Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 46/1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date
Număr celex: 31995L0046

În vigoare de la 23 noiembrie 1995 până la 24 mai 2018

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

DIRECTIVA 95/46/CE a PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 24 octombrie 1995
privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea
datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special art. 100a,

având în vedere propunerea Comisiei1,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social2,

acționând în conformitate cu procedura menționată la art. 189b din tratat3,

___________

1 JO C 277, 5.11.1990, p. 3 și JO C 311, 27.11.1992, p. 30.

2 JO C 159, 17.6.1991, p. 38.

3 Avizul Parlamentului European din 11 martie 1992 (JO C 94, 13.04.1992, p. 198), confirmat la 2 decembrie 1993 (JO C 342, 20.12.1993, p. 30); Poziția comună a Consiliului din 20 februarie 1995 (JO C 93, 13.4.1995, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 15 iunie 1995 (JO C 166, 3.7.1995).

(1) întrucât obiectivele Comunității prevăzute în tratat, modificat de Tratatul privind Uniunea Europeană, cuprind crearea unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei, promovând relații mai strânse între statele membre care aparțin Comunității, asigurând progresul economic și social printr-o acțiune comună de eliminare a barierelor care împart Europa, încurajând îmbunătățirea constantă a condițiilor de viață a popoarelor, menținând și întărind pacea și libertatea și promovând democrația pe baza drepturilor fundamentale recunoscute în constituțiile și legile statelor membre, precum și în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale;

(2) întrucât sistemele de prelucrare a datelor sunt în serviciul omului; întrucât, acestea trebuie, indiferent de naționalitatea sau reședința persoanelor fizice, să le respecte drepturile și libertățile fundamentale, în special dreptul la viață privată, și să contribuie la progresul economic și social, la dezvoltarea comerțului și la bunăstarea persoanelor;

(3) întrucât instituirea și funcționarea unei piețe interne în care este asigurată, în conformitate cu art. 7a din Tratat, libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor necesită nu numai libera circulație a datelor cu caracter personal de la un stat membru la altul, ci și garantarea drepturilor fundamentale ale persoanei;

(4) întrucât în Comunitate se recurge din ce în ce mai frecvent la prelucrarea datelor cu caracter personal în diferitele sfere ale activității economice și sociale; întrucât progresul în tehnologia informațională facilitează considerabil prelucrarea și schimbul acestor date;

(5) întrucât integrarea economică și socială care rezultă din instituirea și funcționarea pieței interne în sensul art. 7a din Tratat conduce în mod necesar la o creștere substanțială a fluxului transfrontalier de date cu caracter personal între cei implicați, în calitate de participanți privați sau publici la activitatea economică și socială din statele membre; întrucât schimbul de date cu caracter personal între întreprinderile stabilite în diferite state membre este ținut să crească; întrucât autoritățile naționale din diferite state membre sunt solicitate, în temeiul dreptului comunitar, să colaboreze și să schimbe date cu caracter personal astfel încât să-și poată îndeplini atribuțiile sau să îndeplinească sarcini pe seama unei autorități din alt stat membru în contextul unui spațiu fără frontiere interne care constituie piața internă;

(6) întrucât, în plus, intensificarea cooperării științifice și tehnice și introducerea coordonată de noi rețele de telecomunicații în Comunitate necesită și facilitează fluxurile transfrontaliere de date cu caracter personal;

(7) întrucât diferența dintre nivelurile de protecție a drepturilor și libertăților persoanelor, în special a dreptului la viață privată în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal permisă în statele membre poate împiedica transmiterea unor astfel de date de pe teritoriul unui stat membru pe cel al altui stat membru; întrucât această diferență poate constitui, prin urmare, un obstacol în desfășurarea unor activități economice la nivel comunitar, poate denatura concurența și poate împiedica autoritățile să-și îndeplinească responsabilitățile conform dreptului comunitar, întrucât diferența dintre nivelurile de protecție se datorează disparităților între actele cu putere de lege și actele administrative naționale;

(8) întrucât, pentru a îndepărta obstacolele din calea circularei datelor cu caracter personal, nivelul protecției drepturilor și libertăților persoanei în ceea ce privește prelucrarea unor astfel de date trebuie să fie echivalent în toate statele membre; întrucât acest obiectiv este vital pentru piața internă, dar nu poate fi atins numai de statele membre, în special având în vedere dimensiunea divergențelor existente în prezent între legislațiile naționale ale statelor membre și necesitatea de coordonare a legislațiilor statelor membre astfel încât să reglementeze fluxul transfrontalier de date cu caracter personal în mod coerent, și conform cu obiectivele pieței interne menționate în art. 7a din Tratat; întrucât acțiunea Comunității de apropiere a legislațiilor este prin urmare necesară;

(9) întrucât, dată fiind protecția echivalentă care rezultă din apropierea legislațiilor naționale, statele membre nu vor mai putea împiedica libera circulație a datelor cu caracter personal din considerente de proiecte a drepturilor și libertăților persoanei, în special a dreptului la viață privată; întrucât statele membre vor avea o marjă de manevră care, în contextul punerii în aplicare a directivei, poate fi folosită de partenerii economici și sociali; întrucât statele membre vor putea specifica în legislația națională condițiile generale care reglementează legalitatea prelucrării datelor; întrucât procedând astfel, statele membre depun toate eforturile pentru îmbunătățirea protecției asigurate în prezent de legislația lor; întrucât, în limitele acestei marje de manevră și în conformitate cu dreptul comunitar, pot apărea diferențe în aplicarea directivei, ceea ce ar putea afecta circulația datelor atât în cadrul statelor membre, cât și în Comunitate;

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...