Revista Romana de Drept Privat nr. 3/2016

Natura juridică a dării în plată a unor bunuri imobile în condițiile Legii nr. 77/2016
de Irina Sferdian

01 august 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Prof. univ. dr. Irina Sferdian

Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

La nature juridique de la dation en paiement de certains biens immeubles conformément à la Loi n° 77/2016

Résumé

L’émergence de la Loi n. 77/2016 sur la décharge des dettes hypothécaires par le biais dutransfert depropriétésur les biensimmeubles (la«Loisurladéchargede la dette») vise à équilibrer les relations contractuelles entre les consommateurs et les établissements de crédit, les institutions financières non-bancaires ou cessionnaires de créances détenues sur les consommateurs. Étant donné que la décharge de la dette, comme moyen de décharge du paiement d’une obligation, est un accord qui exige le consentement du créancier à recevoir un autre service que celui stipulé par la dette, notre intérêt pour l’analyse de la nature juridique de cette méthode particulière de décharge de dette a été déclenché par son caractère contraignant et forcé pour le prêteur hypothécaire. La réglementation insuffisante de la manière dont la décharge de la dette devrait être admise est susceptible d’abus, et la nature juridique de droit potestatif du droit de décharger la dette met le créancier hypothécaire dans une position subordonnée, désavantageuse à la fois par rapport au consommateur et aux autres prêteurs hypothécaires ou titulaires de sûretés sur la propriété.

Mots-clés: droit potestatif; prêt; hypothèque; décharge de la dette; consommateur; banque.

The legal nature of the giving in payment procedure of certain immovable assets according to Law no. 77/2016

Abstract

The emergence of Law no. 77/2016 on discharge of mortgage-backed debts through transfer of title over immovable property (the "Law on Debt Discharge") aimed at balancing the contractual relationships between consumers and credit institutions, non-banking financial institutions or assignees of claims held over consumers. Since the debt discharge, as a means of discharge from the payment of an obligation, is an agreement that requires the consent of the creditor to receive another service than the one in debt, our interest in analyzing the legal nature of this particular method of debt discharge has been triggered by its binding and forced nature to the mortgage lender. The insufficient regulation of the manner in which the debt discharge should be admitted is susceptible to abuse, and the legal nature of enabling (potestative) right of the right to discharge a debt places the mortgagee in a subordinate position, disadvantageous both in relation to the consumer and to the other mortgage lenders or holders of encumbrances on the property.

Keywords: enabling right; loan; mortgage; debt discharge; consumer; bank.

1. Preliminarii

Legea nr. 77 din 28 aprilie 2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite(1), măsură menită să ocrotească consumatorul de credit(2), a bulversat mediul bancar și a incitat lumea juridică, făcând obiectul unor critici serioase încă înainte de promulgarea sa.

De la început, precizăm că în acest scurt comentariu urmărim să analizăm, în principal, natura juridică a dării în plată, așa cum este reglementată de Legea nr. 77/2016, convinși fiind că doar analiza naturii juridice a acestei operațiuni poate oferi soluții la unele probleme practice cu care ne vom confrunta în viitorul apropiat.

Prin plată, ca mod de stingere a unei obligații, debitorul execută "prestația care constituie obiectul însuși al obligației" [art. 1.469 alin. (2) C. civ.] . Darea în plată, reglementată de art. 1.492 C. civ., este o formă de plată cu caracter de excepție, întrucât "debitorul nu se poate libera executând o altă prestație decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestației oferite ar fi egală sau mai mare, decât dacă creditorul consimte aceasta". Pentru a da în plată, consimțământul creditorului de a primi altceva decât era îndreptățit și se aștepta să primească, în baza convenției încheiate cu debitorul, este absolut necesar. Darea în plată nu este o novație prin schimbarea obiectului, deoarece părțile nu convin schimbarea prestației anterior plății, ci schimbarea se produce în momentul plății, concomitent cu plata.

Darea în plată reglementată de Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite are un caracter special față de reglementarea din dreptul comun, pentru că stinge în mod forțat o datorie, prin voința discreționară a debitorului, iar creditorul nu poate face nimic pentru a se opune.

2. Domeniul de aplicare

În mod cert, Legea nr. 77/2016 (în continuare: "Legea") are o destinație precisă, limitată prin calitatea persoanelor cărora li se aplică și a serviciului prestat(3). Legea se aplică acelor consumatori care vor să stingă obligațiile asumate prin credite (acestea însemnând datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului.

Intră în sfera de incidență a Legii orice tip de credit garantat cu ipotecă, indiferent că debitorul este sau nu garantul ipotecar și indiferent că garanția ipotecară este asociată sau nu cu o fideiusiune sau cu solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori. Termenii folosiți de legiuitor nu ne permit să facem această distincție, iar acest fapt îngreunează, după cum vom vedea, aplicarea acestui mod particular de plată.

Excluderea de la aplicarea Legii a contractelor încheiate în cadrul Programului "Prima casă". Legea nu se aplică acelor credite care au fost contractate prin Programul "Prima casă", deși dispoziția poate ridica probleme de neconstituționalitate prin încălcarea principiului egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituția României, o posibilă explicație fiind aceea că statul român este obligat să garanteze instituției financiare restituirea împrumutului acordat pentru achiziționarea sau construirea unei locuințe prin Program, într-un anumit procent(4).

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...