Revista Romana de Drept Privat (Universul Juridic) nr. 4/2018

Soarta embrionilor umani congelați - o nouă provocare pentru Drept
de Lavinia Tec

01 februarie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Conf. univ. dr. LAVINIA TEC

Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

"- Un ovul, un embrion, un adult - aceasta este evoluția normală. Dar un ovul supus bokanovskificării va germina, va prolifera, se va diviza. Va da opt până la nouăzeci și șase de noi muguri, iar fiecare mugur se va dezvolta într-un embrion perfect format, și fiecare embrion va da un adult de talie normală. Se obțin deci nouăzeci și șase de ființe umane, acolo unde înainte creștea doar una. Deci, un mare progres."

"- Veți recunoaște, deci, că este un progres remarcabil față de ce se petrece în natură. Dar nu e vorba de niște gemeni identici - nu doar niște gemeni, dubleți sau tripleți prăpădiți ca în vremurile de demult ale viviparității, când se întâmpla uneori ca vreun ovul să se dividă accidental. Aici este vorba de zeci sau chiar sute de produse noi. Sute, repetă Directorul și-și deschise larg brațele de parcă ar fi împărțit cu generozitate pomeni. Sute!"

Aldous Huxley, Minunata lume nouă (publicată în 1932)

LA SORT DES EMBRYONS HUMAINS CONGELÉS - UNE NOUVELLE PROVOCATION POUR LE DROIT

RÉSUMÉ

La difficulté fondamentale que l’utilisation des techniques de reproduction humaine médicalement assistée présente aujourd’hui, se réfère à la qualification des embryons humains congelés: des biens, des personnes ou une catégorie intermédiaire (?). Toutefois, la dispute sur les embryons humains cryoconservés entre les époux ou géniteurs ou entre eux, d’une part, et les cliniques de fertilisation; d’autre part, sera réglée conformément au contrat, dans le droit nord-américain, et le droit des époux de changer d’avis prévaut. La Cour Européenne des Droits de l’Homme hésite à qualifier les embryons humains cryoconservés comme personnes et règle la dispute sous l’incidence des droits de la personnalité relevant du champ d’application de l’art. 8 de la Convention. En Roumanie, en attendant la promulgation d’une loi spéciale en matière de la reproduction humaine assistée médicalement, les tribunaux pourront régler ces disputes seulement en vertu de des droits de la personnalité et de la Convention européenne des droits de l’homme.

Mots-clés: embryon humain cryoconservé; reproduction humaine assistée médicalement; divorce; décès; contrat; le droit d’être ou non parent.

THE FATE OF FROZEN HUMAN EMBRYOS - A NEW CHALLENGE FOR LAW

ABSTRACT

The fundamental difficulty by which the use of the medically assisted human reproduction techniques is characterized nowadays, relates to the qualification of the frozen human embryos: goods, persons or an intermediary category (?). Nevertheless, the dispute on the cryopreserved human embryos between spouses or genitors or between them, on the one hand, and the fertilization clinics, on the other hand, shall be settled under an agreement, in the North-American law, where the spouses’ right to change their mind prevails. The European Court of Human Rights hesitates to qualify the cryopreserved human embryos as persons and settles the dispute within the meaning of personality rights falling within the scope of art. 8 of the Convention. In Romania, the courts waiting for a special law to be enacted in the matter of the medically-assisted human reproduction, shall be able to settle such disputes only in virtue of the personality rights and of the European Convention on human rights.

Keywords: cryopreserved human embryo; medically-assisted human reproduction; divorce; death; agreement; the right to be parent or not.

Utilizarea tehnologiei în materia reproducerii umane asistate medical începând din a doua jumătate a secolului al XX-lea a marcat momentul apariției generațiilor "cyborg"(1) ("cyborg babies"(2)). Un "cyborg" reprezintă fuziunea simbiotică dintre viața organică și un sistem tehnologic sau, altfel spus, un organism hibrid, care are atât sisteme naturale, cât și artificiale. Reproducerea umană artificială este posibilă numai cu intervenția tehnologiei de către specialiști (biologi și medici) în clinicile de fertilizare, acolo unde se creează, depozitează și conservă material genetic uman (gameți feminini și masculini) și embrioni umani. Tehnologizarea reproducerii umane nu este posibilă fără o componentă juridică: contractualizarea acesteia. Soții sau partenerii încheie un contract de prestare de servicii medicale cu clinica de fertilizare. De aici rezultă că raporturile juridice în materia reproducerii umane asistate medical se nasc numai prin manifestarea voinței părților în acest sens. Soții sau cuplul afectat de infertilitate care dorește un copil aleg prestatorul de servicii în materie de fertilizare in vitro, în funcție de reputația clinicii, localizare, preț. De regulă, în urma utilizării tehnicilor de fertilizare in vitro, rezultă mai mulți embrioni decât numărul dorit pentru implantare. În majoritatea cazurilor, embrionii neutilizați la implantare sunt crioconservați.

Creată cu scopul de a fi alternativă la reproducerea umană naturală, reproducerea umană artificială ridică serioase probleme de ordin etic, moral și legal. Chiar dacă, în mediul academic, dezbaterile se axează asupra chestiunilor de ordin etic și moral, în prezenta lucrare nu ne vom opri asupra lor, ci vom aborda din perspectivă juridică problema embrionilor umani congelați.

Pentru juriști, prezintă interes modul în care se soluționează eventualele dispute cu privire la embrionii congelați între foștii soți sau parteneri, "părinții de intenție", care au consimțit la concepția embrionilor in vitro, la depozitarea și conservarea lor în clinici de fertilizare, precum și între aceștia și clinicile unde sunt depozitați și conservați în diverse situații care intervin după conceperea embrionilor, dar înainte de implantarea lor în uterul femeii, precum: divorțul sau despărțirea partenerilor, decesul unuia dintre soți sau parteneri, incapacitatea legală sau fizică de a lua decizii (punere sub interdicție judecătorească, demență, stare comatoasă).

Deși în România sunt autorizate, prin ordine ale Ministerului Sănătății, mai multe centre de fertilizare in vitro, iar promovarea în mediul online nu numai a acestora, ci și a unora neautorizate este foarte bună, lipsește o reglementare în această materie. Chiar dacă în art. 447 C. civ. se stipulează că regimul reproducerii umane asistate medical cu terț donator va face obiectul unei legi speciale, până în prezent aceasta nu a fost adoptată, însă industria embrionilor este în continuă dezvoltare, după cum se poate observa cu ușurință accesând internetul. Prin urmare, se ridică următoarea întrebare: cum vor tranșa instanțele de judecată problemele identificate mai sus? La această întrebare ne propunem să răspundem în cele ce urmează, utilizând legislație și jurisprudență străină, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

1. Embrionii umani in vitro între două categorii juridice: "bunuri" sau "persoane"?

Încadrarea embrionilor umani într-o categorie sau alta este o problemă disputată deopotrivă de medici, biologi, teologi, filozofi, antropologi și juriști. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că nu există un consens între statele semnatare ale Convenției cu privire la calificarea embrionilor umani.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...