Revista Romana de Drept Privat (Universul Juridic) nr. 5/2016

Statutul persoanei juridice - Sinteză de drept internațional privat
de Călina Jugastru

01 decembrie 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Prof. univ. dr. Călina Jugastru

Facultatea de Drept "Simion Bărnuțiu", Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu

LE STATUT DE LA PERSONNE MORALE - SYNTHÈSE DE DROIT INTERNATIONAL PRIVÉ

Résumé

Les normes conflictuelles concernant la personne morale sont circonscrites à l’identification de la lex causae et à son domaine d’application. À la lumière du Code civil roumain, on applique le critère du siège social, respectivement le critère du siège réel, si les sièges de la personne morale se trouvent dans plusieurs pays.

La détermination du siège réel présuppose l’identification du centre principal de gestion de la personne morale, même si les décisions s’appuient sur les directives transmises par les associés ou par les actionnaires de plusieurs États. C’est seulement un des critères utilisés dans la diversité des réglementations nationales, à coté du critère de l’incorporation, le critère de la volonté des fondateurs, le critère du contrôle et le critère de la principale exploitation. Les notes particulaires de la loi du statut organique concernent le transfert du siège dans le contexte de la liberté d’établissement reconnue aux sociétés au niveau européen.

La loi déterminée conformément aux dispositions de droit international privé s’applique pour tous les aspects concernant la fondation de la personne morale, le fonctionnement et la cessation de celle-ci. La procédure de la reconnaissance est variée, selon le but de la personne morale. Pour les personnes morales au but lucratif, la reconnaissance opère de plano et la reconnaissance des personnes morales étrangères est soumise à l’approbation des autorités prévues par la loi et aux conditions expressément statuées.

Mots-clés: relations transfrontalières; personne morale; lex causae; domaine d’application; reconnaissance des personnes morales étrangères.

THE STATUS OF THE LEGAL PERSON - PRIVATE INTERNATIONAL LAW SYNTHESIS

Abstract

The conflict rules regarding the legal entity are circumscribed to identifying the lex causae and its application scope. Through the Romanian Civil Code, it is applicable the criterion of the social headquarters, respectively the criterion of the real headquarters, if the legal person has headquarter offices in several states. Determining the real headquarters requires identifying the main governance and management center of the legal person, even if the decisions are taken according to the directives sent by associates and shareholders from several states. It is just one of the criterion used in the diversity of national regulations, along with the criterion of incorporation, the founders will criterion, the control criterion and the main exploitation criterion. The particular notes of the organic status law concern the transfer of headquarters in the context of freedom of establishment recognized to companies at European level.

The law determined in accordance with the private international law dispositions applies to all aspects relating to the establishment, operation and termination of the legal person. The recognition procedure differs, depending on the purpose of the legal person. For the foreign legal entities operating for profit, recognition operates as rightful, and the recognition of the foreign non-profit legal persons is subjected to the approval of the law authorities and to the approval of the expressly stated requirements.

Keywords: cross-border relations; legal person; lex causae; application scope; recognition of foreign legal entities.

§1. Persoana juridică – actor pe scena dreptului internațional privat

În absența particularilor, dreptul internațional privat ar fi un nonsens. Persoanele fizice și persoanele juridice, participante la exercițiul privat transfrontalier, dau viață normelor conflictuale și motivează legiuitorul european și național să optimizeze constant și să aducă în puncte de (relativă) convergență soluțiile în materie.

Problemele generate de statutul organic al persoanelor morale sunt cel puțin tot atât de complexe și, unele, cel puțin tot atât de delicate precum cele asociate statutului persoanelor fizice. Din anumite puncte de vedere, unele aspecte sunt mai simplu de dezlegat în materia statutului individual. De pildă, calificarea principalului punct de legătură este clară și ușor realizabilă pentru starea și capacitatea persoanei fizice, întrucât cetățenia nu ridică dificultăți de categorisire. În schimb, naționalitatea, element de legătură principal pentru persoana juridică, este obiect de dispută, în ceea ce privește criteriile puse în balanță în vederea determinării acesteia. Panoplia criteriilor aplicabile, de la stat la stat, amplifică dificultățile de armonizare legislativă europeană. Dacă unele aspecte sunt sursa reglementărilor divergente, altele se caracterizează prin absența unor prevederi în sistemele naționale de drept internațional privat. Este cazul transferului transfrontalier de sediu, care nu beneficiază de soluție legislativă în dreptul român.

Consecințele disparităților legislative se acutizează pe fondul mobilității internaționale a persoanelor juridice. Momentul schimbării naționalității naște conflictul mobil de legi (prin schimbarea punctului de legătură) și reclamă o soluție pentru identificarea legii aplicabile statutului organic. Or, tratamentul juridic diferit al transferului de sediu este un factor generator de jurisprudențe diverse (deși sunt grefate pe același algoritm de speță) și, totodată, un factor favorizator al manevrelor de eludare a dispozițiilor legale ce impun restricții, în favoarea prevederilor care evocă "efectul Delaware". Dreptul internațional privat român conține soluții tradiționale în privința alegerii sediului social ca punct de legătură ce conferă naționalitatea persoanei morale, dar (ca un minus legislativ) nu reglementează legea aplicabilă transferului internațional de sediu.

Actor principal pe scena dreptului conflictual, persoana juridică este de o mare diversitate a tipologiilor. Dreptul substanțial procedează la calificări și clasificări ale persoanelor juridice, în acord cu extensiile moderne ale dreptului societăților, drepturilor consumatorilor, cu libertatea de stabilire în spațiul țărilor europene.

Dreptul internațional privat valorifică noțiunile și clasificările persoanelor juridice, aduce propriile calificări (unele legale, altele doctrinare sau jurisprudențiale) și dezvoltă statutul organic al entităților cărora legea le conferă personalitate juridică. Alături de persoanele juridice, remarcăm existența activă a grupărilor care nu întrunesc cerințele pentru a se constitui ca subiecte de drept. Totuși, aceste entități generează, prin activitatea lor, unele efecte care interesează raporturile cu element extraneu. De asemenea, normele europene vin să completeze lista soluțiilor pentru problemele dreptului societar. Grupul european de interes economic, societatea europeană și societatea cooperativă europeană reprezintă structuri care facilitează operațiuni imposibile pentru alte forme de organizare - de exemplu, mutarea sediului social cu păstrarea personalității juridice.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...