Universul Juridic nr. 4/2018

Opoziția împotriva hotărârii adunării asociaților de prelungire a duratei societății
de Claudiu Daniel Falcan

04 aprilie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Considerații generale

Actul constitutiv al unei societăți, indiferent de formă, trebuie să cuprindă mențiuni privind durata de funcționare a acesteia, astfel cum prevăd dispozițiile art. 7 lit. h) (pentru societățile în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată) și art. 8 lit. j) (pentru societățile pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni) din Legea societăților nr. 31/1990. Așadar, în funcție de interesele lor economice, asociații vor stabili de comun acord încă de la înființarea societății durata de existență a acesteia.

Spre deosebire de alte legislații, Legea nr. 31/1990 nu impune prevederea în actul constitutiv a unei durate de funcționare minime sau dimpotrivă maxime(1). Prin urmare, asociații pot stabili încă de la înființarea societății că acesta se constituie pentru o durată nedeterminată sau pentru o anumită perioadă de timp.

În această din urmă situație, înainte de expirarea duratei, asociații trebuie să decidă dacă prelungesc sau nu durata societății. La expirarea duratei prevăzute în actul constitutiv, societatea se dizolvă de drept în temeiul prevederilor art. 227 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990.

Pe de altă parte, asociații pot hotărî, anterior expirării duratei societății prevăzute în actul constitutiv, prelungirea duratei societății prin hotărâre a adunării generale a asociaților, adoptată în condițiile de cvorum și majoritate prevăzute de lege pentru adunarea extraordinară, fără ca prin prelungire să se creeze o persoană juridică nouă (astfel cum prevede expres art. 205 din Legea societăților)(2).

Observăm că opoziția reglementată de art. 206 din Legea nr. 31/1990 poate fi exercitată numai în situația unei societăți constituite pe o perioadă determinată și ai cărei asociați au hotărât prelungirea duratei acesteia, deoarece numai în această ipoteză societatea își continuă existența și funcționarea după termenul prevăzut inițial și astfel se pot prejudicia interesele terților.

2. Opoziția împotriva hotărârii adunării asociaților de prelungire a duratei societății peste termenul fixat inițial

2.1. Scopul reglementării

Prin reglementarea opoziției împotriva hotărârii adunării asociaților de prelungire a duratei societății peste termenul fixat inițial s-a dorit crearea pentru o anumită categorie de creditori (ai unor asociați, nu ai societății) posibilitatea de a se opune la această prelungire.

Prin înființarea unei societăți și dobândirea calității de asociat, o persoană transferă o parte a bunurilor proprii în patrimoniul acestei entități, dobândind fracțiuni de patrimoniu, denumite părți sociale. Creditorul care are o creanță față de un asociat care nu deține bunuri suficiente în propriul patrimoniu pentru acoperirea acesteia în patrimoniul propriu este interesat să o recupereze prin urmărirea drepturilor acestuia ce decurg din calitatea de asociat.

Prin prelungirea societății fără nicio posibilitate de opoziție, creditorii asociaților într-o societate în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată ar fi puși în situația de a-și vedea amânată sau, după caz, anihilată posibilitatea de valorificare a creanțelor pe care le dețin(3).

În prezent, prin Legea nr. 152/2015(4), art. 66 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 a fost modificat, astfel încât este permisă nu numai sechestrarea și vânzarea acțiunilor, ci și a părților sociale ale asociatului debitor.

Prin urmare, se pune problema dacă dispozițiile privind opoziția împotriva hotărârii adunării asociaților de prelungire a duratei societății peste termenul fixat inițial mai au utilitate și ar mai trebui menținute.

Chiar dacă prin modificările legislative relativ recente rolul opoziției ca mecanism juridic aflat la îndemâna creditorului pentru a-și putea recupera creanțele a fost diminuat, fiind mult mai facilă recurgerea la prevederile art. 66 alin. (2), apreciem că opoziția reglementată de art. 206 din Legea societăților rămâne în continuare un instrument util pentru acesta.

2.2. Natura juridică a opoziției

În doctrină nu au fost exprimate opinii cu privire la natura juridică a opoziției împotriva hotărârii adunării asociaților de prelungire a duratei societății peste termenul fixat inițial.

Pornindu-se de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea societăților, care reglementează opoziția ce poate fi formulată de creditorii sociali și de orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv, s-a arătat(5) că acestea reprezintă norme de principiu, cu caracter general, iar opoziția reglementată de art. 206 poate fi introdusă numai într-un caz special de modificare a actului constitutiv, respectiv prelungirea duratei societății.

Astfel cum în mod întemeiat s-a susținut în doctrină, opoziția reglementată de art. 61-62 reprezintă cadrul general de reglementare al instituției opoziției la modificarea actului constitutiv(6). Această concluzie este susținută în cazul opoziției pe care o analizăm de faptul că prelungirea duratei societății reprezintă un caz de modificare a actului constitutiv, iar pe de altă parte prevederile art. 206 alin. (1) fac trimitere expresă la art. 62.

Pentru a defini natura juridică a opoziției împotriva hotărârii adunării asociaților de prelungire a duratei societății trebuie să pornim de la opiniile exprimate în literatura de specialitate cu privire la natura juridică a opoziției reglementate de art. 61-62 din Legea societăților, urmând a stabili în ce măsură acestea sunt valabile și pentru opoziția specială.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...