile după ascultarea avocatului în cauză. Jurisprudență (1)

(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mențiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaților și în tabloul avocaților incompatibili. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestația nu suspendă executarea.

Art. 52. -

Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor și contribuțiilor prevăzute de Lege și de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării și ștergerea mențiunilor din tablou.

Art. 53. -

Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 54. -

(1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să își asigure substituirea.

(2) Încălcarea dispozițiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

SUBSECȚIUNEA a 9-a Transferul într-un alt barou

Art. 55. -

(1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care dorește să se transfere.

(2) Cererea de transfer va fi însoțită de actele pe care se întemeiază și de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale și disciplinare ale solicitantului și va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele și contribuțiile profesionale către barou, U.N.B.R. și sistemul propriu de asigurări sociale.

(3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.

Art. 56. -

(1) Cererea de transfer va fi soluționată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum și a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2).

(2) La soluționarea cererii consiliul baroului va avea în vedere și respectarea de către petent a dispozițiilor privind modul de organizare și funcționare a formelor de exercitare a profesiei, precum și a condițiilor de primire în profesie.

Art. 57. -

(1) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului și baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mențiuni corespunzătoare în tabloul avocaților.

(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată și poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SUBSECȚIUNEA a 10-a Încetarea calității de avocat

Art. 58. -

(1) Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei;

b) prin deces;

c) prin excluderea din profesie, ca sancțiune disciplinară;

d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. Reviste (1)

(2) Încetarea calității de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului și are drept consecință radierea celui în cauză din tabloul avocaților. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calității de avocat.

Art. 59. -

Avocatul care renunță la exercițiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activității, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate și va indica numele avocaților care le vor prelua.

Art. 60. -

În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociații defunctului, iar în lipsa lor, de către avocații desemnați de consiliul baroului.

Art. 61. -

(1) În cazul în care avocatul îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluționează de consiliul baroului.

(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menținerea capacității fizice și psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.

(3) Consiliul baroului va soluționa cererea pe baza avizului medical și va proceda în conformitate cu prevederile Legii sau, după caz, ale legislației privind pensiile și asigurările sociale. Jurisprudență (1)

(4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menținut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condițiile prevăzute de legislația pensiilor și asigurărilor sociale pentru avocați.

(5) Decizia de respingere a menținerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SECȚIUNEA a 2-a Organele profesiei de avocat

SUBSECȚIUNEA 1 Baroul

Art. 62. - Referințe în cărți (1)

Independența profesiei, autonomia baroului și exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităților administrației publice, ale instanțelor judecătorești, ale Ministerului Public sau ale altor autorități decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.

Art. 63. - Reviste (1)

(1) Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toți avocații înscriși în tabloul avocaților, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare. Reviste (1)

(2) Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul București.

Art. 64. -

(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.

(2) Cuantumul contribuției va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu și cu hotărârile Congresului avocaților. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoștința avocaților înscriși în tabloul avocaților baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puțin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.

(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Art. 65. -

(1) Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) decanul.

(2) În cadrul baroului se constituie și funcționează:

a) comisia de cenzori;

b) comisia de disciplină.

Art. 66. -

(1) Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.

(2) Au dreptul să participe la ședințele adunării generale avocații care sunt înscriși în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei și nu se află în situații ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercițiu al profesiei.

Art. 67. -

(1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul baroului în prima ședință din luna ianuarie a fiecărui an.

(2) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului, precum și la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.

(3) Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului.

(4) Neîndeplinirea obligației de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovați.

(5) Odată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Avocații cu drept de a participa la ședințele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puțin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

(6) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.

(7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Art. 68. -

(1) Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorității avocaților care au dreptul de a participa la adunarea generală.

(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această împrejurare într-un proces-verbal și va stabili data următoarei adunări generale în prezența avocaților participanți la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.

(3) Cea de-a doua adunare generală, convocată în condițiile alin. (2), este legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor săi.

(4) Dispozițiile alin. (2) și (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidență până la 500 de avocați cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situația în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.

(5) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.

(6) Cu cel puțin 60 de zile anterior datei desfășurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afișării sale la secretariatul baroului sau/și pe pagina web a baroului.

(7) Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de ședință și de vot.

(8) În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispozițiilor legale privind cvorumul. Jurisprudență (1)

Art. 69. -

(1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată adunarea generală și caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componența prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luările de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

(2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.

(3) Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la barou, putând fi consultat oricând de membrii baroului și de U.N.B.R. Modificări (1)

Art. 70. -

(1) Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.

Art. 71. -

(1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleși pe o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

(2) Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în tabloul avocaților, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 51 și 100;

c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 101 și 200;

d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 201 și 500;

e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 501 și 1.000;

f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocați.

(3) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.

(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanți. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanți vor completa consiliul baroului în ordinea numărului de voturi obținut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.

Art. 72. -

(1) Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puțin 3, aleși pe o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

(2) Dispozițiile art. 71 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situației concrete a fiecărui barou, ca cel puțin unul dintre aceștia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili și condițiile remunerării acestora.

(4) Conducerea activității și reprezentarea comisiei de cenzori în fața organelor profesiei și în raporturile cu autoritățile publice se fac de către președintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.

(5) Comisia de cenzori are ca atribuții principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalității întocmirii situațiilor financiare și a concordanței lor cu registrele, verificarea regularității ținerii acestor registre, verificarea concordanței efectuării cheltuielilor cu destinația aprobată de organele profesiei.

(6) În exercitarea atribuțiilor, comisia de cenzori întocmește rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii și note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului și/sau consiliului baroului.

(7) În situații de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuțiilor și în îndeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terți care își pot desfășura activitatea individual ori în forme asociative.

Art. 73. -

(1) Consiliul baroului se întrunește în ședință cel puțin o dată pe lună, la sediul baroului.

(2) Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de toți consilierii prezenți la ședință. Registrul poate fi consultat de către avocații interesați și de organele U.N.B.R.

(3) În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii și hotărâri. Jurisprudență (1)

Art. 74. -

(1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi cu o vechime în profesie de cel puțin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani.

(2) În exercitarea atribuțiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele U.N.B.R.

Art. 75. - Referințe în cărți (1)

(1) Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoștința decanului.

(2) Decanul va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.

(3) Prevederile privind procedura medierii și a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 76. -

(1) Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate ori de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.

(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la data comunicării.

SUBSECȚIUNEA a 2-a U.N.B.R. Reviste (2)

Art. 77. - Reviste (1)

Toate barourile din România înființate potrivit legilor privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcționa în afara U.N.B.R.

Art. 78. -

(1) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare.

(2) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuția barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaților. Contribuția barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabilește în raport cu numărul avocaților cu drept de exercitare a profesiei înscriși în tabloul avocaților barourilor și se virează lunar, în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuție achitate de avocați în contul barourilor.

(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Art. 79. -

(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocaților;

b) Consiliul U.N.B.R.;

c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;

d) președintele U.N.B.R.

(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează:

a) Comisia centrală de cenzori;

b) Comisia centrală de disciplină.

(3) Avocații care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocați definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.

(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegați, și avocați care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3).

Art. 80. -

(1) Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.

(2) Hotărârile adoptate de Congresul avocaților sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei și pentru toți avocații.

Art. 81. -

(1) Congresul avocaților se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin președintele U.N.B.R.

(2) Congresul extraordinar al avocaților se convoacă de către președintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al barourilor.

(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării Congresului avocaților și ordinea de zi a acestuia.

(4) Decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaților.

(5) Din Congresul avocaților fac parte și delegații aleși de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocați.

(6) Numărul de delegați se calculează după cum urmează:

a) un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocați;

b) 2 delegați pentru barourile care au între 201 și 400 de avocați;

c) 3 delegați pentru barourile care au între 401 și 600 de avocați și așa mai departe.

Art. 82. -

(1) Lucrările Congresului avocaților sunt conduse de către președintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales prin vot deschis.

(2) Congresul avocaților va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 69 aplicându-se corespunzător.

Art. 83. - Jurisprudență (1)

(1) Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se adoptă prin vot deschis.

(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaților alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegații care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează și baroul din care face parte. Jurisprudență (1)

(3) Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.

(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaților, cele care nu poartă ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votați "pentru" este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se candidează.

Art. 84. -

(1) Congresul avocaților alege Consiliul U.N.B.R.

(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor și din reprezentanți ai barourilor, aleși de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:

a) un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocați;

b) 2 reprezentanți pentru barourile care au peste 500 de avocați și câte 2 reprezentanți pentru fiecare mie care depășește prima mie de avocați.

(3) Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau, în situații excepționale, în ședințe extraordinare de către președintele U.N.B.R. Președintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. și la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R.

(4) Conducerea ședințelor Consiliului U.N.B.R. revine președintelui acestuia, asistat de către vicepreședinți și alți 3 consilieri.

(5) Prevederile art. 69 se aplică în mod corespunzător.

Art. 85. -

(1) Consiliul U.N.B.R. își desfășoară activitatea în comisii de lucru și în plen, potrivit regulamentului de desfășurare a ședinței Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.

(2) Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității barourilor, hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaților, în prima sa ședință. Acțiuni respinse (1), Referințe (1), Jurisprudență (2)

Art. 86. -

(1) Comisia permanentă a U.N.B.R. se întrunește înaintea ședințelor Consiliului U.N.B.R. și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui U.N.B.R.

(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. Ședințele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de președintele U.N.B.R.

(3) În desfășurarea activității curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii și dispoziții, în condițiile prevăzute de lege. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și pot fi atacate cu plângere de către cei interesați, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Art. 87. -

În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează un aparat tehnic administrativ, conform hotărârii Comisiei permanente a U.N.B.R.

Art. 88. - Jurisprudență (1), Reviste (1)

(1) Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(2) Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea plângerii.

CAPITOLUL III Activitatea profesională a avocatului

SECȚIUNEA 1 Conținutul activității profesionale

SUBSECȚIUNEA 1 Consultații și cereri cu caracter juridic

Art. 89. - Jurisprudență (1), Reviste (1), Referințe în cărți (1)

Consultațiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum:

a) redactarea și/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice și informațiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată;

b) elaborarea de opinii legale;

c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenții, statute etc.) și asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;

d) elaborarea proiectelor de acte normative;

e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condițiile legii;

f) orice alte consultații în domeniul juridic.

Art. 90. -

Avocatul poate întocmi și formula în numele și/sau în interesul clientului cereri, notificări, memorii sau petiții către autorități, instituții și alte persoane, în scopul ocrotirii și apărării drepturilor și intereselor legitime ale acestuia.

SUBSECȚIUNEA a 2-a Asistarea și reprezentarea clienților

Art. 91. -

(1) În condițiile legii, avocatul asigură asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice, a instituțiilor și a altor persoane juridice, pentru apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor.

(2) Asistarea și reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele și operațiunile permise de lege și necesare ocrotirii și apărării intereselor clientului.

SUBSECȚIUNEA a 3-a Atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare

Art. 92. -

(1) Un act juridic semnat în fața avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluție, o ștampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identității părților, a consimțământului și a datei actului, poate fi prezentat notarului spre autentificare.

(2) Avocatul este obligat să țină evidența actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege și să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. Modificări (1), Referințe (1)

SUBSECȚIUNEA a 4-a Activități fiduciare

Art. 93. -

(1) Avocatul are dreptul să desfășoare activități fiduciare, în numele și pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii și ale prezentului statut.

(2) Activitățile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:

a) primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;

b) plasarea și valorificarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor financiare și a bunurilor încredințate;

c) administrarea, în numele și pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate.

Art. 94. -

În exercitarea activităților fiduciare, avocatul trebuie:

a) să respecte întocmai limitele și durata mandatului încredințat, expres prevăzut în contractul de asistență juridică special încheiat. Când mandatul comportă împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a înstrăina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operațiuni numai dacă acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de clauze, numai după ce va fi autorizat în mod special și în scris de către client;

b) să acționeze cu bună-credință, profesionalism și cu diligența unui bun proprietar, fără să se abată de la regulile specifice activității profesionale;

c) să administreze afacerile încredințate în interesul exclusiv al clientului;

d) să nu influențeze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obține beneficii proprii, în afara onorariului de avocat;

e) să informeze corect și cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar și a rezultatelor obținute.

Art. 95. -

În executarea mandatului, avocatul poate să desfășoare:

a) activități de consultanță;

b) operațiuni de conservare a substanței și valorii fondurilor financiare și bunurilor încredințate;

c) operațiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare și alte instrumente financiare, în condițiile legii;

d) administrarea și valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operațiuni materiale și efectuarea de operațiuni juridice menite să sporească valoarea și lichiditatea plasamentelor;

e) activități conexe, cum ar fi completarea declarațiilor de impozit și plata acestora și a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăți, culegerea fructelor și încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investițiilor, mijlocirea/medierea operațiunilor financiare etc.;

f) orice operațiuni în numerar privind plăți, încasări, efectuări de depozite bancare, compensări, rambursări impuse de natura activității încredințate.

Art. 96. -

(1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfășoară activități fiduciare, un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării de fonduri fiduciare.

(2) Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înțelege orice sumă primită de către avocat cu titlu de fond inițial sau rezultată din valorificarea acestuia ori a bunurilor încredințate.

(3) În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.

Art. 97. -

(1) Toate plățile legate de activitățile fiduciare efectuate pentru același client vor fi efectuate din contul fiduciar, iar toate încasările rezultate din activitățile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv.

(2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puțin o dată la 3 luni, dacă în contractul de asistență juridică nu se prevede o perioadă mai scurtă.

Art. 98. -

Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum și instructa efectuarea de plăți din acesta doar în următoarele situații:

a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condițiile și limitele mandatului fiduciar;

b) la instrucțiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reținerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitățile fiduciare;

c) în baza unei hotărâri judecătorești;

d) în baza contractului de asistență juridică, pentru încasarea onorariilor legate de activitățile fiduciare desfășurate;

e) în cazul în care este în curs o procedură execuțională privind bunurile sau fondurile administrate.

Art. 99. -

Avocatul nu are dreptul să retragă fonduri sau să efectueze plăți din contul fiduciar atunci când clientul i-a adus la cunoștință în scris opoziția sa.

Art. 100. -

Este permisă încheierea unui contract de asistență juridică care să prevadă plata, în parte, a onorariului pentru activități fiduciare, condiționate de un eveniment care să aibă loc sau de un rezultat care să fie atins.

Art. 101. -

Avocatul are obligația să păstreze evidențe scrise ale tuturor operațiunilor efectuate în baza sau în legătură cu un mandat fiduciar (contracte, corespondență, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). În cazul în care clientul solicită originalul acestor evidențe, avocatul este îndreptățit să păstreze fotocopii pe format hârtie sau electronic.

Art. 102. -

(1) Avocatul are obligația să păstreze cel puțin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfășurat activități fiduciare:

a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile și/sau bunurile sunt primite și/sau administrate;

b) un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate și valoarea fondurilor primite și rambursate, precum și data primirii și sursa fondurilor și bunurilor și data rambursării acestora sau rezultatul administrării și valorificării acestora;

c) operațiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, părților, valorii și tipului operațiunii.

(2) Avocatul este obligat să înregistreze prompt fiecare tranzacție fiduciară și, în orice caz, nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.

Art. 103. -

Avocatul are obligația să păstreze evidențele legate de activitățile fiduciare pe o perioadă de cel puțin 10 ani.

SUBSECȚIUNEA a 5-a Activități de stabilire temporară a sediului unor societăți comerciale și înregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților astfel înregistrate

Art. 104. - Reviste (1)

Stabilirea temporară a sediului unor societăți comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale și autorizării funcționării societății comerciale sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societății în cauză.

Art. 105. -

(1) În vederea stabilirii temporare a sediului societății comerciale în cauză, avocatul va întocmi și semna cu reprezentantul societății un contract separat de asistență juridică având acest obiect. Reviste (1)

(2) Perioada pentru care sediul societății în cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depăși un an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistență juridică. Reviste (1)

Art. 106. -

Avocatul poate îndeplini orice formalități legale necesare în vederea înregistrării, în numele și pe seama clientului, a societăților comerciale, a părților de interes, a părților sociale și a acțiunilor, în condițiile legii.

Art. 107. -

Avocatul va întocmi și păstra registre de părți de interes, părți sociale sau de acțiuni, emise de societățile înregistrate de acesta în numele și pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operațiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni și constituiri de garanții, și poate emite, la cererea persoanei îndreptățite, extrase din aceste registre, în condițiile legii.

SECȚIUNEA a 2-a Relațiile dintre avocat și client

SUBSECȚIUNEA 1 Principiile și regulile de bază ale relației dintre avocat și client

Art. 108. - Referințe în cărți (1)

(1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, încheiat în formă scrisă între avocat și client ori mandatarul acestuia. Reviste (3)

(2) Forma, conținutul și efectele contractului de asistență juridică sunt stabilite prin prezentul statut.

(3) Avocatul nu poate acționa decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Jurisprudență (2)

Art. 109. -

(1) În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.

(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic. Jurisprudență (1)

(3) Constituie atingere a independenței avocatului și, ca atare, trebuie evitate și înlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:

a) existența unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredințată; Jurisprudență (1)

b) prestarea de activități avocațiale în scopul de a se face plăcut clienților, magistraților sau publicului; Jurisprudență (1)

c) prestarea de activități avocațiale din simplă complezență;

d) existența oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.

Art. 110. - Reviste (1)

Avocatul trebuie să depună toată diligența pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului.

Art. 111. -

Avocatul este dator să își sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conștiincios, corect și cu diligență. Avocatul își informează clientul cu privire la evoluția cazului ce i-a fost încredințat.

Art. 112. -

Probitatea, spiritul de dreptate și onestitatea avocatului sunt condiții ale credibilității avocatului și profesiei.

Art. 113. -

Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredințat. Confidențialitatea și secretul profesional garantează încrederea în avocat și constituie obligații fundamentale ale avocatului.

Art. 114. -

(1) Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul și nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una și aceeași cauză, atunci când interesele clienților sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.

(2) Avocatul trebuie să se abțină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienților implicați, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independența sa riscă să fie știrbită.

(3) Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informațiilor încredințate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoașterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.

(4) În cazul în care avocații practică profesia într-o formă asociativă, în colaborare sau în conlucrare cu alți avocați, dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică tuturor avocaților.

Art. 115. -

Există conflict de interese în situațiile următoare:

a) în activitatea de consultanță, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligația de a da clientului său o informație completă, loială și fără rezerve nu își poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienți, prin analiza situației prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit;

b) în activitatea de asistare și de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai multor părți ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă i-ar fi fost încredințată apărarea intereselor unei singure părți, inclusiv în ceea ce privește tehnicile și mijloacele profesionale ale apărării;

c) atunci când, prin modificarea sau evoluția situației ce i-a fost prezentată inițial, avocatul descoperă una dintre dificultățile arătate la lit. a) și b).

Art. 116. -

Nu există conflict de interese:

a) atunci când, după ce și-a informat clienții și a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activități, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;

b) atunci când, în acord deplin cu clienții, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situația ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocații care sunt membri ai aceleiași forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienți diferiți, care sunt însă informați cu privire la această apartenență comună;

c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunoștința fiecăruia dintre clienții potențial afectați de asistența juridică acordată existența sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum și eventualele consecințe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienți își dau acordul expres și prealabil cu privire la prestarea activității de asistență juridică.

Art. 117. -

Cu excepția unui acord între părți, avocatul trebuie să se abțină a se ocupa de cauzele tuturor clienților implicați, atunci când se ivește un conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor și intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independența sa riscă să fie lezată.

Art. 118. -

Avocatul va încerca în momentele oportune să își consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluționării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a proteja drepturile și interesele legitime ale acestuia.

Art. 119. -

(1) Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.

(2) Condițiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut și pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocați.

(3) Obligația de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în statutul profesiei.

(4) Prin contract, părțile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.

Art. 120. -

(1) Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi încredințează cazul.

(2) În exercitarea activității fiduciare, precum și în orice situație în care avocații sunt autorizați să administreze ori să gestioneze fondurile clienților, acestora le este interzis să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredințate.

(3) Când participă la o operație juridică, avocatul are obligația de a se retrage din cauză de îndată ce suspectează în mod serios că respectiva operație ar avea drept rezultat o spălare de bani și când clientul nu înțelege să renunțe la operația în sine.

SUBSECȚIUNEA a 2-a Contractul de asistență juridică

Partea I. Forma și conținutul contractului de asistență juridică

Art. 121. -

(1) Contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții și dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat. Jurisprudență (2), Reviste (2)

(2) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat și prin orice mijloc de comunicare la distanță. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voință între avocat și client. Se prezumă că avocatul a luat cunoștință de încheierea contractului la una dintre următoarele date: Jurisprudență (1), Reviste (1)

a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19,00, se prezumă că avocatul a luat cunoștință în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;

b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Contractul de asistență juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat și destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocațiale și onorariul, semnată de avocat și transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice mențiune expresă de accept a conținutului scrisorii, aceasta dobândește valoarea unui contract de asistență juridică.

(4) Contractul de asistență juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menționat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data menționată în cuprinsul contractului. Jurisprudență (2)

(5) Contractul de asistență juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală. În acest caz, ca și în situația prevăzută la alin. (2), dispozițiile art. 44 din Lege se aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil. Jurisprudență (4)

(6) În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții. Jurisprudență (1)

(7) Cu excepția cazului prevăzut la alin. (2), contractul de asistență juridică se încheie în atâtea exemplare câte părți sunt. Orice exemplar care poartă în original semnăturile părților va fi considerat exemplar original.

(8) Avocatul va ține o evidență strictă a contractelor încheiate într-un registru special și va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract și un duplicat sau o copie a oricărei împuterniciri de reprezentare primite în executarea contractelor.

Art. 122. - Jurisprudență (1)

(1) Contractul de asistență juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: Jurisprudență (1), Reviste (1)

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional și reprezentantul acesteia;

b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum și mandatarul clientului, dacă este cazul;

c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;

d) onorariul;

e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia;

f) modul de soluționare a litigiilor între avocat și client;

g) semnăturile părților.

(2) Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) și g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.

(3) Modelul contractului de asistență juridică este cuprins în anexa nr. I.

(4) Contractul de asistență juridică va fi tipărit în formulare tipizate și înseriate ce vor conține sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea "Uniunea Națională a Barourilor din România" și cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou și o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menționarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei. Reviste (1)

(5) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal și cu respectarea cerințelor prevăzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite și utiliza, pe cheltuiala lor și prin mijloace proprii, formularele menționate la alin. (4) în mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu și personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistență juridică emise de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.

(6) Pentru uzul în raporturile cu clienții străini, formularele emise în condițiile alin. (5) vor putea fi redactate într-o limbă de circulație internațională, cu condiția asigurării corespondenței depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Răspunderea pentru acuratețea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează formularele emise în sistem personalizat.

Art. 123. - Reviste (1)

Părțile pot modifica contractul de asistență juridică, cu respectarea dispozițiilor legale, a prezentului statut și, după caz, a condițiilor prevăzute în contract. În acest caz, dispozițiile art. 126 rămân aplicabile.

Art. 124. -

(1) Contractul de asistență juridică învestit cu formulă executorie, în condițiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanțele din onorariu și alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.

(2) Procedura de executare este cea prevăzută de dispozițiile Codului de procedură civilă.

Art. 125. -

Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului și se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul și destinația lor. Părțile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiționale.

Art. 126. - Jurisprudență (3), Reviste (1)

(1) Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și formularului împuternicirii avocațiale. Jurisprudență (4)

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

(3) Pentru activitățile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziție în numele și pe seama clientului. Reviste (1)

Art. 127. - Jurisprudență (1), Reviste (1)

(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său. Jurisprudență (2)

(2) Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului. Jurisprudență (3), Reviste (1)

(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente: Jurisprudență (9)

a) timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activității cerute de client;

b) natura, noutatea și dificultatea cazului;

c) importanța intereselor în cauză; Jurisprudență (1)

d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare;

e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului;

f) conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;

g) avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;

h) situația financiară a clientului;

i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.

Art. 128. - Reviste (1)

(1) Onorariile se stabilesc liber între avocat și client, în limitele legii și ale prezentului statut. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocați. Jurisprudență (3)

(2) Onorariile se determină și se prevăd în contractul de asistență juridică la data încheierii acestuia între avocat și client, înainte de începerea asistenței și/sau a reprezentării clientului. Jurisprudență (3)

(3) În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenței și/sau a reprezentării imediate și nu se poate încheia un contract de asistență juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoștința acestuia onorariile pe care le propune pentru asistență și/sau reprezentare. În absența unei instrucțiuni exprese a clientului privind încetarea asistenței și/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul își exprimă expres dezacordul în privința onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat.

(4) În toate situațiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistență juridică, ce urmează să fie încheiat în formă scrisă. Jurisprudență (1)

(5) Onorariile pot fi stabilite și în monedă străină, sub condiția ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăților.

Art. 129. - Reviste (1)

(1) Onorariile pot fi stabilite astfel:

a) onorarii orare;

b) onorarii fixe (forfetare);

c) onorarii de succes;

d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)-c).

(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unități monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului.

(3) Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului.

(4) Onorariul orar și fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut prin prestarea serviciilor profesionale.

(5) Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară. Jurisprudență (1)

(6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix. Jurisprudență (2)

(7) În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei.

Art. 130. -

(1) Este interzis avocatului să își fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis. Jurisprudență (3)

(2) Pactul de quota litis este o convenție încheiată între avocat și clientul său înainte de soluționarea definitivă a unei cauze, convenție care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.

Art. 131. - Jurisprudență (1)

Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.

Art. 132. - Jurisprudență (6)

(1) La cererea oricăreia dintre părți, contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părților.

(2) Soluționarea contestațiilor și reclamațiilor se face prin aplicarea principiului medierii și prin încercarea de conciliere a părților, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a reclamației.

(3) Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată. Jurisprudență (1)

(4) Consiliul baroului hotărăște cu privire la legalitatea și temeinicia deciziei decanului fără participarea la vot a acestuia. Părțile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri și explicații.

(5) Consiliul baroului se pronunță în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunțării.

(6) Legalitatea hotărârii consiliului baroului poate fi verificată în condițiile legii de Consiliul U.N.B.R., la sesizarea decanului sau a părții interesate, în termen de 15 zile de la comunicare.

Partea a II-a. Efectele contractului de asistență juridică

Art. 133. - Jurisprudență (2)

(1) În cazul în care se angajează să asiste și/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul își asumă obligații de diligență.

(2) Avocatul trebuie să asiste și să reprezinte clientul cu competență profesională, prin folosirea cunoștințelor juridice adecvate, a abilităților practice specifice și prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.

(3) Avocatul este obligat să se abțină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistență și o reprezentare competente. Jurisprudență (1)

(4) Asistarea și reprezentarea clientului impun diligență profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor și proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienței și crezului său profesional.

(5) În situații și împrejurări care prezintă caracter de urgență pentru salvgardarea și/sau protejarea drepturilor și intereselor clientului, avocatul poate asista și angaja clientul chiar și în măsura în care în acel moment nu posedă o competență profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor și intereselor clientului. În astfel de situații avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanțele și cu prevederile legale.

(6) Competența profesională adecvată presupune analiza și cercetarea atentă a împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente în situația de fapt, pregătirea adecvată și adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor și metodelor specifice în raport cu evoluția cauzei, a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.

Art. 134. -

(1) Avocatul își va reprezenta clientul cu diligența unui bun profesionist, în limitele legii.

(2) Avocatul se va abține ca intenționat: Jurisprudență (1)

a) să ignore obiectivele și scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să eșueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege și de statutul profesiei;

b) să prejudicieze un client pe durata relațiilor profesionale.

(3) Avocatul va acționa cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este obligat să acționeze exclusiv în obținerea de avantaje pentru clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile și tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.

(4) Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privința strategiilor, tacticilor și acțiunilor preconizate și desfășurate pentru client.

(5) Avocatul va ține permanent sub control gradul său de ocupare profesională și extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura împrejurărilor și specificul cauzei. Acesta va fi obligat să refuze un client ori de câte ori este conștient că nu îi poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat. Reviste (2)

(6) Neglijarea cauzelor clientului, absența nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale și competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.

(7) Avocatul va trata cu respect și curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale în care asistă sau reprezintă clientul și se va abține de la metode șicanatoare și prejudiciabile pentru terțe părți, dacă acestea sunt evident indiferente și irelevante în raport cu interesele clientului reprezentat.

Art. 135. - Jurisprudență (1)

(1) În activitatea de consiliere avocatul va acționa cu tact și răbdare pentru a înfățișa și a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistă și/sau îl reprezintă. Avocatul va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj în raport cu starea și experiența clientului, pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă și completă asupra situației sale juridice. Jurisprudență (1)

(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitățile și finalitatea consilierii, precum și soluțiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistența și reprezentarea clientului.

(3) Avocatul va respecta opțiunile clientului în ceea ce privește scopul și finalitatea asistenței și reprezentării, fără a abdica de la independență și crezul său profesional.

(4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia și mijloacele tehnice și tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici și proceduri legale indicate arbitrar de client și păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor și consecințelor posibile ale acestor tehnici și proceduri.

Art. 136. -

(1) Consilierea și reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească speța respectivă dintr-o perspectivă proprie și să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere și consecințele de ordin moral, economic, social și politic care ar putea avea relevanță în situația respectivă.

(2) Ori de câte ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciază că va avea consecințe legale negative, acesta va atenționa clientul cu privire la consecințe sau, după caz, va putea denunța contractul de asistență juridică.

Art. 137. -

(1) În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mulți clienți pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienții reprezentați în comun în ceea ce privește deciziile care trebuie adoptate și motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informații complete.

(2) Avocatul poate iniția demersuri pentru o consiliere comună a părților aflate în conflict în încercarea de a rezolva relația dintre clienții respectivi într-un mod amiabil și profitabil pentru toți.

(3) Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relația client-avocat. Fiecare dintre clienții reprezentați în comun are dreptul la o reprezentare loială și diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului și toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foștilor clienți. Între clienții reprezentați în comun regula confidențialității nu se aplică.

Art. 138. -

Avocatul poate evalua o situație cu relevanță pentru clientul său în folosul unei terțe persoane dacă:

a) este îndreptățit să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale relației client-avocat;

b) are acceptul clientului.

Art. 139. -

(1) Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecințele de fapt și juridice ale cazului investigat, în limitele informațiilor furnizate de client.

(2) Folosirea de către client a opiniilor și sfatului avocatului în scopuri ilegale, fără cunoștința avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil de acțiunea și scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abțină de la asistarea și sfătuirea conștientă a unui client în activități infracționale.

(3) Un avocat este îndreptățit să se retragă imediat și să renunțe la asistarea și reprezentarea clientului în cazul în care acțiunile și scopurile clientului, deși aparent legale la începutul asistenței și/sau a reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracționale.

Art. 140. -

(1) Avocatul are obligația să informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și reprezentării și de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.

(2) Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situația curentă, posibilele evoluții viitoare și eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.

(3) Avocatul nu este obligat să informeze clientul în măsura în care s-a convenit în prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligația avocatului este de a informa exclusiv reprezentanții legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.

Art. 141. -

Avocatul este obligat să comunice clientului informațiile pe care le deține în legătură cu cazul acestuia, chiar și în situația în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.

Art. 142. -

(1) În toate cazurile în care avocatul este însărcinat să asiste un client el poate să conducă discuțiile doar în prezența clientului său ori numai cu acordul acestuia.

(2) În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuții cu acesta fără acordul prealabil al confratelui său.

Art. 143. -

(1) Avocatul va ține distinct evidența bunurilor aparținând clienților săi sau unor terțe părți care i-au fost încredințate în legătură cu exercitarea profesiei.

(2) Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituție financiară legal constituită și autorizată să funcționeze, potrivit legii.

(3) Evidența distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat într-o manieră care să confere siguranța menținerii identității acestora.

(4) Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la instituții financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor într-o altă modalitate.

(5) Avocatul va ține o evidență contabilă completă a fondurilor financiare și a celorlalte tipuri de bunuri încredințate și va păstra documentele respective pentru o perioadă de 10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul.

(6) În cazul în care primește fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client ori cu un terț, avocatul este obligat să îi notifice acestuia, în scris și de îndată.

(7) Cu excepția situațiilor prevăzute de lege sau a unei înțelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, terței persoane îndreptățite să le primească și, la solicitarea clientului sau a terței persoane, să pună la dispoziția acestuia/acesteia evidența contabilă pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.

Art. 144. -

Dacă există riscul ca un client să dea fondurilor deținute de avocat o astfel de destinație încât avocatul să nu își mai poată încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenție asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Această prevedere nu dă dreptul avocatului să rețină fonduri în scopul de a constrânge clientul să îi accepte pretențiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitată într-un cont special, iar avocatul va trebui să propună în cel mai scurt timp clientului soluții pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii și ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul niciunei dispute cu clientul trebuie de îndată transferată acestuia.

Art. 145. -

Avansurile de onorariu și avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de către avocat în interesul cauzei vor avea același regim ca și bunurile aparținând clienților până la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care să justifice avansul plătit de client în acest scop, cu excepția cazului în care clientul le stabilește un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabilește referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului, dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitățile pentru care i se plătise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens.

Art. 146. -

Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, să plaseze lichiditățile încredințate de către client în conturi bancare purtătoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului.

Art. 147. - Jurisprudență (1)

(1) În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părți, contractul de asistență juridică încetează prin renunțarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului. Reviste (2)

(2) Încetarea contractului prin renunțarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său.

Art. 148. -

(1) Avocatul care este solicitat într-o cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai mulți confrați au fost în prealabil angajați.

(2) Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, să îi aducă la cunoștință această împrejurare.

Art. 149. -

(1) În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligația să ia în timp util și în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-și angaja un alt avocat, predarea documentelor și a bunurilor la care clientul este îndreptățit și înștiințarea organelor judiciare. Jurisprudență (1)

(2) În cazul în care clientul datorează avocatului restanțe din onorarii și din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenție asupra bunurilor încredințate, cu excepția înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziție.

SUBSECȚIUNEA a 3-a Asistența judiciară

Partea I. Cazurile și condițiile de acordare a asistenței judiciare

Art. 150. - Jurisprudență (1), Referințe în cărți (1)

(1) În sensul Legii și al prezentului statut, prin asistență judiciară se înțelege asistența juridică acordată prin avocat.

(2) Barourile asigură asistența judiciară:

a) în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispozițiilor din legi speciale ori în orice altă situație în care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;

b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii;

c) la solicitarea organelor administrației publice locale.

(3) În cazuri de excepție, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistență judiciară gratuită.

Art. 151. -

Ca formă a ajutorului public judiciar, asistența prin avocat cuprinde:

1. asistența extrajudiciară, care include acordarea de consultații în vederea inițierii ori soluționării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, după caz, în vederea inițierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdicționale în cazurile prevăzute de lege și pregătirea și întocmirea documentelor pentru inițierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz;

2. asigurarea reprezentării și asistenței procesuale în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, în condițiile legii.

Art. 152. -

(1) În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviințare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripția acelei instanțe.

(2) În termen de 3 zile, de la comunicarea încheierii de încuviințare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară pentru a asigura asistența prin avocat solicitată.

(3) Avocatului desemnat i se va comunica de către decan înștiințarea de numire și copie a încheierii de încuviințare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi înștiințat de îndată cu privire la numele avocatului desemnat.

(4) În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.

Art. 153. -

(1) Avocatul desemnat să acorde asistența juridică conform art. 152 alin. (2) poate refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.

(2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistență judiciară constituie abatere disciplinară.

(3) Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunță la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivă.

(4) Decanului baroului îi revine competența de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului ori renunțării.

Art. 154. -

(1) La nivelul fiecărui barou se organizează serviciul de asistență judiciară.

(2) Asistența extrajudiciară se acordă de către serviciul de asistență judiciară pe baza unei cereri care va cuprinde următoarele mențiuni:

a) obiectul și natura solicitării;

b) identitatea și codul numeric personal;

c) domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale;

d) dovezi privind veniturile solicitantului și ale familiei sale;

e) dovezi cu privire la obligația de întreținere sau de plată.

(3) Cererea va cuprinde, pe lângă mențiunile prevăzute la alin. (2), și o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce cauză și în ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenței extrajudiciare este cuprins în anexa nr. XXXII.

(4) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:

a) adeverința eliberată de autoritățile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului și ale celorlalți membri ai familiei supuse impozitării, potrivit legii impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislația privind ajutorul public judiciar ori sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizație de șomaj sau asigurări sociale și altele asemenea, încasate în aceeași perioadă;

b) livretul de familie și, după caz, certificatele de naștere ale copiilor;

c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;

d) declarație pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul și ceilalți membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;

e) declarație pe propria răspundere privind situația patrimonială a solicitantului și a familiei sale;

f) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul și/sau celălalt părinte, natural ori adoptiv, ori, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență sau care a fost numită tutore se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului și că acesta nu este încredințat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice;

g) dovada eliberată de autoritățile competente privind situația bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalți membri ai familiei;

h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistență judiciară, potrivit legii.

(5) Cererea însoțită de documentele justificative se depune la serviciul de asistență judiciară și va fi soluționată, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere sau respingere, după caz.

(6) În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:

a) denumirea actului;

b) denumirea organului emitent;

c) temeiul legal și de fapt pentru emiterea deciziei;

d) persoana căreia i se acordă asistență extrajudiciară;

e) tipul sau forma asistenței extrajudiciare acordate;

f) data eliberării, funcția și semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.

(7) În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în registrul de asistență judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de către persoana căreia i se acordă asistența extrajudiciară, dacă avocatul este înscris în registrul de asistență judiciară, iar avocatul și-a dat acordul pentru numire.

(8) În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la alin. (5) va fi comunicată solicitantului.

(9) Decizia de respingere poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.

(10) Contestația prevăzută la alin. (9) va fi soluționată de către consiliul baroului în regim de urgență, în prima ședință a consiliului baroului de după data înregistrării ei.

Art. 155. -

Asistența extrajudiciară nu se acordă în următoarele situații:

a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenței nu este justificat;

b) atunci când pretenția este vădit nejustificată, neîntemeiată sau inadmisibilă;

c) în cazul cetățenilor străini sau al persoanelor juridice străine solicitante, atunci când legislația lor națională nu prevede un tratament similar pentru cetățenii români;

d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistență judiciară.

Art. 156. -

Avocatul care acordă asistență judiciară nu are dreptul să primească de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

Partea a II-a. Organizarea activității de acordare a asistenței judiciare

Art. 157. -

(1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenței judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreședinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabilește prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.

(2) Departamentul de coordonare a asistenței judiciare emite decizii și norme metodologice, în limitele atribuțiilor conferite prin Lege și în condițiile prezentului statut.

Art. 158. -

Departamentul de coordonare a asistenței judiciare exercită, în principal, următoarele atribuții:

a) desfășoară conducerea metodologică a activității de acordare a asistenței judiciare;

b) elaborează proiectul Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară;

c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale care se încheie cu autoritățile publice competente în scopul obținerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară;

d) organizează Registrul național de asistență judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;

e) organizează și coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistența judiciară acordată;

f) efectuează controlul asistenței judiciare acordate;

g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenței judiciare, pe care le propune Ministerului Justiției în vederea promovării;

h) stabilește împreună cu Ministerul Justiției indicii statistici, ține evidența statistică a sistemului de asistență judiciară și analizează informațiile necesare pentru planificarea și coordonarea corectă a sistemului de asistență judiciară;

i) colaborează cu Ministerul Justiției pentru buna funcționare și planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistență judiciară;

j) popularizează sistemul de asistență judiciară;

k) stabilește formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activității de asistență judiciară și extrajudiciară, în condițiile legii;

l) reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenței judiciare, în cadrul colaborării internaționale în materie, în condițiile legii sau ale prezentului statut.

Art. 159. -

În vederea organizării activității de asistență judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuții:

a) organizează serviciile de asistență judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât și la sediul fiecărei instanțe judecătorești;

b) organizează și actualizează registrele proprii de asistență judiciară, pe baza cererilor avocaților, aprobate de consiliul baroului;

c) desemnează avocații înscriși în registrul de asistență judiciară pentru acordarea asistenței judiciare, ținând cont de experiența profesională și de calificarea avocatului, precum și de natura și complexitatea cazului, de desemnările anterioare și de gradul de angajare al acestuia;

d) efectuează controlul asupra acordării asistenței judiciare de către avocații din cadrul baroului;

e) organizează și execută programe de popularizare a sistemului de asistență judiciară;

f) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară.

Art. 160. -

(1) Baroul organizează serviciile de asistență judiciară la sediile tuturor instanțelor judecătorești din județ, în spații destinate exclusiv desfășurării acestei activități, care se pun la dispoziție în mod obligatoriu și cu titlu gratuit de Ministerul Justiției sau, după caz, de autoritățile administrației locale.

(2) Serviciile de asistență prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului și sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcționarea și atribuțiile serviciilor de asistență judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistență judiciară să fie condus de un director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.

(4) Pentru ocuparea funcției de director poate candida orice persoană fizică care îndeplinește condițiile Regulamentului- cadru pentru organizarea serviciilor de asistență judiciară prevăzute în prezentul statut.

Art. 161. -

(1) Fiecare barou organizează registrul de asistență judiciară în care sunt înscriși avocații ce pot fi desemnați pentru acordarea asistenței judiciare și a asistenței extrajudiciare.

(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie și în format electronic și se publică pe pagina web a fiecărui barou.

(3) Actualizarea registrului de asistență judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârșitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.

(4) În cazuri excepționale, în registrul de asistență judiciară pot fi operate modificări și în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.

(5) U.N.B.R organizează Registrul național de asistență judiciară, constituit din registrele de asistență judiciară ale tuturor barourilor.

(6) Registrul național de asistență judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R și se actualizează, în mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul de asistență judiciară al fiecărui barou.

Art. 162. -

(1) Pentru înscrierea în registrul de asistență judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R.

(3) Înscrierea avocatului în registrul de asistență judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.

(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registrul de asistență judiciară un avocat în următoarele cazuri:

a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancțiune disciplinară;

b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârșirea unei infracțiuni de drept comun;

c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispozițiilor Legii sau ale prezentului statut ori calitatea inferioară a asistenței judiciare acordate.

(5) Radierea din registrul de asistență judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar, dacă se constată săvârșirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligațiile prevăzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.

(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistență judiciară, precum și măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din Lege.

(7) Decizia de radiere din registrul de asistență judiciară se aduce la cunoștința publicului prin afișare pe pagina web a baroului, precum și pe pagina web a U.N.B.R.

Art. 163. -

(1) Pentru asistența judiciară acordată avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activității desfășurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției.

(2) Prin actul de încuviințare a asistenței judiciare, organul judiciar stabilește și valoarea provizorie a onorariului avocatului.

(3) După acordarea asistenței judiciare, avocatul întocmește un referat scris cu privire la prestația avocațială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcție de volumul și complexitatea activității desfășurate de avocat, precum și în raport cu durata, tipul și particularitățile cauzei, poate dispune menținerea sau majorarea onorariului stabilit inițial.

(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităților prevăzute de lege pentru plata onorariilor.

(5) În cazul în care avocatul este sancționat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfășurată.

(6) Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de apărare și pentru deplasarea la locul de detenție sau reținere din altă localitate.

Art. 164. -

(1) Plata onorariului pentru asistența judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 82 alin. (2) și (3) din Lege, avizate de consiliul baroului.

(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remunerațiilor pentru asistență judiciară se virează lunar, într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinației fondurilor astfel virate face și obiect al controlului U.N.B.R., în condițiile stabilite de prezentul statut.

Art. 165. -

U.N.B.R. și barourile conlucrează cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, precum și cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfășurării în bune condiții a activității de acordare a asistenței judiciare prevăzute de prezenta subsecțiune.

Art. 166. -

(1) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, în condițiile legii.

(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcționarii serviciilor de asistență judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistența judiciară fiecare barou își constituie un fond prin reținerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate și efectiv vărsate. Reținerea cotei de 1% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptățit.

(4) Onorariile pentru asistența judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol la solicitarea organelor administrației publice locale se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 82 alin. (1) din Lege.

Art. 167. -

(1) Serviciile de asistență judiciară vor asigura și apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.

(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile și obligațiile prevăzute de Lege și de prezentul statut în îndeplinirea mandatului acordat în interesul beneficiarului gratuității, pe care trebuie să îl trateze cu atenția cuvenită oricărui client.

Art. 168. -

(1) Acordarea asistenței judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitării motivate din partea instanței, a organului de urmărire penală, a organului de cercetare penală sau a organului administrației publice locale, adresată baroului. Acordarea asistenței judiciare se realizează exclusiv în baza delegației de avocat eliberate de serviciul de asistență judiciară, conform modelului prevăzut în anexa nr. III.

(2) În cazul în care se solicită acordarea asistenței judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul stabilește valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cădea în pretenții, având în vedere natura cauzei și valoarea obiectului material al acesteia.

(3) Prin decizie, decanul poate delega atribuțiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.

(4) Avocatul desemnat să acorde asistență judiciară gratuită urmează să își îndeplinească însărcinarea în condițiile prevăzute la art. 82 din Lege, pe baza delegației eliberate de barou, conform modelului prevăzut în anexa nr. IV.

Art. 169. -

Mandatul avocatului desemnat să acorde asistența judiciară obligatorie încetează în momentul în care partea își angajează un apărător. Dreptul la onorariu al avocatului înlocuit subzistă chiar dacă mandatul său a încetat, cuantumul acestuia fiind proporțional cu munca prestată.

Art. 170. -

Avocatul desemnat să acorde asistență judiciară obligatorie are dreptul la onorariu stabilit în condițiile prevăzute la art. 85 din Lege, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei.

Art. 171. -

(1) Serviciile de asistență judiciară își desfășoară activitatea în spațiile situate la sediile instanțelor, puse la dispoziție de Ministerul Justiției, în condițiile art. 38 din Lege.

(2) Cheltuielile privind amenajarea și întreținerea spațiilor aflate în situația prevăzută de art. 38 din Lege sunt suportate în condițiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut.

Art. 172. -

(1) Asistența judiciară gratuită acordată poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedește că:

a) a fost obținută prin fraudă;

b) starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a ameliorat și permite plata onorariului.

(2) În condițiile legii, remunerația cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obținut ilicit asistență judiciară gratuită.

SECȚIUNEA a 3-a Relațiile dintre avocați

SUBSECȚIUNEA 1 Confraternitatea și respectul reciproc

Art. 173. - Referințe în cărți (1)

(1) Relațiile dintre avocați sunt bazate pe încredere și respect reciproc și impun un comportament adecvat menținerii reputației profesiei.

(2) Avocatul nu poate comunica autorităților jurisdicționale acte, note sau alte documente fără ca acestea să nu fi fost comunicate avocatului părții adverse, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

(3) Avocatul nu poate să divulge sau să supună instanțelor o propunere de soluționare a cauzei făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului părții adverse.

(4) Avocatul nu trebuie în niciun moment să prezinte cu bună știință o informație falsă ori să inducă în eroare.

Art. 174. -

(1) Avocatul nu poate nici să pretindă și nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terț un onorariu, un comision ori vreo altă compensație pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.

(2) Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision și nici vreo altă compensație în contrapartidă pentru că i-a fost procurat un caz.

(3) Nu intră sub incidența alin. (1) și (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesională se practică onorarii retrocedate pentru încredințarea parțială sau totală a unei cauze.

SUBSECȚIUNEA a 2-a Concurența profesională

Art. 175. - Reviste (1)

(1) Avocații sunt obligați să își exercite activitatea cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, cu respectarea intereselor clienților și a cerințelor concurenței loiale. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(2) Constituie concurență profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanțelor cinstite în activitatea avocațială. Este considerată ca fiind contrară uzanțelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piață ori a afecta poziția avocaților concurenți pe piață.

Art. 176. -

(1) Este interzisă concurența neloială săvârșită prin:

a) racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a avocaților asociați, colaboratori sau salarizați ori a altor angajați-cheie ai unui concurent;

b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;

c) divulgarea, achiziționarea ori folosirea unei informații confidențiale de către un avocat sau de către colaboratori ori angajați ai acestuia, fără consimțământul deținătorului legitim și într-un mod contrar uzanțelor cinstite;

d) încheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalți avocați prin prețuri reduse, fie pentru a determina clientul să racoleze și alți clienți pentru avocatul în cauză; Jurisprudență (1), Reviste (1)

e) comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirmații cu privire la firma sa ori activitatea acesteia, menite să inducă în eroare și să îi creeze o situație favorabilă în dauna unor concurenți;

f) comunicarea, chiar făcută confidențial, sau răspândirea de către un avocat de afirmații mincinoase relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia, afirmații de natură să dăuneze bunului mers al activității avocatului concurent;

g) oferirea, promiterea ori acordarea, mijlocit sau nemijlocit, de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta să divulge informații confidențiale ori procedeele de lucru, pentru a cunoaște sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obține alt folos pentru sine sau pentru altă persoană în dauna unui concurent;

h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcției deținute anterior la acel avocat;

i) concedierea sau atragerea unor asociați, colaboratori ori salariați ai unui avocat în scopul înființării unei entități concurente care să capteze clienții acelui avocat sau angajarea asociaților, colaboratorilor ori a salariaților unui avocat în scopul dezorganizării activității sale.

(2) Săvârșirea unor fapte de concurență neloială dintre cele expuse la alin. (1), precum și săvârșirea în concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinară gravă pentru toți avocații participanți.

Art. 177. -

Este interzisă, sub sancțiunile prevăzute de art. 89 din Lege, săvârșirea următoarelor fapte de concurență neloială:

a) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei;

b) punerea în circulație de produse, servicii sau publicații cu conținut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului și induc în eroare clientul asupra produsului ori serviciului furnizat;

c) producerea în orice mod, punerea în circulație, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii ori publicații purtând mențiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalți avocați și pe clienți.

Art. 178. - Reviste (1)

Sunt interzise, sub sancțiunea prevăzută de art. 89 alin. (1) lit. e) din Lege:

a) încheierea între avocați de acorduri privind împărțirea pieței serviciilor profesionale;

b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziționarea de servicii profesionale avocațiale;

c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă și a libertății exercitării concurenței profesionale oneste între avocați.

Art. 179. -

Aplicarea sancțiunii disciplinare în cazurile prevăzute de art. 176-178 nu exclude dreptul celui prejudiciat la repararea, în condițiile legii, a prejudiciului cauzat.

SECȚIUNEA a 4-a Formele de exercitare a profesiei

SUBSECȚIUNEA 1 Dispoziții generale

Art. 180. -

(1) Avocatul poate exercita profesia în una dintre următoarele forme:

a) cabinet individual;

b) cabinet asociat;

c) societate civilă profesională;

d) societate profesională cu răspundere limitată.

(2) În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) își pot exercita profesia și avocați colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocați salarizați, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii și ale prezentului statut.

Art. 181. -

(1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional și/sau a unor salariați. Fiecare cabinet își păstrează individualitatea în raport cu clienții.

(2) Avocații din cabinetele grupate nu pot acorda asistență juridică unor clienți cu interese contrare. Jurisprudență (1)

(3) Cabinetele grupate se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma "cabinete de avocat grupate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate").

(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocați se încheie în formă scrisă, conform anexei nr. XI.

Art. 182. -

(1) Avocatul este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.

(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 180 alin. (1), fără a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii și ale prezentului statut.

(3) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbție, divizare totală sau divizare parțială (desprinderea unei părți din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parțiale).

(4) În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocații titulari ai cabinetelor individuale, avocații asociați ai cabinetelor asociate, ai societăților civile profesionale și ai societăților profesionale cu răspundere limitată pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultată din transformare cu cota-parte indiviză din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiar- contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.

(5) În cazul constituirii unei societăți profesionale cu răspundere limitată de către avocați care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă în societatea nou-constituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării, dacă fiecare din foștii lor titulari, nou-asociați, decid astfel.

(6) În situația prevăzută în alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul își încetează activitatea profesională desfășurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocații titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată.

(7) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul își va începe activitatea după obținerea aprobărilor din partea consiliului baroului.

(8) Avocatul este obligat să înștiințeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum și în cazul transformării ori reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

Art. 183. -

(1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:

a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activității profesionale și are regimul patrimoniului de afectațiune profesională; Jurisprudență (1)

b) titularul cabinetului individual și avocatul asociat nu pot presta activități profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;

c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;

e) avocatul salarizat în interiorul profesiei și avocatul colaborator nu pot activa, în aceeași calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;

f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaborează și cu condiția informării corespunzătoare a baroului;

g) avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;

h) obligația de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât și titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăților civile profesionale sau al societăților profesionale cu răspundere limitată;

i) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii și ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocații străini se pot utiliza, la alegere, denumirea și numele formei de exercitare a profesiei din țară sau din străinătate.

(2) În cazul societăților civile profesionale și al societăților profesionale cu răspundere limitată, convenția de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condițiile prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părți deținute de asociați.

(3) În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, contractele încheiate de transmițător cu avocații stagiari rămân în ființă pe durata convenită și se preiau de către dobânditor, dacă în persoana acestuia se verifică condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

Art. 184. -

Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenția de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute în prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 185. -

(1) Toate neînțelegerile dintre avocați privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale amiabilă; în cazul în care neînțelegerile nu se soluționează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, în condițiile prevăzute de prezentul statut.

(2) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părți, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocații definitivi din baroul respectiv, cu cel puțin 10 ani vechime în profesie.

(3) Oficiul de arbitrare este gratuit.

(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.

(5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.

Art. 186. -

Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

Art. 187. -

(1) Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoțită în mod obligatoriu de copie a tuturor înscrisurilor doveditoare.

(2) Cererea se soluționează de către consiliul baroului potrivit Legii.

(3) Consiliul baroului poate delega un consilier să verifice condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut cu privire la soluționarea cererilor.

(4) Cererea poate fi respinsă în cazul în care se încalcă dispozițiile Legii și ale prezentului statut.

(5) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situație de interdicție a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată în raport cu prevederile legii care reglementează interdicția și ale prezentului statut.

Art. 188. -

(1) Convențiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura independența profesională, patrimonială și deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiții este de competența consiliului baroului.

(2) În desfășurarea activităților prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral alegerea notarilor publici, experților, traducătorilor, executorilor judecătorești și a altor specialiști cu care poate să colaboreze.

(3) Colaborările avocatului în condițiile art. 7 din Lege se vor desfășura cu respectarea de către avocat a prevederilor Legii și ale prezentului statut.

Art. 189. -

Decizia poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R. de către persoana interesată, în termen de 15 zile de la comunicare.

SUBSECȚIUNEA a 2-a Cabinetul individual de avocat

Art. 190. -

(1) În cabinetul individual de avocat își exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocați colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înființează în baza actului de înființare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou și întocmit conform anexei nr. XXVIII.

(2) Relațiile dintre avocatul titular al cabinetului individual și avocații colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formă scrisă. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, mențiunile prevăzute în anexa nr. IX.

Art. 191. -

(1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele avocatului titular, urmat de sintagma "cabinet de avocat" (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").

(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului și se utilizează în actele profesionale, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(3) Denumirea cabinetului poate fi păstrată și după decesul titularului, cu acordul tuturor moștenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.

(4) Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înștiințarea baroului și este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.

SUBSECȚIUNEA a 3-a Cabinetele asociate de avocați

Art. 192. -

(1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaților asociați și nici nu poate aduce atingere drepturilor și obligațiilor aferente patrimoniului de afectațiune profesională al fiecărui cabinet intrat în asociere.

(2) Avocații din cabinetele asociate intră în relații cu clienții în numele asocierii din care fac parte.

(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienți cu interese contrare.

(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.

Art. 193. -

(1) Cabinetele asociate de avocați se individualizează prin denumire, care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma "cabinete de avocat asociate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate").


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...