Revista Romana de Drept Privat nr. 3/2016

Protecția drepturilor nepatrimoniale cu privire specială asupra drepturilor personalității în concepția C. civ.*
de Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu

01 august 2016

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

Prof. univ. dr. Ovidiu Ungureanu

Conf. univ. dr. Cornelia Munteanu

Facultatea de Drept, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu

La protection des droits non patrimoniaux spécialement portant sur les droits de la personnalité dans la conception du Code civil

Résumé

En dépit de l’absence des dispositions spécifiques qui puissent les classifier, les droits de la personnalité ont engendré de nombreuses décisions qui ont sanctionné les violations de ces droits. D’autre part, la doctrine a oscillé et oscille encore, entre leur qualification comme biens, en les rapportant ainsi au droit de propriété, et comme des droits subjectifs, se référant au principe de la responsabilité civile délictuelle.

Le nouveau Code Civil contribue au règlement de ce problème en instituant certaines dispositions nouvelles qui régiront la matière des droits de la personnalité, y compris la défense de ces droits.

Dans cette période d’incertitude et de formation du droit de l’avenir, les auteurs ajoutent leur support à ces opinions déjà exprimées, en proposant une analyse des nouvelles dispositions légales en matière de protection des droits de la personnalité. Dans ce sens, cet article vise à démontrer l’utilité de ces dispositions légales - en soulignant aussi, leurs lacunes - et développe les moyens d’action de nature non-patrimoniale (les mesures défensives), les mesures de réparation pécuniaire (les mesures de réparation), ainsi que les mesures provisoires à caractère temporaire que le juge peut prendre dans le cadre d’une procédure simplifiée, dans le but d’assurer l’exécution ultérieure de la décision et de déterminer un statut provisoire des parties.

Mots-clés: droits de la personnalité; défense des droits non-patrimoniaux; mesures défensives; mesures de réparation; mesures provisoires.

Protection of non-patrimonial rights with special regard to the rights of personality in the concept of the Civil Code

Abstract

Despite the absence of the specific provisions that should classify them, the rights of the personality gave rise to various decisions, which sanctioned the violations of these rights. On the other hand, doctrine oscillated and is still oscillating between their qualification as assets, thus relating them to the ownership right, and as subjective rights, referring to the principle of tort liability.

The New Civil Code contributes to the settlement of this issue by instituting new provisions governing the matter of rights of personality, including the defense of these rights.

During this period of uncertainty and of setting up the future law, the authors added their support to the already expressed opinions, proposing an examination of the new legal provisions in the matter of protection of the rights of personality. In this respect, this article is intended to demonstrate the usefulness of these legal provisions - however, emphasizing also their gaps - and develop the non-patrimonial remedies (defensive actions), the pecuniary remedies (remedy actions), as well as the temporary provisional actions which may be taken by the judge within a simplified procedure, in order to ensure the subsequent enforcement of the decision and to organize a provisional status of the parties.

Keywords: rights of the personality; defense of non-patrimonial rights; defensive actions; remedies; provisional measures.

Preambul(1)

Drepturile personalității au fost opera doctrinei și jurisprudenței și s-au pus în evidență abia la sfârșitul secolului al XIX-lea; C. civ. român din 1864 (la fel ca și C. civ. francez) a ignorat aceste drepturi. Ele au fost construite pornind de la atributele fundamentale ale persoanei și s-au dezvoltat luând în considerare demnitatea umană. Însă ele nu au fost recunoscute de la început ca drepturi subiective, ci ca bunuri. Astfel, Zachariae, în al său "Curs de drept civil francez", consideră atributele persoanei ca fiind "bunuri înnăscute", iar Aubry și Rau includ în aceste bunuri corpul uman, libertatea, onoarea și secretul corespondenței. O a doua abordare a fost fondată pe ideea de drept subiectiv.

Bineînțeles, aceste două curente opuse au influențat jurisprudența în ceea ce privește ocrotirea respectivelor drepturi. Astfel, luând în considerare teoria bunurilor înnăscute, instanțele au apelat la noțiunea de proprietate pentru a sancționa atingerile aduse, de pildă, imaginii sau folosirea abuzivă a numelui. Pentru a asigura protecția lor s-a recurs la principiile răspunderii civile delictuale.

Totuși, după o dispută de durată, cea de a doua concepție a învins. La sfârșitul secolului al XIX-lea doctrina germană a elaborat o teorie a drepturilor personalității. Acest demers a fost făcut pentru a remedia imposibilitatea de a utiliza cu suplețe acțiunea în răspundere civilă delictuală în sancționarea atingerilor aduse persoanei(2).

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...