Universul Juridic nr. 2/2018

Perspectiva reglementării unor instrumente alternative de finanțare a start-up-urilor de tip "crowfunding"
de Remus Mîndru

02 februarie 2018

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

I. Aspecte introductive

Economia de piață, ca sistem social întemeiat pe inițiativa întreprinzătorului privat și implicit pe capital și resurse private, suportă noi forme de dezvoltare, dezvoltă noi mecanisme de adaptare și se metamorfozează din nevoia de a-și asigura propria sustenabilitate, de a-și conserva creșterea și, nu în ultimul rând, de a-și păstra statutul de singură alternativă economică viabilă. Inițiativa întreprinzătorului privat și exploatarea eficientă a proprietății sau resurselor acestuia, în democrațiile moderne, este recunoscută că fiind singurul factor care stă la baza dezvoltării economice a societății, reprezentând totodată fundamentul statului modern și al democrației.

Din punct de vedere economic, când vine vorba despre inițiativa privată, protejarea acesteia și intervenția statului în mecanismul acesteia de dezvoltare, asistăm la două tendințe paradoxale, materializate prin, pe de-o parte, liberalizarea efectivă a vieții economice și, pe de altă parte, renunțarea de către stat la rolul de arbitru și intervenția, uneori brutală, în economie prin reglementarea unor aspecte ce țin de viața economică care au ca rezultat destabilizarea mecanismului pieței libere în sine. Fără să intrăm în detalii, aceste modalități de a percepe și de a se implica în mecanismul pieței libere pot avea ca și cauza intenția statului, prin instituțiile sale, de a asigura o formă de protecționism sau de a controla diverse sectoare de activitate. Indiferent de tendință, cu excepțiile de rigoare, întreprinzătorul, cu precădere cel din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, reprezintă pilonul de dezvoltare a economiei de piață a oricărui stat care își asumă fără rezerve libera inițiativă.

Indiferent de forma pe care o îmbracă economia de piață și libera inițiativă privată într-un stat democratic, resursele financiare și umane sunt definitorii în perspectiva dezvoltării unei întreprinderi și, în consecință, în dezvoltarea economică prin generarea de valoare adăugată.

Întreprinzătorii, indiferent de forma de exploatare a întreprinderii, cel mai adesea întâmpină problematica finanțării curente, motiv pentru care modelul economic capitalist a dezvoltat, din nevoia proprie de dezvoltare, diferite mecanisme de finanțare pe care, în anumite condiții, un întreprinzător le poate accesa. Este adevărat că, în funcție de proveniența finanțării, acestea pot fi rambursabile sau nerambursabile, mai costisitoare sau mai puțin costisitoare, bancare sau nebancare, publice sau private.

Modelul economic adaptat de România, în perspectiva aderării și integrării în Uniunea Europeană și implicit în Piață Unică, se fundamentează pe trei mari surse de finanțare la care un antreprenor poate spera, ordinea fiind irelevantă: (a) Statul Român, prin programele de finanțare proprii; (b) Comisia Europeană, prin programele de finanțare nerambursabile asigurate prin instrumente structurale statelor membre; (c) sistemul bancar sau nebancar reprezentat prin băncile prezente pe teritoriul României, cât și a instituțiilor financiare nebancare.

În ultimii ani, cu întârziere în România, s-au dezvoltat noi instrumente de finanțare accesibile mediului antreprenorial care reprezintă sau pot reprezenta, după caz, o alternativă la cele trei surse amintite. Dintre aceste alternative, raportându-ne la relevanța lor, amintim: (a) finanțările obținute de la societăți de tip private equity, prin preluarea integrală sau parțială a societății; (b) angel investitor sau business angel; (c) bursă, prin listarea la bursă; (d) instrumente de tip crowfunding, care reprezintă o alternativă relativ nouă și cu siguranță o noutate pentru România.

Având în vedere că primele două, mai precis societățile de tip private equity și angel investors, nu reprezintă o noutate absolută, în cele ce urmează ne vom concentra pe cea de-a treia alternativă, instrumentele de tip crowfunding, care pentru România reprezintă un concept relativ nou.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...