Universul Juridic nr. 4/2018

Efectele reorganizării persoanei juridice asupra regimului răspunderii penale și executării pedepselor
de Mihai Mareș

09 aprilie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Referințe articol: Articole, Drept Penal și Procesual Penal, Premium, Mares Mihai

I. Considerații introductive privind răspunderea penală a persoanei juridice

În materia răspunderii penale a persoanei juridice, principala provocare de ordin conceptual a constituit-o adaptarea sistemului dreptului penal, construit în jurul particularităților persoanei fizice, la noile realități și coordonate specifice persoanelor morale, întrucât, deși entitățile colective acționează prin intermediul persoanelor fizice, nu se confundă cu acestea(1).

Astfel, pentru a putea fi integrată această reglementare în mod omogen în legislație, a fost nevoie de o abordare reîmprospătată a instituțiilor de drept penal consacrate. Este bine cunoscută opoziția dintre susținătorii teoriei ficțiunii (conform căreia persoana juridică era văzută ca o creație a legii), care afirmau că persoana juridică nu poate fi subiect activ al infracțiunii și adepții teoriei realității (persoana juridică fiind considerată de aceștia o realitate concretă), care argumentau contrariul, și anume că persoana juridică poate deveni infractor(2). Însă, așa cum își propune să evidențieze și prezenta analiză, provocările teoretice și practice privind temeiurile și limitele răspunderii penale a persoanei juridice sunt de o complexitate crescândă.

În România, răspunderea penală a persoanelor juridice a fost inserată în legislația penală prin Legea nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi, care a introdus art. 191 în Codul penal din 1968, ce reglementa condițiile răspunderii penale a persoanelor juridice(3).

Conform Expunerii de motive ce a însoțit proiectul legii modificatoare(4), necesitatea umplerii acestui vid legislativ a fost determinată de realitățile socioeconomice, constatându-se că frecvent persoanele juridice au servit ca instrumente sau acoperire în cadrul unor activități infracționale. Totodată, s-a precizat(5) că reglementarea răspunderii penale a persoanei juridice în cadrul legal național fusese recomandată în Rapoartele Comisiei Europene privind progresul realizat de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană din anii 2001-2002 și Al doilea Protocol la Convenția privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, precum și asumată ca obligație prin ratificarea Convenției penale privind corupția(6), prin Legea nr. 27/2002, și Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, prin Legea nr. 565/2002.

În Codul penal în vigoare(7), răspunderea penală a persoanei juridice este reglementată într-un titlu distinct (titlul VI al Părții generale), urmând modelul Codului penal finlandez (Capitolul 9)(8).

De lege lata, răspunderea penală a persoanei juridice poate fi antrenată cu îndeplinirea următoarelor condiții: (i) personalitatea juridică; (ii) capacitatea juridică penală - persoana juridică să nu beneficieze de imunitate de jurisdicție penală; (iii) persoana juridică să fi comis infracțiunea în realizarea obiectului său de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice (criterii alternative); (iv) infracțiunea să fie comisă de persoana juridică în urma unei hotărâri adoptate în cadrul acesteia sau a neglijenței acesteia (condiție ce se raportează la comportamentul organelor de conducere - inclusiv de fapt - ale persoanei juridice)(9).

Relativ recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că întreprinderea individuală, formă de activitate economică organizată de întreprinzătorul persoană fizică în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 44/2008, nu are calitatea de persoană juridică și, prin urmare, nu poate răspunde penal în condițiile prevăzute de art. 135 din Codul penal(10).

Conform art. 135 alin. (1) Cod penal, statul și autoritățile publice sunt în toate cazurile exceptate de la răspundere penală. Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare prevede, în art. 240, că prin autoritate publică, în sensul art. 135 Cod penal, se înțelege autoritatea prevăzută în mod expres în titlul III, precum și la art. 140 și art. 142 din Constituția României, republicată.

Cu privire la imunitatea penală a instituțiilor publice care desfășoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, spre deosebire de vechiul Cod penal, care prevedea o imunitate generală și în cazul acestor entități, în actuala reglementare se observă o restrângere a imunității doar la infracțiunile comise în exercitarea unei asemenea activități, astfel cum prevede art. 135 alin. (2) C. pen.(11) De aceea, pentru instituțiile publice, vechiul Cod penal constituie legea penală mai favorabilă sub acest aspect(12).

În ceea ce privește sfera infracțiunilor pentru care persoana juridică răspunde penal, încă de la introducerea instituției în Codul penal anterior, legiuitorul a optat pentru "«sistemul clauzei generale», ceea ce presupune că persoana juridică poate comite în principiu, în calitate de autor, instigator sau complice, orice infracțiune, indiferent de natura acesteia, urmând a se constata în fiecare caz concret dacă sunt sau nu întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii sale penale"(13) (s.n.). Acest sistem, ce presupune o răspundere penală generală(14), a fost menținut și în actuala reglementare.

De asemenea, "s-a menținut opțiunea pentru modelul de răspundere directă a persoanei juridice, consacrat de dreptul belgian și olandez"(15) (s.n.). Acest tip de răspundere directă poate fi dedus din dispozițiile art. 135 alin. (3) Cod penal, potrivit cărora "răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte"; în consecință, răspunderea penală a persoanei juridice poate fi cumulată cu cea a persoanei fizice, însă este distinctă și autonomă față de aceasta din urmă(16).

Chiar dacă în Codul penal în vigoare nu se face vreo referire explicită, condiția săvârșirii faptei cu forma de vinovăție prevăzută de lege - fiind considerată redundantă o astfel mențiune, întrucât art. 16 alin. (1) C. pen., care prevede că "fapta constituie infracțiune numai dacă a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de legea penală", nu distinge între categoriile de persoane, fizice sau juridice, care o comit(17) -, calitatea de subiect al răspunderii penale nu poate fi concepută fără a fi îndeplinită și condiția tipicității subiective, întocmai precum în cazul persoanelor fizice(18). Însă, în cazul persoanelor juridice, există o particularitate, în sensul că aceasta se raportează la atitudinea anumitor persoane fizice din cadrul acesteia(19), care constituie, de fapt, un alter ego al persoanei juridice(20).

Pornind de la aceste coordonate generale privind tragerea la răspundere penală a persoanelor juridice, vom releva diversele nuanțe ale regulii transferului răspunderii penale către persoane juridice succesoare(21), consacrate în art. 151 C. pen.

II. Efectele reorganizării persoanei juridice asupra regimului răspunderii penale

II.1. Sediul materiei. Corespondența cu reglementarea anterioară

Efectele reorganizării persoanei juridice asupra regimului răspunderii penale sunt reglementate în art. 151 C. pen.

Așa cum se indică în Expunerea de motive a noului Cod penal, "având în vedere faptul că datorită naturii, dar și modului lor specific de organizare și funcționare persoanele juridice sunt susceptibile de a dispărea din punct de vedere juridic, fără însă a-și înceta existența reală, ca efect al unor proceduri de fuziune, absorbție divizare etc., s-a impus o reglementare a efectelor acestor operațiuni juridice în planul răspunderii penale"(22).

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...