Curtea Constituțională

Decizia nr. 58/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13 aprilie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Valer Dorneanu - președinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Tănase în Dosarul nr. 2.989/120/2016/a1.1 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.851D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și menționează că există precedent constituțional în materie.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.989/120/2016/a1.1, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Tănase, contestatar într-o cauză având ca obiect o contestație în anulare specială formulată împotriva unei decizii pronunțate de o instanță de apel prin care a fost respinsă o contestație în anulare specială.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că se impune, în cadrul soluționării contestației în anulare, analizarea și a omisiunii instanței de apel de a se pronunța asupra unui motiv de apel, prin luarea în considerare a principiilor de drept procedural privind asigurarea dreptului la un proces echitabil și al egalității părților. Se arată că remedierea acestei omisiuni nu este posibilă nici prin utilizarea căii de atac a revizuirii.

6. De asemenea, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, este încălcat și dreptul la un proces echitabil, întrucât hotărârea care nu analizează toate motivele de apel este o hotărâre în parte nemotivată. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele interne trebuie să examineze toate problemele esențiale supuse acestora spre analiză. În cauză, instanța de apel nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra unor motive esențiale de apel, de care depindea verificarea celorlalte capete de cerere, situația fiind similară celei reținute prin Hotărârea din 28 aprilie 2005 a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Albina împotriva României.

7. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În motivare, instanța arată că lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta "un motiv de casare" este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și al accesului liber la justiție.

8. Potrivit prevederilorart. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.". Dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1, 2 și 4, la care textul criticat face trimitere, au următorul cuprins:

"

Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

[...]

4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză."

12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și art. 21 alin. (1) - (3) privind dreptul de acces liber la justiție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate trebuie analizată din perspectiva prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor. . .privind neconstituționalitatea [...] unei dispoziții dintr-o lege [...] care are legătură cu soluționarea cauzei [...]".

14. În jurisprudența sa, de pildă în Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Curtea a reținut că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția.

15. Cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate are ca obiect o contestație în anulare specială formulată împotriva unei decizii prin care a fost respinsă o altă contestație în anulare specială, introdusă, la rândul ei, împotriva unei decizii a unei instanțe de apel. Rațiunea principală pentru care se impune respingerea, ca inadmisibilă, a prezentei excepții de neconstituționalitate derivă din prevederile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată". Or, în cazul contestației în anulare speciale, reglementate de prevederile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, spre deosebire de cazul contestației în anulare obișnuite, reglementate de art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă, hotărârea atacată este fie o hotărâre a instanțelor de recurs, fie a instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

16. Soluția inadmisibilității formulării unei contestații în anulare speciale împotriva unei decizii prin care a fost soluționată o contestație în anulare specială este aplicată și de instanțele judecătorești. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comercială, prin Decizia nr. 423 din 4 februarie 2010, a arătat că, dacă s-ar admite ipoteza în care o hotărâre pronunțată în contestație în anulare ar fi supusă unei noi contestații în anulare, în alte condiții decât cele prevăzute în art. 321 din Codul de procedură civilă [de la 1865], situația în speță, soluțiile pronunțate sub aspect procedural ar da naștere unor situații juridice aberante pentru ordinea de drept avută în vedere de legiuitor la stabilirea sistemului de jurisdicție.

17. În justificarea soluției pronunțate înDecizia nr. 203 din 6 martie 2012, Curtea a reținut că, indiferent de soluția pronunțată în cauză, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o cerere de revizuire ab initio inadmisibilă. Acest considerent poate fi aplicat în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât, în ambele situații, este vorba de inadmisibilitatea formulării unor căi extraordinare de atac, respectiv contestația în anulare și revizuirea. Astfel, indiferent de soluția pe care Curtea urmează să o dea în soluționarea prezentei excepții, decizia sa nu poate produce niciun efect cu privire la o contestație în anulare specială ab initio inadmisibilă. O asemenea concluzie nu poate fi înfrântă de faptul că, în mod greșit, instanța judecătorească care a sesizat Curtea a soluționat, pe fond, contestația în anulare specială, în sensul respingerii acesteia.

18. Excepția de neconstituționalitate din prezenta cauză ar fi fost admisibilă dacă obiectul acesteia l-ar fi constituit prevederile legale care determină respingerea, ca inadmisibilă, a contestației în anulare, respectiv prevederile art. 508 alin. (4) din Codul de procedură. Or, în prezenta cauză, este pusă în discuție constituționalitatea prevederilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă nu pot fi invocate, așa cum pot fi invocate dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1, 2 și 4 din Codul de procedură civilă, în susținerea unei contestații în anulare speciale formulate împotriva hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Tănase în Dosarul nr. 2.989/120/2016/a1.1 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 13 februarie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
;
se încarcă...