Revista Romana de Drept Privat nr. 4/2018

Constanță și evoluție în apărarea drepturilor personalității - drept român și european
de Călina Jugastru

01 februarie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Prof. univ. dr. CĂLINA JUGASTRU

Facultatea de Drept, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Membru corespondent al Academiei de Științe Juridice din România

COHÉRENCE ET ÉVOLUTION DANS LA DÉFENSE DES DROITS DE LA PERSONNALITÉ - LE DROIT ROUMAIN ET LE DROIT EUROPÉEN

RÉSUMÉ

Le nouveau Code civil roumain reconnaît les droits de la personnalité (avec cette dénomination) et régit un complexe mixte de moyens de protection. A côté des mesures non pécuniaires, ayant comme but, plutôt, de prévenir d’autres actes illicites, les réparations recourent à l’indemnisation due à la victime, une fois que l’acte préjudiciable a été commis. Evidemment, la nature du droit violé entraîne des mesures non pécuniaires, et le rôle du tribunal est celui de les personnaliser - en analysant la correspondance entre la mesure non pécuniaire et les circonstances particulières de l’affaire, filtrant le remède non pécuniaire à la lumière de l’opportunité. D’autre part, la réparation patrimoniale ne suppose pas moins difficultés. L’instrument d’évaluation du dommage suite à la violation des droits de la personnalité est confronté à l’absence de certains critères en droit positif. Les demandes d’indemnisation requièrent un équilibre entre «l’amendement» excessif de l’auteur de l’acte illicite et la tentation d’offrir à la victime des montants susceptibles de devenir des sources d’enrichissement. Les solutions doivent être inscrites dans l’équité, de sorte que l’indemnisation représente le dédommagement du préjudice subi, même si une réinstallation du droit non pécuniaire (dans le sens de restitutio in integrum) est difficile d’imaginer.

Mots-clés: droits de la personnalité; prévention; mesures non pécuniaires; dommage; réparation en nature; indemnisation; critères.

CONSISTENCY AND EVOLUTION IN DEFENDING THE PERSONALITY RIGHTS - ROMANIAN AND EUROPEAN LAW

ABSTRACT

The new Romanian Civil Code acknowledges the personality rights (under this name), governing a mixed combination of protective measures. Alongside the nonmaterial remedies, the purpose of which is rather to prevent new unlawful acts, the remedies appeal to the compensation due to the victim, once the injurious act has been committed. It is true that the nature of the infringed right generates adjusted nonmaterial remedies, and the role of the court is to customize them - by examining the consistency of the nonmaterial remedy with the particular circumstances of the case, screening out the nonmaterial remedy in the light of the opportunity. On the other hand, the material remedy shall not involve fewer difficulties. The works for assessing the damage subsequent to the breach of the personality rights shall face the lack of certain criteria in the substantive law. The applications for indemnification impose a balance between the excessive "sanction" of the author of the unlawful act and the attempt to give the victim some amounts, which may become enrichment sources. The solutions have to circumvent equity, so that the indemnification may represent the remedy of the damage suffered even if it is difficult to image to restore a nonmaterial right (within the meaning of restitutio in integrum).

Keywords: personality rights; prevention; nonmaterial remedies; damages; remedy in kind; indemnification; criteria.

A. Sistemul de apărare a drepturilor personalității. Rădăcini și actualitate

I. PRELIMINARII. Impuse legislativ relativ târziu, drepturile personalității au cunoscut un traiect cu evoluție lentă, acumulări, jurisprudențe neunitare, și nu neapărat convergență, mai ales în ceea ce privește "lista" prerogativelor nepatrimoniale ocrotite(1). Unele dintre drepturile personalității au intrat deja în limbajul comun al dreptului, așa încât onoarea, reputația, viața privată sau imaginea, integritatea fizică și psihică au cel mai fertil teren - și în ceea ce privește diversitatea conduitelor ilicite și frecvența solicitărilor de indemnizare. Dacă ființa umană este centrul ocrotirii normelor juridice, atunci, cu siguranță, prerogativele ce izvorăsc din calitatea de om și exprimă chintesența personalității ar trebui să se bucure de o protecție legală pe măsură. Realitatea juridică, în derularea secolelor și deceniilor de jurisprudență, doctrină și legislație, demonstrează atipicul: "a fi" a rămas cu un pas în urma lui "a avea", consacrarea unui minim inventar al drepturilor personalității fiind apanajul vremurilor recente. Spațiul european este relevant pentru gama vastă a atingerilor aduse personalității și drepturilor sale inerente, dar impulsul care a condus la consacrarea juridică a mijloacelor de protecție trebuie căutat în presa tabloidă, în progresul tehnologiilor și în noile formule interactive drept-biologie-medicină.

Întregul angrenaj al drepturilor personalității funcționează sub garanția protecției, iar modalitățile adecvate sunt proprii diferitelor ramuri ale științei și practicii dreptului. Conturat (mai) consistent în doctrină, sistemul de apărare a drepturilor personalității face apel, în dreptul civil român, la dreptul comparat (ca sursă), la precedentul creat în practica instanțelor de judecată (ca element determinant pentru legiferare) și la măsuri disipate în norme speciale (care vin în completarea dreptului comun, actualmente poziționat în C. civ.). În măsura în care prejudiciul a fost creat, urmează reparația. Înainte și după reparație (pentru a evita noi încălcări ale drepturilor și noi prejudicii), prevenția are un rol semnificativ în optica legiuitorului noului C. civ.. Este observabil, de la prima lectură a Cărții I, "Despre persoane", nu numai faptul că drepturile personalității au reglementare expresă, dar și că apărarea drepturilor nepatrimoniale are alocat un titlu, care se preocupă de persoanele fizice și de entitățile legal constituite ca persoane juridice. Sistemul de apărare a drepturilor personalității este mixt, iar părțile și instanțele au libertatea de a cântări corespondența dintre măsurile protective și circumstanțele particulare ale speței. Așa cum nici lista drepturilor personalității nu este una definitivă, nici mijloacele civile care le ocrotesc nu sunt limitativ inventariate în cuprinsul Codului. Actualitatea judiciară permite dispunerea unor măsuri adaptate litigiului pendinte (altele decât cele expres arătate în lege), după cum perspectiva dinamicii tehnologiilor ar putea să reclame, în viitor, modalități de apărare particularizate de specificul rețelelor sociale sau al platformelor de distribuire a conținuturilor electronice.

II. APĂRAREA DREPTURILOR PERSONALITĂȚII. Apărarea drepturilor personalității are în vedere atât modalitățile de prevenire a faptei ilicite, cât și reparația pentru prejudiciul consecutiv încălcării dreptului. Prima dimensiune este exprimată prin formulele cu caracter preventiv, care ocrotesc dreptul nepatrimonial față de viitoare atingeri. A doua dimensiune este cea reparatorie, care are ca obiect repararea în natură și, respectiv, indemnizarea victimei prejudiciului. Mijloacele de apărare reglementate de art. 253 C. civ. enumeră toate aceste modalități de apărare, inclusiv posibilitatea persoanei prejudiciate de a cere "despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat" [alin. (4)] .

Apărarea drepturilor personalității este un complex de mijloace pe care dreptul le pune la dispoziție pentru a preveni o conduită ilicită ori pentru a repara urmările dăunătoare deja produse. Sfera largă a sintagmei "apărarea drepturilor personalității" trimite la ansamblul măsurilor prin care se conferă ocrotire persoanelor fizice și persoanelor juridice.

Chiar dacă, într-o enumerare a măsurilor la care victima poate să recurgă, gama acestora apare ca fiind largă, practica demonstrează că măsura aleasă de instanță trebuie să aibă aptitudinea de a se "plia" pe natura dreptului nepatrimonial amenințat sau încălcat, dar și de a rezona cu circumstanțele speței. Publicarea hotărârii de condamnare pentru infracțiunea de viol (în procesul care a alăturat acțiunea civilă în despăgubiri morale acțiunii penale) nu are aptitudine reparatorie în privința suferințelor fizice și morale. De asemenea, oprirea difuzării reality show-ului televizat nu va avea efecte cu privire la repararea daunelor corporale cauzate în timpul desfășurării emisiunii, dar ar putea preveni noi acte de încălcare a vieții private, a dreptului la onoare ori a dreptului la imagine.

Nu numai dreptul civil, dar și alte ramuri de drept pun la dispoziție modalități prin care drepturile personalității sunt protejate - de pildă, prin incriminarea faptelor ilicite care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În litigiile penale, măsurile aplicate în soluționarea acțiunii civile pot fi alăturate pedepselor aplicate pentru săvârșirea infracțiunii. Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, ori refuzul de a le părăsi la cererea acesteia constituie infracțiunea de violare de domiciliu (art. 224 C. pen.); pătrunderea fără drept, în orice mod, în oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică își desfășoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptățite constituie infracțiunea de violare a sediului profesional (art. 225 C. pen.); violarea vieții private are modalități alternative de realizare: fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio, fără drept, a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei convorbiri private, respectiv divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor captate fără drept, către o altă persoană sau către public (art. 226 C. pen.); divulgarea, fără drept, a unor date sau informații privind viața privată a unei persoane, de natură să aducă un prejudiciu unei persoane, de către acela care a luat cunoștință despre acestea în virtutea profesiei ori funcției și care are obligația păstrării confidențialității cu privire la aceste date constituie infracțiunea de divulgare a secretului profesional (art. 227 C. pen.); fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, constituie infracțiunea de lovire sau alte violențe (art. 193 C. pen.); dacă fapta anterior menționată a cauzat o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav și permanent, avortul sau punerea în primejdie a vieții persoanei, aceasta constituie infracțiunea de vătămare corporală (art. 194 C. pen.).

B. Coordonate istorice ale apărării drepturilor personalității

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...