Parlamentul României

Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000

Modificări (27), Puneri în aplicare (10), Acțiuni respinse (8), Referințe (32), Reviste (7), Doctrine (1), Modele (1), Proceduri (1), Jurisprudență

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 07 august 2000

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului național de educație fizică și sport în România.

(2) În sensul prezentei legi, prin educație fizică și sport se înțelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel.

(3) Termenii folosiți în textul legii au semnificația stabilită în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2. - Reviste (1)

(1) Educația fizică și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat. Jurisprudență (2)

(2) Statul recunoaște și stimulează acțiunile organizatorice și de promovare a educației fizice și sportului, desfășurate de autoritățile administrației publice și, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învățământ, în structuri ale apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, în sănătate, în societăți comerciale, precum și în alte sectoare ale vieții sociale, potrivit reglementărilor legale.

(3) Educația fizică și sportul cuprind următoarele activități: educația fizică, sportul pentru toți, sportul de performanță, exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic. Modificări (1)

(4) Statul garantează exercitarea funcțiilor sectorului public și ale sectorului particular în domeniile educației fizice și sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toți factorii interesați.

(5) Practicarea educației fizice și sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă și voluntară și se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.

(6) Statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive.

Art. 3. - Puneri în aplicare (1)

(1) Autoritățile administrației publice, unitățile și instituțiile de învățământ, instituțiile sportive, precum și organismele neguvernamentale de profil au obligația să sprijine sportul pentru toți și sportul de performanță și să asigure condițiile organizatorice și materiale de practicare a educației fizice și sportului în comunitățile locale.

(2) Autoritățile administrației publice și instituțiile prevăzute la alin. (1) au obligația să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preșcolară, tinerilor și persoanelor în vârstă condiții pentru practicarea exercițiului fizic, în vederea integrării sociale.

(3) Autoritățile administrației publice au obligația să asigure condiții pentru practicarea educației fizice și sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt, în scopul dezvoltării personalității lor și integrării în societate, precum și mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiții naționale și internaționale destinate lor.

TITLUL II Organizarea educației fizice și sportului

CAPITOLUL I Educația fizică și sportul școlar și universitar Puneri în aplicare (1)

Art. 4. -

Ministerul Educației Naționale organizează activitatea de educație fizică și practicarea sportului în învățământul preuniversitar și universitar.

Art. 5. -

Educația fizică școlară este disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de învățământ cu un număr de ore diferențiat, conform curriculumului stabilit de comun acord între Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Educației Naționale.

Art. 6. -

(1) Activitatea sportivă din unitățile și instituțiile de învățământ se organizează în cadrul asociațiilor sportive școlare și universitare.

(2) Asociațiile sportive școlare și universitare sunt structuri sportive înființate în condițiile prezentei legi, a căror activitate este coordonată de Federația Sportului Școlar și Universitar. Modificări (1)

(3) Federația Sportului Școlar și Universitar, înființată în condițiile legii, are următoarele atribuții: Modificări (1)

a) promovarea valențelor educative ale sportului;

b) inițierea și organizarea de programe și acțiuni de atragere a elevilor și studenților la practicarea sportului;

c) coordonarea competițiilor sportive desfășurate în unitățile și instituțiile de învățământ, organizate de asociațiile sportive școlare și universitare;

d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a competițiilor locale, zonale și naționale ale reprezentativelor unităților și instituțiilor de învățământ;

e) deținerea competenței exclusive pentru reprezentarea țării la competițiile oficiale organizate sub egida federațiilor internaționale ale sportului școlar și universitar.

(4) Organizarea și funcționarea Federației Sportului Școlar și Universitar se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului și de Ministerul Educației Naționale. Modificări (1)

(5) Finanțarea Federației Sportului Școlar și Universitar se face prin alocații de la bugetul de stat, pe bază de programe, precum și prin venituri extrabugetare. Pentru susținerea programelor de reprezentare la competițiile internaționale oficiale, desfășurate sub egida federațiilor internaționale ale sportului școlar și sportului universitar, Federația Sportului Școlar și Universitar poate beneficia, cu prioritate, de alocații guvernamentale. Modificări (1)

(6) Participarea la sistemul competițional pentru elevii și studenții din unitățile și instituțiile de învățământ se face exclusiv pe baza legitimației școlare/de student și a avizului medical la zi.

(7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condițiile legii, clase, școli și licee cu program sportiv, precum și cluburi sportive școlare.

(8) Toate unitățile de învățământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înființate, au obligația să dispună sau să aibă acces la bazele și instalațiile sportive, pentru a permite desfășurarea lecțiilor de educație fizică și practicarea sportului cu elevii și studenții.

(9) Bazele și instalațiile sportive proprii pot fi puse la dispoziție, gratuit sau cu plată, comunităților locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligația respectării desfășurării normale a programelor și activităților de învățământ și ale cluburilor sportive școlare și universitare.

(10) Sportul de performanță pentru elevi și studenți se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive școlare și universitare. Elevii și studenții pot practica sportul de performanță și în alte cluburi sportive.

CAPITOLUL II Educația fizică militară și profesională

Art. 7. -

Educația fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută în planul de instrucție și învățământ. Ea se desfășoară sistematic și continuu, pe întreaga perioadă a săptămânii, a procesului de instrucție și învățământ, în limita a cel puțin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau civile de specialitate.

Art. 8. - Jurisprudență (1)

Educația fizică profesională se organizează în domeniile de activitate care implică diferite forme de practicare a exercițiilor fizice, în scopul dezvoltării și menținerii unei bune condiții fizice. Educația fizică profesională este reglementată prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.

Art. 9. - Jurisprudență (1)

Exercițiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structurează diferențiat pe domenii, în funcție de alte obiective urmărite, în afara celor specifice educației fizice și sportului. Ele pot fi de întreținere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.

CAPITOLUL III Sportul pentru toți

Art. 10. - Jurisprudență (1)

(1) Sportul pentru toți reprezintă un complex de activități bazate pe practicarea liberă a exercițiului fizic într-un mediu curat și sigur, individual sau în grup, organizat ori independent.

(2) Sportul pentru toți este sprijinit de stat, de organizații neguvernamentale și de structuri ale administrației locale, în vederea menținerii sănătății, a recreării și socializării cetățenilor.

(3) Pentru coordonarea aplicării Programului național "Sportul pentru toți" se constituie Comitetul Activităților Fizice Sportive pentru Sănătate, Educație și Recreare, organism consultativ pe lângă Secretariatul General al Guvernului, a cărui organizare, funcționare și componență se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Modificări (1)

Art. 11. - Modificări (1)

(1) Mijloacele financiare necesare pentru susținerea subprogramelor derulate de Federația Sportivă Națională "Sportul pentru toți" se asigură de la bugetul de stat, sub formă de subvenție acordată suplimentar Ministerului Tineretului și Sportului.

(2) Subprogramele propuse de celelalte instituții, care sunt aprobate anual de Comitetul Activităților Fizice Sportive pentru Sănătate, Educație și Recreare, sunt finanțate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internaționale, din sponsorizări, donații și legate, precum și din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinația pentru activitatea sportivă și de tineret.

CAPITOLUL IV Sportul de performanță

Art. 12. -

(1) Sportul de performanță constituie un factor esențial pentru dezvoltarea sportivă pe plan național, îndeplinind o importantă funcție reprezentativă pentru România în competițiile sportive oficiale cu caracter internațional.

(2) Organele administrației publice centrale cu atribuții în sport și autoritățile administrației publice locale asigură mijloacele necesare pentru pregătirea sportivilor de performanță, acordarea sprijinului științific și medical necesar, precum și pentru încadrarea lor în sistemul de educație și deplina integrare socială și profesională.

(3) Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administrației publice centrale de specialitate asigură sportivilor de performanță condiții pentru continuarea pregătirii, precum și pentru participarea la concursurile sportive interne și internaționale.

Art. 13. -

(1) Prin sportul de performanță se urmărește valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecție, pregătire și competiție, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri și obținerea victoriei.

(2) Sportivii de performanță sunt persoanele care practică sistematic și organizat sportul și participă în competiții cu scopul de a obține victoria asupra partenerului, pentru autodepășire sau record.

(3) Pentru a participa la competițiile sportive oficiale locale sau naționale un sportiv de performanță trebuie să fie legitimat la un club sportiv.

(4) Evidența legitimării și transferarea sportivilor sunt în competența federațiilor sportive naționale, a ligilor profesioniste și a asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, potrivit statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale. Modele (1)

(5) Sistemul competițiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat și organizat de federațiile sportive naționale, potrivit statutelor și regulamentelor acestora.

Art. 14. - Modificări (2), Jurisprudență (7)

(1) Sportivii de performanță pot fi amatori și nonamatori, conform prevederilor cuprinse în statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale, în condițiile legii.

(2) Sportivii amatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, nu au relații contractuale de muncă cu cluburile sau cu asociațiile sportive la care sunt legitimați. Modificări (1), Jurisprudență (9), Reviste (1)

(3) Sportivii nonamatori sunt cei care, pentru practicarea sportului respectiv, încheie, în condițiile legii, cu cluburile sau cu asociațiile sportive la care sunt legitimați: Modificări (1), Jurisprudență (8)

a) o convenție civilă de prestări de servicii;

b) un contract individual de muncă pe baza căruia obțin licența de sportiv profesionist, care le conferă statutul de sportiv profesionist.

(4) Ramurile de sport, precum și condițiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului, la propunerea federațiilor sportive naționale. Referințe (1)

Art. 15. -

(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învățământ, integrarea socială și profesională a sportivilor de performanță, după caz, pe întreaga perioadă a carierei sportive.

(2) În sensul prevederilor alin. (1), unitățile sau instituțiile de învățământ asigură, după caz, pentru sportivii de performanță scutiri de frecvență, sesiuni de examene deschise și condiții de înscriere în învățământul universitar, potrivit legii.

Art. 16. - Jurisprudență (1)

Criteriile de clasificare a sportivilor de performanță se stabilesc prin regulamente elaborate de federațiile sportive naționale.

TITLUL III Structurile administrației publice pentru sport Modificări (1)

CAPITOLUL I Ministerul Tineretului și Sportului

Art. 17. -

(1) Ministerul Tineretului și Sportului este organul administrației publice centrale de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educației fizice și sportului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege.

(2) Fac excepție de la prevederile alineatului precedent:

a) activitatea de educație fizică și sport din unitățile și instituțiile de învățământ, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4-6 și a celorlalte prevederi legale în vigoare;

b) activitatea de educație fizică și sport din unitățile militare și de învățământ militar, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 7 și a celorlalte prevederi legale în vigoare.

Art. 18. - Jurisprudență (2)

(1) Ministerul Tineretului și Sportului se organizează și funcționează potrivit legii și are următoarele atribuții principale în domeniul sportului:

a) elaborează și susține strategia generală a organizării și dezvoltării activității sportive și reprezintă interesele statului în raport cu federațiile de specialitate;

b) inițiază, elaborează și avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul educației fizice și sportului;

c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa și a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocații de la bugetul de stat;

d) conlucrează cu ministerele și cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu instituțiile de cercetare și cu unitățile de învățământ și sanitare de specialitate pentru organizarea și dezvoltarea educației fizice și sportului;

e) conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanțarea și derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum și pentru promovarea valențelor educative ale olimpismului; Modificări (2)

f) administrează patrimoniul sportiv din domeniul public al statului, încredințat Ministerului Tineretului și Sportului; Modificări (1), Jurisprudență (2)

g) supraveghează menținerea destinației bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, precum și a celor care au aparținut domeniului public și au intrat în circuitul privat după 1989; Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

h) propune structura anuală a alocațiilor de la bugetul de stat;

i) repartizează bugetul activității sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru: Modificări (1)

- activitatea proprie și cea a unităților din subordinea sa;

- federațiile sportive naționale și cluburile sportive care au calitatea de instituții de utilitate publică, în baza contractelor de finanțare a obiectivelor și programelor sportive ale acestora;

- premierea performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive internaționale oficiale;

j) avizează afilierea federațiilor sportive naționale la federațiile sportive internaționale și la alte foruri continentale sau mondiale și autorizează afilierea tuturor organizațiilor cu profil sportiv la forurile internaționale de specialitate; Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

k) supraveghează și controlează respectarea de către structurile sportive a dispozițiilor legale în vigoare și a prevederilor cuprinse în statutele și în actele de constituire a acestora; Jurisprudență (1)

l) organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională și perfecționarea specialiștilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituțiile și cu organismele de specialitate din țară și din străinătate;

m) elaborează și aduce la îndeplinire, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, planurile de construire și de modernizare a bazelor și instalațiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanță de interes național și internațional; avizează normativele tehnice în materie de baze și instalații sportive; Jurisprudență (1)

n) recunoaște sau revocă, în sensul prezentei legi, existența unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;

o) avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăți comerciale sportive pe acțiuni, respectiv retrage avizul de funcționare a acestora; Puneri în aplicare (1), Doctrine (1)

p) elaborează criteriile de acordare și atribuie distincțiile și titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege;

q) sprijină organizarea și promovarea cercetării științifice și asistenței medicale în domeniul sportiv;

r) autorizează desfășurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene și regionale și participarea reprezentativelor naționale la campionatele mondiale și europene organizate în străinătate, precum și la campionatele regionale; Puneri în aplicare (1)

s) promovează măsurile de prevenire, control și reprimare a folosirii substanțelor interzise și a metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competițiilor;

ș) adoptă măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței la manifestările sportive;

t) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme sportive internaționale; negociază și încheie acorduri, înțelegeri, protocoale și alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte țări, pe baza prevederilor legale în vigoare; Jurisprudență (1)

ț) colaborează cu celelalte organe ale administrației publice centrale cu atribuții în domeniul sportului, pentru susținerea sportului pentru toți și de performanță, asigurarea unei eficiențe sporite pe linia supravegherii și controlului, exercitării autorității disciplinare, formării și perfecționării specialiștilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanțării activității sportive, prevenirea violenței în sport și combaterea dopajului.

(2) Ministerul Tineretului și Sportului poate îndeplini și alte atribuții prevăzute în actele normative în vigoare.

CAPITOLUL II Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București

Art. 19. -

(1) Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului și Sportului, cu personalitate juridică.

(2) Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, sunt finanțate de la bugetul de stat și din venituri extrabugetare.

(3) Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, colaborează cu autoritățile administrației publice locale pentru organizarea și promovarea activităților sportive.

(4) Organizarea, funcționarea și atribuțiile direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Tineretului și Sportului.

Art. 20. -

(1) Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, au următoarele atribuții principale în domeniul sportului: Modificări (1)

a) țin evidența structurilor sportive din județ, prin înscrierea acestora în Registrul sportiv;

b) repartizează, pe bază de contract, subvențiile pentru programele cluburilor sportive aflate în raza administrativ-teritorială respectivă, alocate de organul administrației publice centrale de specialitate pentru sport;

c) colaborează cu consiliile locale în scopul utilizării eficiente a subvențiilor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanță în teritoriu;

d) elaborează și aduc la îndeplinire, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, planurile de construire și de îmbunătățire a bazelor și instalațiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general și a sportului de performanță în teritoriu; subvenționează unele programe speciale pentru sportivi, secții sau echipe din raza administrativ-teritorială;

e) colaborează cu inspectoratele școlare, unitățile de învățământ și cu instituțiile de învățământ superior pentru organizarea și dezvoltarea sportului școlar și universitar, precum și pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a instructorilor sportivi;

f) inițiază măsurile necesare pentru prevenirea violenței la manifestările sportive organizate în raza lor teritorială, precum și a dopajului în sport;

g) sprijină cu mijloace materiale și financiare practicarea sportului pentru toți;

h) îndrumă și controlează din punct de vedere tehnico-metodic și de specialitate structurile sportive din județ.

(2) Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, îndeplinesc și alte atribuții stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului și Sportului și prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

TITLUL IV Structurile sportive

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 21. - Jurisprudență (1)

(1) În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive: Jurisprudență (1)

a) asociațiile sportive;

b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale; Modificări (1), Jurisprudență (1)

c) asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport;

d) ligile profesioniste;

e) federațiile sportive naționale;

f) Comitetul Olimpic Român. Modificări (1)

(2) Dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.

(3) Ministerul Tineretului și Sportului organizează, în condițiile stabilite prin prezenta lege, evidența structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare și Certificatul de identitate sportivă. Jurisprudență (1)

Art. 22. - Jurisprudență (1)

(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociații de drept privat, formate din persoane fizice sau juridice, constituite în scopul organizării și administrării unei activități sportive și care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către membrii lor și participarea la activitățile și competițiile sportive. Modificări (1)

(2) Pentru scopurile și în condițiile stabilite prin lege pot funcționa cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea organelor administrației publice centrale sau locale. Modificări (1), Doctrine (1)

Art. 23. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (3), Doctrine (1)

Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific și de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare și de atribuire a Certificatului de identitate sportivă și a numărului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 24. - Jurisprudență (3)

(1) Recunoașterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se dovedește prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condițiile prezentei legi.

(2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează:

a) la asociațiile județene, respectiv a municipiului București, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competițiile oficiale locale;

b) la federația sportivă națională corespunzătoare, constituită potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competițiile oficiale naționale sau internaționale.

CAPITOLUL II Asociațiile sportive

Art. 25. -

(1) Asociațiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică. Asociațiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca societăți civile particulare, potrivit legislației în vigoare. Constituirea unei asociații sportive fără personalitate juridică dă dreptul acesteia la obținerea unui certificat de identitate sportivă, precum și la afilierea la asociația județeană, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea participării la competițiile sportive oficiale locale.

(2) Asociații sportive se pot constitui și în cadrul instituțiilor publice sau private, ca unități fără personalitate juridică.

(3) În cadrul instituțiilor publice sau private se poate constitui o singură asociație sportivă ca unitate fără personalitate juridică.

CAPITOLUL III Cluburi sportive

Art. 26. - Jurisprudență (2), Doctrine (1)

(1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condițiile legii.

(2) Cluburile sportive pot fi:

a) persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăți comerciale sportive pe acțiuni;

b) persoane juridice de drept public.

Art. 27. - Puneri în aplicare (1)

Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condițiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.

Art. 28. -

(1) Cluburile sportive au regim propriu de administrare și de gestionare a bugetului și a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condițiile legii. Modificări (1)

(2) Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.

(3) Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinației acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului și Sportului.

(4) Cluburile sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut și pot elibera titluri de credit, cu condiția ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate.

(5) În cazul dizolvării unui club sportiv, patrimoniul său net va fi îndreptat spre realizarea unor activități sportive, Ministerul Tineretului și Sportului urmând să stabilească destinația sa concretă, la propunerea federației sportive naționale corespunzătoare. Modificări (1)

(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele și regulamentele federațiilor naționale și, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă. Jurisprudență (1)

Art. 29. - Puneri în aplicare (2), Doctrine (1)

(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înființate ca instituții publice în subordinea organelor administrației de stat, și au drept obiect de activitate performanța, selecția, pregătirea și participarea la competiții interne și internaționale. Modificări (2), Jurisprudență (1)

(2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizează și funcționează după regulamente proprii. Acestea se bucură de drepturile conferite de lege, cu excepția implicării patrimoniale a autorității publice căreia i se subordonează. Modificări (1), Referințe (1)

Art. 30. -

Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosință gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive. Bazele și instalațiile sportive primite spre administrare și folosință sunt considerate patrimoniu sportiv și nu își vor schimba destinația sportivă fără aprobarea Ministerului Tineretului și Sportului.

Art. 31. -

(1) Cluburile sportive, organizate ca societăți comerciale sportive pe acțiuni, sunt cluburi sportive profesioniste. Acestea au drept obiect de activitate participarea la competiții sportive profesioniste, promovarea și dezvoltarea activităților sportive, precum și alte activități legate sau derivate din obiectul lor social. Modificări (1)

(2) Cluburile sportive profesioniste se organizează numai pentru o singură disciplină sportivă. Modificări (1), Proceduri (1)

(3) Cluburilor sportive profesioniste li se aplică regimul juridic al societăților comerciale, cu particularitățile cuprinse în prezenta lege. Modificări (1)

(4) Pentru participarea la competițiile sportive profesioniste cluburile sportive profesioniste trebuie să se afilieze la federația sportivă națională respectivă și, după caz, la liga profesionistă respectivă.

Art. 32. - Doctrine (1)

(1) Capitalul social inițial al cluburilor sportive profesioniste, constituite ca societăți comerciale sportive pe acțiuni prin reorganizarea actualelor cluburi sportive, va fi format din totalitatea patrimoniului net dobândit legal și existent la data constituirii societății comerciale sportive pe acțiuni, precum și prin aport în natură și în numerar. Modificări (1)

(2) Sumele rezultate din vânzarea acțiunilor, determinate până la nivelul patrimoniului net existent, se varsă în contul federațiilor sportive, în vederea constituirii unor fonduri cu destinație exclusivă pentru sport, creării sau dezvoltării infrastructurii naționale a ramurii sportive respective.

(3) Valoarea nominală a unei acțiuni, precum și nivelul minim al capitalului social al cluburilor sportive profesioniste, constituite sau reorganizate în baza prezentei legi, se stabilesc potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

(4) Transformarea cluburilor existente în societăți comerciale sportive pe acțiuni se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(5) Pot fi acționari ai societăților comerciale sportive pe acțiuni persoane fizice și juridice române, precum și persoane fizice și juridice străine. Participarea persoanelor fizice și juridice străine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depăși 49% din totalul acțiunilor.

(6) Nici o persoană fizică sau juridică dintre cele menționate la alin. (5) nu poate deține acțiuni din capitalul social, în mod simultan, la două sau mai multe societăți comerciale sportive pe acțiuni de la aceeași ramură de sport.

(7) Statutul societăților comerciale sportive pe acțiuni nu va putea cuprinde nici o altă limitare pentru libera transmitere a acțiunilor.

Art. 33. -

Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalațiilor destinate practicării sportului, aflate în proprietatea societății comerciale sportive pe acțiuni, se face în condițiile legii, fără schimbarea destinației sportive.

CAPITOLUL IV Asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport

Art. 34. -

(1) Asociațiile județene și ale municipiului București sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activității în ramura de sport respectivă. Modificări (1)

(2) Asociațiile județene "Sportul pentru toți" și "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice și juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare județ. Modificări (1)

(3) Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii, ca organizație-asociație fără scop lucrativ.

(4) Asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport sunt constituite din secțiile asociațiilor și cluburilor sportive cuprinse în sistemul competițional județean, afiliate și recunoscute de acestea.

(5) Obiectivele, drepturile și îndatoririle asociațiilor județene și ale municipiului București pe ramuri de sport decurg din statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale corespunzătoare, precum și din puterea delegată de către acestea.

(6) La nivelul județului, respectiv al municipiului București, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociație județeană.

(7) Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, recunosc și sprijină asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport, care funcționează în raza lor teritorială.

CAPITOLUL V Federațiile sportive naționale Puneri în aplicare (1)

Art. 35. - Jurisprudență (5)

(1) Federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național, constituite prin asocierea cluburilor sportive și asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport. Jurisprudență (2)

(2) Potrivit prezentei legi federațiile sportive naționale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ. Jurisprudență (6)

(3) Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii.

Art. 36. - Jurisprudență (2)

(1) Federațiile sportive naționale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului și Sportului. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

(2) Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condițiile legii, o singură federație sportivă națională. Jurisprudență (2)

(3) Prin excepție, se pot constitui Federația sportivă națională "Sportul pentru toți" și Federația sportivă națională "Sportul pentru persoanele cu handicap", ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice și juridice cu activitate specifică în domeniu. Modificări (2)

(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federațiilor sportive naționale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obținut avizul expres al Ministerului Tineretului și Sportului. Jurisprudență (1)

(5) Federațiile sportive naționale se organizează și funcționează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu statutele federațiilor internaționale corespondente. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (4)

(6) Înființarea federațiilor sportive naționale sau modificarea statutelor și a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispozițiilor alin. (1) și (4), este nulă de drept.

Art. 37. - Jurisprudență (1)

(1) Federațiile sportive naționale au următoarele atribuții principale: Reviste (1)

a) elaborează strategia națională de dezvoltare a ramurii de sport și controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliați;

b) organizează activitățile și competițiile sportive oficiale la nivel național, în baza normelor și regulamentelor adoptate potrivit statutelor proprii; Modificări (1), Jurisprudență (1)

c) organizează și coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecționarea continuă, clasificarea și promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcționare;

d) elaborează și realizează planurile de pregătire și de participare a sportivilor de performanță români din cadrul reprezentativelor naționale la competițiile internaționale;

e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuți de prezenta lege și potrivit statutelor și regulamentelor proprii; Jurisprudență (1), Reviste (1)

f) organizează sau tutelează competițiile oficiale cu caracter internațional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului și Sportului;

g) colaborează cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu Ministerul Educației Naționale și/sau cu instituțiile din structurile acestora pentru formarea și perfecționarea specialiștilor din domeniul sportului; Puneri în aplicare (1)

h) promovează măsurile de prevenire și control al folosirii substanțelor interzise și al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competițiilor organizate direct la nivel național; Modificări (1)

i) întreprind măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței, precum și pentru promovarea spiritului de fair-play și a toleranței în activitatea sportivă.

(2) Federațiile sportive naționale asigură reprezentarea României în competițiile sportive și în organismele internaționale la care sunt afiliate. Jurisprudență (1)

Art. 38. -

(1) Federațiile sportive naționale se înscriu în Registrul sportiv, pentru obținerea Certificatului de identitate sportivă.

(2) Federațiile sportive naționale se pot afilia la federațiile sportive internaționale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului și Sportului. Puneri în aplicare (1)

Art. 39. -

(1) Federațiile sportive naționale au organisme proprii de administrare și gestionare a bugetului și patrimoniului, constituite conform legii, precum și propriilor statute și regulamente.

(2) Federațiile sportive naționale se supun verificărilor financiare, potrivit legii și statutelor proprii.

(3) Federațiile sportive naționale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut și pot elibera titluri de credit, cu condiția ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate.

(4) Federațiile sportive naționale pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanțate total sau parțial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinația acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sportului.

Art. 40. -

În cazul dizolvării unei federații sportive naționale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 41. - Modificări (1)

Federația sportivă națională "Sportul pentru toți" și Federația sportivă națională "Sportul pentru persoanele cu handicap" beneficiază de drepturile și de obligațiile federațiilor sportive naționale și își desfășoară activitatea pe bază de programe naționale, finanțate prioritar de Guvern.

CAPITOLUL VI Ligile profesioniste

Art. 42. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (2)

(1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport. Jurisprudență (1)

(2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ.

(3) Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii.

(4) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federațiilor sportive naționale, își desfășoară activitatea în baza statutelor și regulamentelor proprii.

(5) Statutele și regulamentele ligilor profesioniste stabilesc competențele, drepturile și obligațiile acestora și sunt aprobate de federațiile sportive naționale respective. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(6) Înființarea ligilor profesioniste ca structuri sportive și dobândirea personalității juridice se fac în condițiile legii, în baza acordului federației sportive naționale corespunzătoare și a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului și Sportului.

(7) Pentru o ramură de sport se poate constitui o singură ligă națională profesionistă. Prin excepție, se pot înființa ligi profesioniste, pe niveluri competiționale, în cadrul aceleiași ramuri de sport.

(8) Înființarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor și a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulă de drept.

(9) Ligile profesioniste au următoarele atribuții:

a) organizează competiția oficială profesionistă în ramura de sport respectivă și la nivelul stabilit de federația sportivă națională; Jurisprudență (1)

b) controlează și exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele stabilite de prezenta lege și de federația sportivă națională corespunzătoare;

c) negociază și încheie contractele colective de muncă, conform legii;

d) alte atribuții acordate de federațiile sportive naționale corespunzătoare, în sensul lit. a).

CAPITOLUL VII Comitetul Olimpic Român

Art. 43. -

(1) Comitetul Olimpic Român este o asociație de interes național care se organizează și funcționează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice și ale prezentei legi.

(2) Comitetul Olimpic Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ.

(3) Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii.

(4) Comitetul Olimpic Român deține competența exclusivă pentru reprezentarea țării la Jocurile Olimpice și la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic sau a asociațiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Român este unicul deținător pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor și a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică și în alte documente normative ale mișcării olimpice.

(5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele Comitetului Internațional Olimpic, însemnele și emblema Comitetului Olimpic Român decât cu acordul Comitetului Olimpic Român și în limitele Chartei Olimpice. Litigiile generate de folosirea neautorizată a însemnelor olimpice sunt de competența instanței române.

(6) Comitetul Olimpic Român organizează și coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu atribuții în dezvoltarea și promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

(7) Pentru realizarea obiectului său de activitate Comitetul Olimpic Român colaborează cu instituții guvernamentale și neguvernamentale, cu celelalte asociații și organizații de drept public sau privat. Comitetul Olimpic Român organizează, coordonează și susține financiar, în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu federațiile sportive naționale, cu Ministerul Educației Naționale și cu organe ale administrației publice locale și centrale, activitatea centrelor olimpice naționale de pregătire a juniorilor.

(8) Sursele de finanțare ale Comitetului Olimpic Român pot fi:

a) alocații bugetare;

b) venituri proprii;

c) alte surse.

(9) Nivelul alocațiilor bugetare, precum și categoriile de cheltuieli ce urmează să fie finanțate din acestea se aprobă prin legile bugetare anuale. Modificări (2)

(10) Comitetul Olimpic Român poate beneficia, cu prioritate, de alocații guvernamentale pentru îndeplinirea programelor olimpice.

(11) Comitetul Olimpic Român poate deține în proprietate, concesiune sau folosință imobile, baze și instalații sportive de interes național.

(12) Acțiunile în justiție pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetului Olimpic Român sunt scutite de taxa de timbru.

CAPITOLUL VIII Dispoziții comune

Art. 44. -

Pentru înregistrarea cluburilor sportive și a asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, în Registrul sportiv și pentru dobândirea Certificatului de identitate sportivă acestea trebuie să facă dovada afilierii la federațiile sportive naționale corespunzătoare profilului de activitate al secțiilor pe ramurile de sport componente. În cazul cluburilor sportive profesioniste se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 31 alin. (4).

Art. 45. - Jurisprudență (1)

(1) Structurile sportive dețin exclusivitatea: Modificări (2)

a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statică și în mișcare a sportivilor lor în echipament de concurs și de reprezentare, când participă la competiții în numele respectivei structuri;

b) dreptului de folosință asupra siglei/emblemei proprii; Modificări (1)

c) drepturilor de reclamă, publicitate și de televiziune la competițiile pe care le organizează sau la care participă, după caz. Modificări (1), Jurisprudență (1)

(2) Drepturile menționate la alin. (1) pot fi cesionate de structurile sportive, în condițiile legii. Jurisprudență (1)

TITLUL V Autoritatea disciplinară

Art. 46. - Reviste (1)

(1) Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin și legitim potrivit:

a) competențelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere și control al structurilor sportive de către organul administrației publice centrale de specialitate pentru sport;

b) statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale, asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste și Comitetului Olimpic Român. Modificări (1)

(2) Puterea disciplinară dă titularilor legitimi, enumerați la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga și, după caz, de a sancționa persoanele și instituțiile în culpă.

Art. 47. -

Modalitatea de exercitare a autorității disciplinare se realizează prin:

a) un sistem coerent de sancțiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în funcție de gravitatea faptelor;

b) diferențierea graduală a faptelor, aplicarea sancțiunilor, excluderea posibilității dublei sancțiuni pentru aceeași faptă, excluderea retroactivității în aplicarea sancțiunilor și interdicția de a da sancțiuni pentru fapte săvârșite anterior momentului comiterii faptei în cauză;

c) cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului și cerințele pentru stingerea sau suspendarea sancțiunii;

d) competențele privind cercetarea faptei, determinarea și aplicarea sancțiunii;

e) garantarea dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancțiunilor aplicate.

Art. 48. - Puneri în aplicare (1)

(1) Revocarea recunoașterii funcționării oricărei structuri sportive este de competența Ministerului Tineretului și Sportului și se va produce în următoarele cazuri: Modificări (1)

a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice și siguranței naționale;

b) structura sportivă, fără a fi autorizată, urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat;

c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispozițiilor statutare, actelor constitutive și ale legii;

d) revocarea de drept a recunoașterii funcționării, ca urmare a dizolvării și lichidării unei structuri sportive.

(2) Revocarea recunoașterii funcționării unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului și sportului, pe baza constatărilor rezultate din supravegherea și controlul organelor enunțate la art. 46 și are ca efect, după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.

(3) Împotriva ordinului de revocare a recunoașterii funcționării unei structuri sportive, cu excepția situației prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care se consideră nedreptățit se poate adresa instanței de judecată în termen de 30 de zile.

(4) De la data declanșării acțiunii de atac menționate la alin. (3) și până la pronunțarea hotărârii definitive a instanței de judecată ordinul de suspendare temporară a Certificatului de identitate sportivă sau de revocare a structurii sportive în cauză se suspendă.

(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului și Sportului sesizează instanța competentă, în vederea pierderii personalității juridice a structurii sportive.

TITLUL VI Supraveghere și control Puneri în aplicare (1)

Art. 49. -

(1) Ministerul Tineretului și Sportului exercită supravegherea și controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi și regulamentului de aplicare a acesteia.

(2) Prin delegare, acțiunea de supraveghere și control se poate exercita și de:

a) direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, pentru asociațiile și cluburile sportive din zona teritorială;

b) federațiile sportive naționale, pentru cluburile sportive, asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, ligile profesioniste și cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectivă.

Art. 50. -

În înțelesul prezentei legi, supravegherea și controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federațiile sportive naționale, asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, precum și de asociațiile și cluburile sportive, ligile profesioniste și cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor și regulamentelor proprii.

TITLUL VII Cercetarea științifică în domeniul educației fizice și sportului

Art. 51. -

Cercetarea științifică în domeniul educației fizice și sportului urmărește:

a) ameliorarea programelor de educație fizică și mărirea eficienței sociale a sportului pentru toți;

b) ridicarea nivelului performanței sportive prin mijloacele specifice cercetării;

c) fundamentarea metodico-științifică și medico-biologică a selecției, antrenamentului și participării sportivilor la competiții;

d) valorificarea rezultatelor cercetării în educație fizică și sport, în folosul tuturor categoriilor populației.

Art. 52. -

(1) Programele de cercetare științifică pentru educație fizică și sport, de interes național, se includ în Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare.

(2) Finanțarea și atribuirea programelor de cercetare științifică pentru educație fizică și sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Ministerul Educației Naționale și alte autorități ale administrației publice centrale pot iniția și susține programe de cercetare științifică în educație fizică și sport, atribuite în condițiile legii.

Art. 53. -

(1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetării și asistenței științifice pentru educație fizică și sport se înființează Institutul Național de Cercetare pentru Sport ca instituție publică, în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Activitatea Institutului Național de Cercetare pentru Sport este finanțată din venituri extrabugetare și din alocații acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului și Sportului.

(2) Organizarea, funcționarea și atribuțiile Institutului Național de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

TITLUL VIII Controlul și asistența medicală în domeniul educației fizice și sportului

Art. 54. -

Controlul și asistența medicală în activități de educație fizică și sport sunt obligatorii.

Art. 55. -

(1) Practicarea exercițiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu aviz medical.

(2) Pentru a participa la antrenamente și competiții sportivii legitimați trebuie să efectueze controlul medical periodic și ori de câte ori este nevoie la unitățile de medicină sportivă.

(3) Participarea sportivilor legitimați la antrenamente și/sau înscrierea lor la competițiile sportive sunt condiționate de existența avizului medical favorabil, eliberat numai de unitățile de medicină sportivă.

Art. 56. -

(1) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor și studenților în vederea participării la lecțiile de educație fizică.

(2) Ministerul Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează normele tehnice privind:

a) controlul medical al sportivilor;

b) asistența medico-sportivă în complexurile sportive naționale, precum și în cantonamentele loturilor naționale și olimpice;

c) asistența medicală la bazele sportive în timpul desfășurării antrenamentelor și competițiilor.

Art. 57. -

(1) Controlul și asistența medicală de specialitate pentru persoanele care participă la activitățile sportive menționate la art. 55 alin. (1) și (2) se acordă conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.

(2) Ministerul Sănătății realizează controlul și asistența medicală a sportivilor prin:

a) Institutul Național de Medicină Sportivă, ca unitate medicală de asistență și cercetare medico-sportivă, pentru loturile naționale și olimpice;

b) policlinicile județene de medicină sportivă, pentru toți sportivii din raza lor teritorială;

c) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritorială;

d) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive naționale și al cluburilor sportive, la antrenamente și competiții.

TITLUL IX Formarea și perfecționarea specialiștilor din domeniul educației fizice și sportului Referințe (2)

Art. 58. -

Predarea educației fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigură numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condițiile legii.

Art. 59. -

(1) Formarea licențiaților în educație fizică și sport, a profesorilor de educație fizică, a antrenorilor, a managerilor și a kinetoterapeuților se realizează în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii.

(2) Antrenorii se pot forma și în cadrul școlilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate în condițiile legii.

(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în condițiile legii. Instructorii sportivi se pot forma și prin cursuri organizate de direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, și de alte persoane juridice interesate, în condițiile legii.

(4) Standardele de evaluare în domeniul educației fizice și sportului, în vederea acreditării sau autorizării unităților, instituțiilor de învățământ, a cursurilor de pregătire și perfecționare profesională a adulților, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sportului și, după caz, cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Art. 60. -

(1) Formarea continuă a specialiștilor cu studii superioare se face în condițiile legii. Formarea continuă a antrenorilor se face prin cursuri de perfecționare și stagii de pregătire, organizate de federațiile sportive naționale împreună cu instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii.

(2) Sistemul de clasificare și promovare a antrenorilor se stabilește prin statutul antrenorului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 61. -

(1) Absolvenții instituțiilor de învățământ superior, ai școlilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obține carnetul de antrenor pe baza licenței, diplomei sau a certificatului de absolvire, după caz, care atestă specializarea în ramura de sport respectivă.

(2) Carnetul de antrenor se eliberează, la cerere, de federația sportivă națională și conferă titularului drepturile și obligațiile prevăzute în statutul și în regulamentele federației. Modificări (1)

(3) Carnetul de antrenor atestă ocupația de antrenor, care se va exercita în condițiile legii.

Art. 62. - Puneri în aplicare (1)

În activitatea de educație fizică și sport, pe lângă profesorii cu diplomă de licență sau de absolvire, antrenorii, instructorii și managerii din domeniu, pot funcționa ca specialiști și alte persoane calificate pentru asistență medicală, cercetare și asistență științifică, organizare și conducere tehnică, precum și pentru alte ocupații complementare specificate în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

TITLUL X Protecția socială a sportivilor de performanță

Art. 63. -

Sportivii de performanță beneficiază de drepturile de asigurare socială, de asistență socială, de asigurare socială de sănătate, precum și de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condițiile legii.

Art. 64. - Puneri în aplicare (1), Referințe (1)

(1) Sportivul de performanță care a obținut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale și europene de seniori probe olimpice are dreptul, la cerere și cu confirmarea Ministerului Tineretului și Sportului, la o rentă viageră. Modificări (2), Acțiuni respinse (1)

(2) Renta viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie. Modificări (1)

(3) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Națională pentru Statistică pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor. Modificări (1)

(4) Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) În funcție de nivelul performanței sportive, din renta viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează: Modificări (2)

a)

- 100% pentru prima medalie de aur obținută la jocurile olimpice;

- 80% pentru prima medalie de argint obținută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale;

- 70% pentru prima medalie de bronz obținută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene;

b) 50% din valoarea indemnizației corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru următoarele medalii de aur obținute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene. Modificări (2)

(6) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic și cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viageră acordată pentru cea mai bună performanță se cumulează cu cea pentru performanța inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b). Modificări (2)

(7) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se alocă de la bugetul de stat și se plătesc de Ministerul Tineretului și Sportului.

(8) Modalitățile de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Renta viageră prevăzută în prezentul articol se plătește lunar în lei și nu este impozabilă.

(10) În perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspendă.

Art. 65. - Modificări (1)

(1) Sportivii legitimați care participă în competiții incluse în calendarul intern sau internațional sportiv sunt obligați, după caz, să posede asigurarea medicală de sănătate în caz de accidente.

(2) Asigurarea medicală de sănătate în caz de accidente se realizează astfel:

a) de cluburile și asociațiile sportive, pentru sportivii acestora;

b) de federațiile sportive naționale, pentru componenții loturilor naționale;

c) de Comitetul Olimpic Român, pentru componenții loturilor, calificați la jocurile olimpice.

Art. 66. -

Sportivii profesioniști, asociați în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază și de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate.

TITLUL XI Finanțarea activității sportive Puneri în aplicare (2), Referințe (2)

Art. 67. -

(1) Veniturile, indiferent de sursă, și cheltuielile de orice natură ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

(2) Administrarea bugetului anual de venituri și cheltuieli se face astfel:

a) potrivit competențelor stabilite în statutele și regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;

b) potrivit condițiilor stabilite prin contractele încheiate între părți, pentru sumele acordate de organele administrației publice centrale și locale, pentru finanțarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ, de utilitate publică; Modificări (1)

c) în condițiile prevăzute de normele privind finanțele publice, pentru alocațiile de la bugetul de stat și bugetele locale, acordate de organele administrației publice centrale și locale structurilor sportive de drept public, precum și pentru veniturile proprii ale acestora. Jurisprudență (1)

(3) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz: Modificări (1)

a) venituri proprii, precum și sume destinate finanțării unor programe sportive de utilitate publică;

b) sume acordate de organele administrației publice centrale și locale pentru finanțarea pe bază de programe a structurilor sportive de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică; Modificări (1)

c) alocații de la bugetul de stat și de la bugetele locale, acordate structurilor sportive de drept public de organele administrației publice centrale sau locale;

d) alte surse.

(4) Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează: Modificări (1)

a) de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;

b) de organele administrației publice centrale sau locale, după caz, prin care se acordă alocațiile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, pentru structurile sportive de drept public.

(5) Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite și taxe locale.

(6) Soldurile anuale rezultate din execuția bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.

Art. 68. -

(1) Veniturile obținute din activitatea structurilor sportive fără scop lucrativ, care sunt neeconomice, nu sunt impozabile și includ:

a) cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

b) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;

c) donațiile și sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;

d) dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților realizate din asemenea venituri;

e) veniturile obținute din reclamă și publicitate, cu excepția celor realizate prin unitățile specializate în acest domeniu;

f) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

g) veniturile obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

h) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive;

i) indemnizațiile obținute din participarea la competițiile și demonstrațiile sportive;

j) indemnizațiile obținute din transferurile sportivilor.

(2) Structurile sportive cu personalitate juridică fără scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puțin 80% din veniturile obținute din orice sursă în scopul realizării obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiții și dotări, precum și pentru cheltuieli de funcționare.

(3) Societățile comerciale sportive pe acțiuni sunt scutite de orice impozite față de bugetul de stat și față de bugetele locale pentru activitățile economice legate exclusiv de obiectul lor social, în condițiile prevăzute la art. 31 alin. (1), astfel:

a) 100% pe o perioadă de un an calendaristic de la data adoptării acestei forme de organizare, respectiv data emiterii certificatului de înmatriculare de către registrul comerțului;

b) 50% pentru încă 2 ani calendaristici următori perioadei prevăzute la lit. a).

(4) Profitul obținut de societățile comerciale sportive pe acțiuni din alte activități comerciale, care este destinat în exclusivitate finanțării activităților sportive, este scutit de impozit, în condițiile prevăzute la alin. (3).

(5) Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal și cele realizate pentru promovarea și dezvoltarea activităților sportive neprofesioniste din propria structură.

Art. 69. - Referințe (4), Jurisprudență (1)

(1) Structurile sportive, în condițiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale, inclusiv pentru finanțarea de programe sportive de utilitate publică. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective și organele administrației publice centrale sau locale, după caz. Modificări (2)

(2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul și volumul activităților specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanțarea programelor, defalcată pe obiective, activități și naturi de cheltuieli, obligațiile și responsabilitățile părților. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite și controlul financiar se fac în condițiile legii.

(3) Prevederile contractului au putere deplină pentru cele două părți, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar și administrativ.

(4) Structurile sportive de drept public pot beneficia și de alte surse de venituri, astfel:

a) cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale simpatizanților;

b) donațiile și sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;

c) veniturile obținute din reclamă și publicitate;

d) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole;

e) veniturile obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

f) indemnizațiile obținute din participarea la competițiile și demonstrațiile sportive;

g) indemnizațiile obținute din transferurile sportivilor.

(5) Veniturile obținute din activitățile structurilor sportive de drept public se gestionează și se utilizează la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului și obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.

Art. 70. - Jurisprudență (1)

(1) Ministerul Tineretului și Sportului își asigură sursele pentru finanțarea activităților sportive din:

a) alocații de la buget, stabilite de administrația publică centrală și locală;

b) venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Națională", stabilite potrivit legii;

c) 1% din taxele și accizele aplicate la nivel național pentru țigări și băuturi alcoolice; Modificări (1)

d) donații și sponsorizări;

e) alte venituri, în condițiile legii;

f) sumele rămase din exercițiul financiar precedent.

(2) Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, își asigură sursele pentru finanțarea activităților sportive de interes local din:

a) alocația bugetară anuală stabilită de administrația publică centrală și locală;

b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfășurate pe teritoriul județului respectiv;

c) 15% din valoarea de piață a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinația, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul județului respectiv;

d) donații și sponsorizări;

e) alte venituri, în condițiile legii;

f) sumele rămase din exercițiul financiar precedent.

Art. 71. -

(1) Sursele de finanțare a federațiilor sportive naționale provin din:

a) sume destinate finanțării programelor sportive proprii și înscrise în contractele încheiate cu organele administrației publice centrale sau locale, după caz;

b) venituri obținute din activități economice realizate în legătură cu scopul și obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit prevederilor statutelor și regulamentelor proprii;

d) donații și sponsorizări;

e) 20% din încasările realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizării de competiții de gen pentru ramura respectivă, organizate în campionatele naționale din alte țări, de federațiile și organismele sportive internaționale, precum și în "Cupa României"; Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

f) minimum 10% din indemnizațiile de transferuri interne și internaționale ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanțare a activității sportive pentru copii și juniori; Modificări (1)

g) alte venituri, în condițiile legii;

h) sume rămase din exercițiul financiar precedent.

(2) Sursele de finanțare a cluburilor sportive provin din:

a) alocații de la bugetul de stat și bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de către organele administrației publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, după caz; Modificări (1)

b) sume destinate finanțării programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat și înscrise în contractele încheiate cu direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, sau cu organele administrației publice locale, după caz;

c) venituri obținute din activități economice realizate în legătură directă cu scopul și obiectul de activitate ale acestora;

d) cotizații, contribuții și penalități aplicate membrilor săi, sportivilor, antrenorilor și celorlalți tehnicieni, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

e) sume obținute din transferurile sportivilor;

f) donații și sponsorizări;

g) alte venituri, în condițiile legii;

h) sume rămase din exercițiul financiar precedent.

(3) Sursele de finanțare a asociațiilor sportive fără personalitate juridică se asigură prin:

a) aportul membrilor;

b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri și cheltuieli al instituțiilor sau unităților în cadrul cărora s-au constituit;

c) alte surse.

Art. 72. -

Sursele de finanțare a asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, se asigură din:

a) sume destinate finanțării programelor sportive proprii și înscrise în contractele încheiate cu direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, sau cu organe ale administrației publice locale, după caz;

b) cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

c) veniturile obținute din activitățile economice realizate în legătură cu scopul și obiectul de activitate ale acestora;

d) donații și sponsorizări;

e) alte venituri, în condițiile legii;

f) sume rămase din exercițiul financiar precedent.

Art. 73. -

(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăți comerciale sportive pe acțiuni realizează venituri proprii din activitățile prevăzute la art. 31 alin. (1).

(2) Gestionarea patrimoniului propriu și exercițiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru societățile comerciale.

Art. 74. - Jurisprudență (1)

Sursele de finanțare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:

a) cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

b) veniturile obținute din activitățile realizate în legătură directă cu statutul și obiectul de activitate ale acestora;

c) donații și sponsorizări;

d) 20% din încasările nete rămase după deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competiției sportive profesioniste respective;

e) 5% din încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competițiile sportive oficiale organizate de ligă;

f) 2% din încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclamă, publicitate și drepturi TV;

g) alte venituri, în condițiile legii;

h) sume rămase din exercițiul financiar precedent.

Art. 75. -

Sursele de finanțare a Comitetului Olimpic Român se constituie din: Modificări (1)

a) alocații de la bugetul de stat; Modificări (1)

b) timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive;

c) venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Națională", stabilite potrivit legii;

d) donații și legate;

e) sponsorizări;

f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosință a emblemei Comitetului Olimpic Român; Modificări (2)

g) contribuții din partea Comitetului Internațional Olimpic și a Solidarității Olimpice;

h) venituri din organizarea și exploatarea pronosticurilor și pariurilor sportive, în condițiile legii;

i) alte venituri, conform legislației în vigoare;

j) sume rămase din exercițiul financiar precedent;

k) o pătrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).

Art. 76. - Modificări (1)

Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Olimpic Român și federațiile sportive naționale sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru importul, precum și de la plata T.V.A. pentru achizițiile de pe piața internă, de echipament sportiv și materiale sportive, instalații și aparatură specifică, necesare activității de pregătire, reprezentare și participare a sportivilor și echipelor componente ale loturilor sportive naționale și olimpice la competițiile internaționale oficiale: jocuri olimpice, campionate și cupe mondiale și europene.

Art. 77. -

Sportivii, antrenorii, tehnicienii și alți specialiști prevăzuți la art. 62 sunt scutiți de plata impozitelor asupra veniturilor realizate din premii, prime și indemnizații sportive, astfel:

a) 100% ca urmare a realizării obiectivelor de înaltă performanță:

- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale și jocurile olimpice;

- calificarea și participarea la campionatele mondiale, campionatele europene și jocurile olimpice, pentru jocurile sportive;

- participarea la fazele superioare ale competițiilor europene intercluburi, începând cu optimile de finală;

b) 100% pentru primele și indemnizațiile sportive acordate în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale de către loturile reprezentative ale României.

TITLUL XII Baza materială pentru activitatea sportivă

Art. 78. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

(1) În sensul prezentei legi baza materială sportivă cuprinde totalitatea terenurilor și spațiilor, precum și amenajările, instalațiile și construcțiile care sunt destinate organizării și desfășurării activității de educație fizică și sport.

(2) Bunurile menționate la alin. (1) aparțin, după caz, proprietății publice sau private.

(3) Administrarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, care aparține domeniului public sau privat al statului, se face în condițiile legii. Modificări (2)

Art. 79. - Modificări (1), Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (1)

(1) Schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sportului și cu garanția construirii altor baze sportive similare. Derogări (1), Jurisprudență (1), Reviste (1)

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică, după caz, și societăților comerciale care dobândesc active patrimoniale destinate activității sportive ce au aparținut statului.

Art. 80. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

(1) Baza materială pentru activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului și în folosința fostului Consiliu Național pentru Educație Fizică și Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Tineretului și Sportului. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2), Reviste (1)

(2) Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern. În același timp se reintegrează fără plată și imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificările și completările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăți comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol.

(3) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, se face pe bază de contract încheiat în condițiile legii, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită prin ordin al ministrului tineretului și sportului. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (2)

(4) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condițiile alin. (3) se face cu prioritate pentru activități sportive.

(5) Deținătorii de bunuri prevăzute la alin. (1) și (2), care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, sunt obligați să pună la dispoziție împuterniciților Ministerului Tineretului și Sportului toate documentele care atestă proprietatea, evidențele contabile, precum și documentele necesare în vederea înregistrării. Ministerul Tineretului și Sportului, prin împuterniciții săi, va acționa în justiție persoanele juridice sau fizice care refuză semnarea protocoalelor și predarea documentelor de proprietate. Aceste acțiuni sunt scutite de taxă de timbru. Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

(6) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparținând Ministerului Tineretului și Sportului se face în cartea funciară, cu scutirea de la plata taxelor prevăzute de lege. Modificări (1), Acțiuni respinse (1), Reviste (1)

(7) Acțiunile în justiție formulate de Ministerul Tineretului și Sportului și de direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) sunt scutite de taxă de timbru.

(8) În condițiile alin. (7) și alte organe ale administrației publice centrale și locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportivă.

(9) Ministerul Tineretului și Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naționale, unitățile județene de administrare a bazelor sportive și cluburile sportive de drept public din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, în condițiile legii. Modificări (1), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

(10) Complexurile sportive naționale sunt persoane juridice, înființate prin hotărâre a Guvernului ca instituții publice în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naționale și olimpice, precum și organizării competițiilor sportive de nivel național și internațional. Complexurile sportive naționale se organizează și funcționează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului și sportului. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

(11) Unitățile județene pentru administrarea bazelor sportive sunt persoane juridice, înființate prin hotărâre a Guvernului ca instituții publice în subordinea direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București. Obiectul de activitate al acestora constă în administrarea bazelor sportive de interes național de pe teritoriul județului respectiv sau al municipiului București. Unitățile județene pentru administrarea bazelor sportive se organizează și funcționează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului și sportului. Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

(12) Sursele de finanțare a complexurilor sportive naționale și a unităților județene de administrare a bazelor sportive provin din: Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

a) alocații de la bugetul de stat;

b) venituri obținute din activități economice realizate în legătură cu scopul și cu obiectul de activitate ale acestora;

c) donații și sponsorizări;

d) alte venituri, în condițiile legii;

e) sume rămase din exercițiul financiar precedent.

(13) Veniturile obținute din activitatea complexurilor sportive naționale și a unităților județene de administrare a bazelor sportive se gestionează și se utilizează integral la nivelul unităților respective, pentru realizarea scopului și obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.

(14) Comitetul Olimpic Român și federațiile sportive naționale, ca persoane juridice fără scop lucrativ, de utilitate publică, pot primi în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului și al unităților administrativ-teritoriale. Modificări (2), Acțiuni respinse (1)

(15) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat la data intrării în vigoare a prezentei legi în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului și care nu este administrat potrivit prevederilor alin. (9)-(11), poate fi transferat în domeniul public al comunelor, orașelor sau județelor, după caz, în condițiile legii. Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

Art. 81. -

(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să includă în planurile de urbanism și amenajare rurală suprafețe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educației fizice și sportului comunitar.

(2) Autoritățile administrației publice locale pot contribui la întreținerea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în condițiile legii.

Art. 82. -

Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Olimpic Român, federațiile sportive naționale și cluburile sportive care dețin bazele sportive nautice au dreptul de folosință gratuită și prioritară a luciului de apă pentru activitatea de pregătire și competițională. Modificări (1)

Art. 83. -

Regimul de gestionare și administrare a bunurilor mobile și imobile, achiziționate ca urmare a derulării unor programe sportive, se reglementează pe baza contractului încheiat între părți.

TITLUL XIII Prevenirea violenței în sport și lupta împotriva dopajului

Art. 84. -

(1) Activitatea sportivă în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play și sportivitate în toate locurile în care se desfășoară astfel de acțiuni.

(2) Modalitățile concrete de acțiune în acest domeniu, pe plan național și local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenției europene privind violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.

Art. 85. -

(1) Se înființează Comisia Națională de Acțiune împotriva Violenței în Sport, ca organism de reglementare, control și supraveghere, format din reprezentanți ai administrației publice centrale, reprezentanți ai federațiilor sportive naționale, reprezentanți ai ligilor profesioniste și reprezentanți ai direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București.

(2) Comisia Națională de Acțiune împotriva Violenței în Sport are, în principal, următoarele atribuții:

a) stabilește normele obligatorii privind organizarea spectacolelor și manifestărilor sportive și de prevenire a violenței cu ocazia desfășurării acestora;

b) supraveghează și controlează modul în care normele obligatorii sunt respectate și aplicate de organizatorii de spectacole sportive și de administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfășoară aceste spectacole;

c) stabilește și aplică sancțiuni, altele decât cele cuprinse în statutele și în regulamentele structurilor sportive;

d) ia măsuri pentru prevenirea violenței fizice exercitate în timpul pregătirii sportivilor.

(3) Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Acțiune Împotriva Violenței în Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului și Sportului.

Art. 86. -

(1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii și tehnicienii își vor desfășura activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor și metodelor care sporesc în mod artificial performanțele sportive și prejudiciază sănătatea sportivilor și etica sportivă.

(2) Pentru prevenirea utilizării și pentru eliminarea dopajului din activitatea sportivă Ministerul Tineretului și Sportului și Comitetul Olimpic Român susțin Programul național antidoping, conform prevederilor Convenției antidoping a Consiliului Europei. Modificări (3)

(3) Programul național antidoping cuprinde măsuri referitoare la: Modificări (1)

a) constituirea Comisiei Naționale Antidoping;

b) constituirea și funcționarea laboratorului de control doping;

c) normele tehnice privind organizarea și desfășurarea controlului doping și sancțiunile care se vor aplica pe linie de sport persoanelor dovedite că sunt implicate în cazuri de dopaj.

TITLUL XIV Sancțiuni

Art. 87. -

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Art. 88. -

Constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

a) încălcarea dispozițiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de către organizatori a participării la competițiile sportive oficiale înscrise în calendarele federațiilor sportive naționale pe ramuri de sport;

b) participarea la activitățile sportive organizate a sportivilor care nu prezintă avizul medical, conform prevederilor art. 55;

c) prezentarea unor declarații sau documente inexacte în baza cărora s-a operat înscrierea la competiții potrivit prevederilor lit. a) este sancționabilă cu amendă, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie infracțiune;

d) îngrădirea de către deținătorii de baze sportive a accesului celor îndreptățiți să le utilizeze;

e) organizarea manifestărilor sportive fără a asigura condițiile prevăzute prin regulamentul federației sportive naționale respective;

f) administrarea necorespunzătoare a bazelor și a instalațiilor sportive de către deținătorii acestora sau de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosință asupra lor, sancționabilă cu amendă, potrivit legii, dacă fapta nu constituie infracțiune;

g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele și autorizațiile de funcționare;

h) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum și a solicitărilor legale ale Ministerului Tineretului și Sportului.

Art. 89. -

(1) Contravențiile prevăzute la art. 88, săvârșite de persoanele fizice și persoanele juridice, se sancționează după cum urmează: Modificări (1)

a) cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);

b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f); Modificări (1)

c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) și h).

(2) Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 90. -

În cazul săvârșirii repetate a contravențiilor prevăzute la art. 88, pe lângă amendă se vor aplica și sancțiunile specifice autorității disciplinare în sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.

Art. 91. -

(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 89 se fac de:

a) inspectorii din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului; Modificări (1)

b) directorii direcțiilor pentru tineret și sport județene sau/și a municipiului București, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritorială aferentă;

c) alte persoane împuternicite prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

(2) Persoanele abilitate menționate la alin. (1) constată încălcările legii și aplică sancțiuni în raport cu gravitatea lor, pe bază de proces-verbal. Amenzile se constituie în alte venituri la bugetul Ministerului Tineretului și Sportului. Modificări (1)

Art. 92. - Modificări (1)

Contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25-27.

Art. 93. -

Nerespectarea dispozițiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) și ale art. 42 alin. (7) determină nulitatea actului de înființare a structurii sportive în culpă.

TITLUL XV Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 94. - Jurisprudență (2)

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.

Art. 95. - Modificări (1), Jurisprudență (2)

Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legale în vigoare pentru persoanele juridice asociații și fundații -, ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, precum și ale Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice și persoanele juridice.

Art. 96. -

În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României Ministerul Tineretului și Sportului elaborează și propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere în aplicare a dispozițiilor prezentei legi.

Art. 97. -

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziție contrară se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION DIACONESCU

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU

București, 28 aprilie 2000.

Nr. 69.

ANEXĂ

DEFINIȚII

În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

a) bază sportivă - amenajare specifică ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport;

b) Registrul sportiv - document care evidențiază situația înregistrării structurilor sportului în ordine cronologică și care are două componente: subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică și subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică;

c) Certificat de identitate sportivă - act oficial prin care se atestă calitatea de structură sportivă;

d) licență de sportiv profesionist - document care atestă existența unui raport juridic determinat între un sportiv și un club sportiv profesionist și care este eliberat de o federație sportivă națională;

e) oficiali sportivi - persoanele a căror activitate conduce la organizarea și administrarea activității sportive de agrement, recreative și competiționale, aflate în relație cu structura sportivă pe bază de contract de muncă, convenție civilă de prestări de servicii sau voluntariat.

;
se încarcă...