Guvernul României

Ordonanța nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală

Modificări (3), Puneri în aplicare (1), Referințe (1), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 21 martie 2000
Formă aplicabilă de la 21 martie 2000 până la 09 noiembrie 2005, fiind înlocuită prin republicarea (r1) din Monitorul Oficial, Partea I nr. 996 din 10 noiembrie 2005

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României, precum și ale art. 1 lit. M pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanță:

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Modificări (1)

Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege, precum și în efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice și de cercetare a filiației.

Art. 2. -

(1) Activitatea de medicină legală asigură mijloace de probă cu caracter științific organelor de urmărire penală, instanțelor judecătorești, precum și la cererea persoanelor interesate, în soluționarea cauzelor penale, civile sau de altă natură, contribuind prin mijloace specifice, prevăzute de lege, la stabilirea adevărului.

(2) În desfășurarea activității de medicină legală, instituțiile de medicină legală colaborează cu organele de urmărire penală și cu instanțele judecătorești, în vederea stabilirii lucrărilor de pregătire și a altor măsuri necesare pentru ca expertizele, constatările sau alte lucrări medicolegale să fie efectuate în bune condiții și în mod operativ.

(3) Instituțiile de medicină legală contribuie la realizarea cercetării științifice în domeniul medicinei legale și la îmbunătățirea asistenței medicale, prin elaborarea de opinii științifice medico-legale în cazurile solicitate de organele sanitare.

Art. 3. -

(1) Orice ingerință în activitatea medico-legală este interzisă.

(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz.

Art. 4. -

Instituțiile de medicină legală sunt singurele unități sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum și alte lucrări medico-legale.

Art. 5. -

(1) Activitatea de medicină legală se realizează prin următoarele instituții sanitare cu caracter public:

a) Institutul de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București, unitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătății; Modificări (1)

b) institutele de medicină legală din centrele medicale universitare, unități cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătății; Modificări (1)

c) serviciile de medicină legală județene și cabinetele de medicină legală din orașele nereședință de județ, aflate în structura organizatorică a serviciilor de medicină legală județene, subordonate, din punct de vedere administrativ, direcțiilor de sănătate publică.

(2) Pe lângă Institutul de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București funcționează Comisia superioară medico-legală, cu sediul la acest institut. Modificări (1)

(3) În cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare, precum și în cadrul Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București funcționează comisii de avizare și control al actelor medico-legale. Modificări (1)

Art. 6. -

(1) Activitatea instituțiilor de medicină legală este coordonată, din punct de vedere administrativ, de Ministerul Sănătății. Modificări (1)

(2) Activitatea de medicină legală este coordonată, sub raport științific și metodologic, de Ministerul Sănătății și de Consiliul superior de medicină legală, cu sediul la Institutul de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București. Modificări (1)

(3) În vederea asigurării bunei desfășurări a activității de medicină legală Ministerul Sănătății colaborează cu Ministerul Justiției. Modificări (3)

Art. 7. -

Serviciile prestate, potrivit art. 4, din dispoziția organelor de urmărire penală sau a instanțelor judecătorești ori la cererea persoanelor interesate se efectuează contra cost, veniturile realizate urmând să fie utilizate de instituțiile de medicină legală conform prevederilor legale.

Art. 8. -

Cheltuielile necesare pentru efectuarea constatărilor, expertizelor, precum și a altor lucrări medicolegale dispuse de organele de urmărire penală sau de instanțele judecătorești constituie cheltuieli judiciare care se avansează de stat și se suportă, în condițiile legii, după cum urmează:

a) dacă lucrările au fost dispuse de instanțele judecătorești, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției;

b) dacă lucrările au fost dispuse de procurori, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Public;

c) dacă lucrările au fost dispuse de organele de cercetare penală, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului de Interne.

Art. 9. -

În activitatea lor medicii legiști au obligația de a sesiza autorităților competente orice încălcări ale legilor, care constituie infracțiuni, pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu sau ale convențiilor internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

Art. 10. -

În cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege experții medico-legali sunt obligați să depună, în scris, declarație de abținere. În lipsa acesteia experții medico-legali pot fi recuzați, potrivit legii.

Art. 11. -

Angajarea, transferul și desfacerea contractului individual de muncă al personalului cu pregătire superioară din instituțiile de medicină legală se fac de organele competente, potrivit legii, cu acordul Consiliului superior de medicină legală.

CAPITOLUL II Organizarea și atribuțiile Consiliului superior de medicină legală

Art. 12. -

(1) Consiliul superior de medicină legală are următoarea componență:

a) directorii institutelor de medicină legală;

b) profesorii de medicină legală din țară;

c) șeful comisiei de specialitate a Colegiului Medicilor din România;

d) 3 medici legiști din diferite servicii de medicină legală județene, numiți prin ordin al ministrului sănătății;

e) președintele comisiei de specialitate din Ministerul Sănătății; Modificări (1)

f) un reprezentant al Ministerului Sănătății, numit prin ordin al ministrului sănătății; Modificări (1)

g) un reprezentant al Ministerului Justiției, numit prin ordin al ministrului justiției;

h) un reprezentant al Ministerului Public, numit prin ordin al ministrului justiției;

i) un reprezentant al Ministerului de Interne, numit prin ordin al ministrului de interne.

(2) Directorul general al Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București este, de drept, președintele Consiliului superior de medicină legală. În caz de imposibilitate a exercitării atribuțiilor, el poate fi înlocuit de unul dintre directorii institutelor de medicină legală, desemnat de președintele Consiliului superior de medicină legală. Modificări (2)

(3) Directorul general al Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București și directorii institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare sunt numiți prin ordin al ministrului sănătății. Modificări (3)

Art. 13. -

Consiliul superior de medicină legală are următoarele atribuții principale:

a) coordonează activitatea de medicină legală, din punct de vedere științific și metodologic, împreună cu Ministerul Sănătății, în vederea asigurării unei practici medico-legale unitare pe întregul teritoriu al țării; Modificări (1)

b) studiază și interpretează, anual, morbiditatea și mortalitatea medico-legală și informează despre acestea Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Public și Ministerul de Interne; Modificări (1)

c) inițiază studii de criminologie și alte studii interdisciplinare de interes social și medico-legal, la nivel național;

d) sprijină, prin mijloace specifice, activitatea medico-sanitară;

e) propune Ministerului Sănătății componența nominală și modul de funcționare ale Comisiei superioare medicolegale și ale comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale; Modificări (3)

f) adoptă, în termen de 30 de zile de la data constituirii, regulamentul propriu de organizare și funcționare.

Art. 14. -

Consiliul superior de medicină legală se întrunește semestrial sau ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

CAPITOLUL III Atribuțiile instituțiilor sanitare care desfășoară
activitate de medicină legală

Art. 15. -

Institutul de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București, precum și celelalte institute de medicină legală, în limitele competenței lor teritoriale, stabilite prin regulamentul de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe, au următoarele atribuții principale: Modificări (1)

a) efectuează, din dispoziția organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau la cererea persoanelor interesate, expertize și constatări, precum și alte lucrări medico-legale;

b) efectuează noi expertize medico-legale dispuse de organele de urmărire penală sau de instanțele judecătorești, precum și în cazurile de deficiențe privind acordarea asistenței medicale ori în cazurile în care, potrivit legii, sunt necesare expertize medico-legale psihiatrice;

c) execută examene complementare de laborator, solicitate de serviciile de medicină legală județene, de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești sau de persoanele interesate;

d) îndeplinesc, pentru județele în care își au sediul, respectiv pentru municipiul București, atribuțiile ce revin serviciilor de medicină legală județene prevăzute în prezenta ordonanță;

e) efectuează cercetări științifice în domeniul medicinei legale și pun la dispoziție învățământului universitar și postuniversitar materiale documentare, precum și alte mijloace necesare procesului de învățământ;

f) contribuie la sprijinirea asistenței medicale atât prin analiza aspectelor medico-legale din activitatea unităților sanitare, la cererea acestora, cât și prin analiza unor probleme constatate cu ocazia desfășurării activității de medicină legală; Modificări (1)

g) propun Consiliului superior de medicină legală măsuri corespunzătoare în vederea asigurării, din punct de vedere metodologic, a unei practici unitare în domeniul medicinei legale pe întregul teritoriu al țării;

h) avizează funcționarea, în condițiile legii, a agenților economici care desfășoară activități de îmbălsămare și alte servicii de estetică mortuară.

Art. 16. -

Directorul general al Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București și directorii institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare desemnează medicii legiști din subordine, care urmează să efectueze constatările medico-legale, expertizele și noile expertize medico-legale. Modificări (1)

Art. 17. -

Serviciile de medicină legală județene au următoarele atribuții principale:

a) efectuează expertize și constatări medico-legale din dispoziția organelor de urmărire penală sau a instanțelor judecătorești, precum și în cazurile de deficiențe în acordarea asistenței ori în cazurile în care, potrivit legii, sunt necesare expertize medico-legale psihiatrice;

b) efectuează orice altă expertiză sau constatare medico-legală, în cazul în care se apreciază că aceasta nu poate fi efectuată de cabinetul de medicină legală;

c) efectuează, cu plată, examinări medico-legale, la cererea persoanelor interesate, precum și orice alte lucrări medico-legale, cu excepția celor care intră în competența cabinetului de medicină legală;

d) efectuează noi expertize medico-legale, cu excepția celor care intră în competența institutelor de medicină legală;

e) pun la dispoziție catedrelor de medicină legală din universitățile de medicină și farmacie, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale, de deontologia medicală și de reglementările privind drepturile omului, materiale documentare, cadavre, țesuturi și alte produse biologice necesare procesului didactic;

f) pun la dispoziție Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București și institutelor de medicină legală materiale necesare pentru cercetarea științifică; Modificări (1)

g) contribuie la ridicarea nivelului de acordare a asistenței medicale din unitățile sanitare, comunicând organului ierarhic superior al acestor unități deficiențele constatate cu ocazia desfășurării activității de medicină legală;

h) participă, la cererea instituțiilor sanitare și a Colegiului Medicilor din România, la lucrările comisiilor de anchetă, instituite de acestea, și contribuie, atunci când diagnosticul este incert, la clarificarea cauzelor care au provocat vătămarea integrității corporale, a sănătății sau decesul bolnavilor.

Art. 18. -

Cabinetele de medicină legală au următoarele atribuții principale:

a) efectuează orice expertiză și constatare medico-legală, din dispoziția organelor de urmărire penală sau a instanțelor judecătorești, cu excepția celor care intră în atribuțiile serviciilor de medicină legală;

b) asigură, cu plată, efectuarea examinărilor medicolegale, la cererea persoanelor interesate;

c) asigură, cu plată, efectuarea altor lucrări medicolegale.

Art. 19. -

Examinările medico-legale cerute de persoanele interesate se asigură de un medic legist al serviciului de medicină legală sau al cabinetului de medicină legală din raza teritorială de activitate, o singură dată aceleiași persoane, pentru aceeași faptă.

CAPITOLUL IV Organizarea și atribuțiile Comisiei superioare medico-legale
și ale comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale

Art. 20. -

(1) Comisia superioară medico-legală este compusă din următorii membri permanenți:

a) directorul general al Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București; Modificări (1)

b) directorul adjunct medical al Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București; Modificări (1)

c) directorii institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare;

d) șefii disciplinelor de profil din facultățile acreditate din cadrul centrelor medicale universitare;

e) șeful disciplinei de morfopatologie de la Universitatea de Medicină "Carol Davila" București;

f) 2-4 medici primari legiști, cu experiență în specialitate, desemnați de directorul general al Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București. Modificări (3)

(2) La lucrările Comisiei superioare medico-legale pot fi cooptați, în funcție de specificul lucrărilor, profesori - șefi de disciplină, din diferite specialități medicale, precum și specialiști din alte domenii ale științei, care pot contribui la lămurirea problemelor a căror rezolvare o cere justiția în diferite expertize medico-legale.

(3) Directorul general al Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București este președintele Comisiei superioare medico-legale. Modificări (2)

Art. 21. -

(1) Comisia de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare este compusă din:

a) directorul institutului de medicină legală din centrul medical universitar respectiv;

b) 2-4 medici primari legiști cu experiență în specialitate, desemnați de directorul institutului de medicină legală. Modificări (3)

(2) La lucrările Comisiei de avizare și control al actelor medico-legale pot fi cooptați, în funcție de specificul lucrărilor, profesori - șefi de disciplină, din diferite specialități medicale.

(3) Directorul institutului de medicină legală din centrul medical universitar este președintele Comisiei de avizare și control al actelor medico-legale. Modificări (1)

Art. 22. - Modificări (2)

Componența nominală și modul de funcționare ale Comisiei superioare medico-legale și ale comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea Consiliului superior de medicină legală.

Art. 23. -

(1) Membrii Comisiei superioare medico-legale primesc o indemnizație pentru activitatea desfășurată în afara funcției de bază, care nu face parte din salariul de bază, din bugetul Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București, iar membrii comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale primesc o indemnizație, în aceleași condiții, din bugetele institutelor de medicină legală. Modificări (1)

(2) Cuantumul indemnizației, stabilit în raport cu numărul ședințelor la care participă membrii comisiilor, nu poate depăși, în cursul unei luni, 25% din salariul de bază al funcției îndeplinite.

(3) De indemnizația prevăzută la alin. (1) beneficiază și persoanele cooptate la lucrările Comisiei superioare medico-legale și ale comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare.

Art. 24. -

(1) Comisia superioară medico-legală verifică și avizează, din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale și se pronunță asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale.

(2) În cazul în care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau parțială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare și avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii.

(3) Avizele Comisiei superioare medico-legale se trimit solicitanților în cel mult 40 de zile de la data cererii și se comunică unităților de medicină legală care s-au pronunțat în cauza respectivă.

Art. 25. -

(1) Comisiile de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală examinează și avizează:

a) actele de constatare sau de expertiză medico-legală, efectuate de serviciile de medicină legală județene, în cazurile în care organele de urmărire penală sau instanțele judecătorești consideră necesară avizarea;

b) actele noilor expertize efectuate de serviciile medicolegale județene înainte de a fi transmise organelor de urmărire penală sau instanțelor judecătorești.

(2) Prevederile art. 24 alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală.

(3) Avizele comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale se transmit solicitanților în cel mult 30 de zile de la data cererii.

CAPITOLUL V Finanțarea activității instituțiilor de medicină legală

Art. 26. - Modificări (2)

(1) Finanțarea activității Institutului de Medicină Legală "Prof. Dr. Mina Minovici" București și a institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare se face, în condițiile legii, de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății. Modificări (1)

(2) Finanțarea serviciilor de medicină legală județene și a cabinetelor de medicină legală se face prin direcțiile de sănătate publică.

(3) Organizarea și funcționarea instituțiilor de medicină legală se realizează cu încadrarea în numărul de posturi aprobate prin statele de funcții și în limita fondurilor bugetare alocate Ministerului Sănătății. Modificări (1)

(4) Sumele realizate din încasările proprii, conform legii, rămân la dispoziția instituțiilor de medicină legală, în raport cu competența lor teritorială, urmând să fie utilizate conform prevederilor legale, pe destinațiile aprobate prin legea bugetului de stat, pentru Fondul special de sănătate.

Art. 27. -

(1) Salariile de bază ale personalului de specialitate din instituțiile de medicină legală sunt mai mari cu 100% față de salariile de bază prevăzute de lege la aceleași categorii de personal medical, la care se adaugă sporurile prevăzute de lege.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și personalului de la catedrele de medicină legală, pe perioada în care desfășoară activități medico-legale.

CAPITOLUL VI Dispoziții finale și tranzitorii Modificări (1)

Art. 28. -

(1) Institutele de medicină legală, cu avizul Consiliului superior de medicină legală, întocmesc liste cuprinzând experți pe niveluri de competență, din rândul cărora părțile interesate pot solicita, cu plată, medici legiști sau alți specialiști care să asiste experții oficiali desemnați, potrivit legii, pentru anumite activități medico-legale. Modificări (2)

(2) Plata experților aleși de părți se face sub formă de onorariu, care se achită direct acestora de către părțile interesate, pe baza documentelor justificative.

Art. 29. - Modificări (1)

Prezenta ordonanță intră în vigoare după 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 30. - Modificări (1)

În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe se va adopta, prin hotărâre a Guvernului, regulamentul de aplicare a dispozițiilor ordonanței.

Art. 31. - Modificări (1)

(1) Dispozițiile din Codul de procedură penală și din Codul de procedură civilă cu privire la expertize sunt aplicabile și în cazul expertizelor medico-legale.

(2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe se vor aproba, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului justiției, Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.

Art. 32. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

Tarifele pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului justiției, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 33. -

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Decretul nr. 446/1966 pentru organizarea instituțiilor și serviciilor medico-legale, publicat în Buletinul Oficial nr. 27 din 27 mai 1966, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.085/1966 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Decretului nr. 446/1966 pentru organizarea instituțiilor și serviciilor medico-legale, publicat în Buletinul Oficial nr. 33 din 8 iunie 1966, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul justiției,
Valeriu Stoica
Ministru de stat, ministrul sănătății,
Hajdu Gabor
Ministru de interne,
Constantin Dudu Ionescu
Ministrul muncii și protecției sociale,
Smaranda Dobrescu
Ministrul finanțelor,
Decebal Traian Remeș

București, 20 ianuarie 2000.

Nr. 1.

;
se încarcă...