Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul nr. 864/2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale ("Roma II")
Număr celex: 32007R0864

Modificări (...), Reviste (16), Referințe în jurisprudență

În vigoare de la 31 iulie 2007

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă
sau autentifică-te
  •  

REGULAMENTUL (CE) NR. 864/2007 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIUL UI
din 11 iulie 2007
privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale ("Roma II")

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 61 litera (c) și articolul 67,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 251 din tratat(2) având în vedere textul comun adoptat de Comitetul de conciliere la 25 iunie 2007,

întrucât:

(1) Comunitatea și-a stabilit obiectivul de a menține și de a dezvolta un spațiu de libertate, securitate și justiție. Pentru stabilirea progresivă a unui astfel de spațiu, Comunitatea trebuie să adopte măsuri cu impact transfrontalier privind cooperarea judiciară în materie civilă, în măsura necesară asigurării unei bune funcționări a pieței interne.

(2) Conform articolului 65 litera (b) din tratat, aceste măsuri trebuie să le includă și pe cele care promovează compatibilitatea normelor privind conflictul de legi și de competențe, aplicabile în statele membre.

(3) Consiliul European întrunit la Tampere la 15 și 16 octombrie 1999 a susținut principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a altor hotărâri ale autorităților judiciare, ca fundament al cooperării judiciare în materie civilă, și a invitat Consiliul și Comisia să adopte un program de măsuri în vederea punerii în aplicare a principiului recunoașterii reciproce.

(4) La 30 noiembrie 2000, Consiliul a adoptat un program de măsuri comun al Comisiei și al Consiliului, destinat punerii în aplicare a principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor în materie civilă și comercială(3). Programul descrie măsurile privind armonizarea normelor care reglementează conflictul de legi ca facilitând recunoașterea reciprocă a hotărârilor.

(5) Programul de la Haga(4), adoptat de Consiliul European la 5 noiembrie 2004, a solicitat să se continue în mod activ lucrările privind normele care reglementează conflictul de legi privind obligațiile necontractuale ("Roma II").

(6) Pentru buna funcționare a pieței interne este necesar ca normele statelor membre care reglementează conflictul de legi să desemneze aceeași lege națională, indiferent de țara căreia îi aparține instanța în fața căreia a fost depusă acțiunea, în scopul îmbunătățirii previzibilității rezultatului litigiilor, a certitudinii privind dreptul aplicabil și a liberei circulații a hotărârilor.

(7) Domeniul de aplicare material și dispozițiile prezentului regulament ar trebui să fie conforme cu Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială(5) ("Bruxelles I") și instrumentele privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale. Reviste (1)

(8) Prezentul regulament se aplică indiferent de natura instanței sesizate.

(9) Reclamațiile rezultând din acta iure imperii ar trebui să includă reclamațiile împotriva funcționarilor care acționează în numele statului și răspunderea pentru actele emise de autoritățile publice, inclusiv răspunderea persoanelor numite în funcții de demnitate publică. În consecință, aceste cazuri ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(10) Relațiile de rudenie includ filiația, căsătoria, afinii și rudele colaterale. Relațiile ale căror efecte sunt comparabile cu cele ale căsătoriei și ale altor relații de rudenie, menționate la articolul 1 alineatul (2), trebuie interpretate în conformitate cu legislația statului membru în care este sesizată instanța.

(11) Conceptul de obligație necontractuală diferă de la un stat membru la altul. În consecință, în sensul prezentului regulament, obligația necontractuală trebuie înțeleasă ca un concept autonom. Normele privind conflictul de legi conținute în prezentul regulament ar trebui să reglementeze, de asemenea, obligațiile necontractuale rezultate din răspunderea obiectivă.

(12) Legea aplicabilă ar trebui să reglementeze de asemenea situația persoanelor care răspund delictual.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Pot fi de interes:

Reviste:
Răspunderea pentru atingerile aduse vieții private și drepturilor personalității - aspecte de drept internațional privat
;
se încarcă...