Guvernul României

Metodologia de evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referință și a listei indicatorilor de performanță a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior din 14.12.2017

Modificări (...), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 11 ianuarie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Abrevieri:

ANC - Autoritatea Națională pentru Calificări

ARACIS - Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior

CEAC - Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității

CNEAA - Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare

CNFIS - Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior

ENQA - European Association for Quality Assurance in Higher Education/Asociația Europeană pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior

EQAR - European Quality Assurance Register for Higher Education/Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior

ESG/SLDE - European Standards and Guidelines for Quality Assurance in Higher education/Standardele și liniile directoare europene privind asigurarea calității în învățământul superior

ECTS - credite transferabile

IIS - instituție de învățământ superior, termen generic pentru desemnarea unui furnizor de educație autorizat să funcționeze provizoriu/universitate/academie/institut/școală sau altul echivalent

I.O.S.U.M. - instituție organizatoare de studii universitare de masterat

I.O.S.U.D. - instituție organizatoare de studii universitare de doctorat

IP - indicator de performanță

ISBN - International Standard Book Number, un cod internațional de identificare a cărților

ISSN - International Standard Serial Number, un cod internațional de identificare a publicațiilor seriale

MEN - Ministerul Educației Naționale

Min. - nivel minim acceptabil cu privire la îndeplinirea standardelor și indicatorilor de performanță

Ref. - nivel maxim identificabil cu privire la îndeplinirea standardelor și indicatorilor de performanță

RNE - Registrul Național al Evaluatorilor

S - standard de performanță

SEÎS - Spațiul European al Învățământului Superior

SNÎS - sistemul național de învățământ superior

Analiză SWOT - analiză prin intermediul cărei sunt identificate punctele tari - Strengths, punctele slabe -Weaknesses, oportunitățile - Opportunities și amenințările -Threats

INTRODUCERE

Metodologia de evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referință și a listei indicatorilor de performanță a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, denumită în continuare Metodologia, concretizează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Metodologia se aplică pentru:

a) autorizarea de funcționare provizorie a noilor programe de studii universitare de licență/masterat inițiate și propuse de instituțiile de învățământ superior acreditate;

b) autorizarea de funcționare provizorie a furnizorilor de învățământ superior care inițiază programe de studii universitare de licență și a programelor universitare de licență/masterat pe care aceștia le inițiază;

c) acreditarea instituțiilor organizatoare de studii universitare de masterat - I.O.S.U.M. și a domeniilor de studii universitare de masterat;

d) evaluarea periodică a instituțiilor de învățământ superior acreditate, a programelor de studii acreditate și a domeniilor de masterat.

Evaluarea ciclului trei de studii universitare, organizat prin școli doctorale, se face conform unei proceduri specifice distincte care va fi elaborată conform reglementărilor în vigoare.

Metodologia furnizează cadrul conceptual și descrie principalele activități și strategii prevăzute în procesele de autorizare/acreditare/evaluare periodică, respectiv de asigurare și evaluare externă a calității. Aspectele operaționale și instrumentale sunt detaliate în Ghidul de evaluare specific, denumit în continuare Ghidul ARACIS sau Ghidul, elaborat de către ARACIS în consultare cu instituțiile de învățământ superior și cu ceilalți parteneri și beneficiari interesați. Ghidul se aprobă de Consiliul ARACIS. În funcție de evoluția cerințelor privind asigurarea calității în învățământul superior, Consiliul ARACIS poate aproba modificarea și completarea Ghidului.

ARACIS este un organism abilitat prin lege să emită și să propună Ministerului Educației Naționale avize și recomandări bazate pe evaluările proprii care materializează cunoștințele/experiența în domeniu, astfel încât Ghidul ARACIS și anexele sale sunt recunoscute în România ca norme și reglementări specifice de referință în domeniul asigurării calității în învățământul superior. Metodologia și Ghidul ARACIS asigură concordanța cu Standardele și liniile directoare europene privind asigurarea calității în învățământul superior, denumite în continuare SLDE sau ESG - European Standards and Guidelines for Quality Assurance in Higher Education, aprobate în anul 2015 la Conferința de la Erevan de miniștrii responsabili cu învățământul superior din Spațiul European al Învățământului Superior, în care sunt definite explicit activitățile, politicile și procesele de asigurare a calității.

ARACIS poate efectua evaluări externe ale calității pe bază de contract cu beneficiari din Spațiul European al Învățământului Superior, în continuare denumit SEÎS, sau din țări din afara acestuia, în cadrul unor acțiuni de cooperare sau parteneriate internaționale. Pentru evaluarea calității educației oferite de furnizori de educație care operează pe teritoriul altor state, Metodologia și Ghidul ARACIS vor putea fi adaptate unor condiții specifice locale, cu aprobarea Consiliului ARACIS, pentru respectarea prevederilor legale naționale din aceste state, cu menținerea ca referință a standardelor stabilite de ESG 2015 pentru SEÎS.

Metodologia este destinată:

a) reprezentanților furnizorilor de educație și instituțiilor de învățământ superior - IIS din România - rectori și prorectori, decani și prodecani, șefi de departamente, membri ai comunităților universitare formate din: studenți, cadre didactice, cercetători științifici și personal administrativ, respectiv tuturor celor ale căror activități configurează și dezvoltă calitatea academică;

b) comisiilor și altor structuri care sunt responsabile direct de managementul calității în IIS sau de evaluarea externă a calității;

c) beneficiarilor învățământului superior, respectiv studenți, angajatori, și, într-un sens mai larg, întregii societăți.

Metodologia utilizează terminologia și conceptele stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, și va fi dezvoltată de ARACIS în continuare, în conformitate cu prevederile legale, pentru a-i consolida caracterul aplicativ și pentru a servi mai bine beneficiarii în funcție de activitățile derulate în IIS și de cerințele concrete ale acestora. Pentru aceasta, ARACIS cooperează strâns cu toate IIS interesate, cu Ministerul Educației Naționale, precum și cu reprezentanții studenților, ai sindicatelor și ai angajatorilor. Transparența informațiilor și deciziilor va fi asigurată astfel încât publicul să poată urmări modul de dezvoltare a sistemului de asigurare a calității în învățământul superior din România, ca parte a SEÎS.

Totodată, ARACIS contribuie la asigurarea calității educației prin realizarea de analize tematice, concretizate prin publicarea în mod regulat a unor rapoarte care descriu și analizează rezultatele generale ale activităților de asigurare externă a calității.

PARTEA I Principiile asigurării calității în învățământul superior

Schimbările din învățământul superior din România, ca de altfel din întreaga Europă și din alte părți ale lumii, au fost pe cât de multiple și radicale, pe atât de continue. Încă de la începutul anilor 1990 au fost înființate în România primele IIS particulare, iar numărul IIS de stat, al facultăților sau al noilor programe de studii universitare/specializări a crescut rapid. Ca urmare a acestor diversificări și multiplicări, a fost înființat Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare - CNEAA, care a desfășurat activități susținute de evaluare, de acreditare instituțională și de programe de studii universitare în perioada 1993-2006.

Sistemul național de învățământ superior a trecut ulterior și prin alte transformări importante, iar după semnarea în 1999 de către miniștrii responsabili cu învățământul superior din Europa a Declarației de la Bologna, România a devenit membră a "Procesului Bologna" care a urmărit să configureze, până în 2010, Spațiul European al Învățământului Superior prin noi schimbări și transformări. Acestea se produc în continuare, prin deciziile care se iau în conferințele ministeriale ce se desfășoară periodic până în 2020. Asigurarea calității academice este unul dintre obiectivele centrale ale Procesului Bologna. Realizarea sa este dependentă de corespondențele care se stabilesc între sensurile calității academice și transformările care au loc în învățământul superior. Astfel, asigurarea calității educației constituie o obligație care se aplică tuturor instituțiilor de învățământ superior din România.

1.1. Transformări în învățământul superior

În conformitate cu Recomandarea "Rec (2007)6" a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei în ceea ce privește responsabilitatea publică pentru învățământ superior și cercetare, http://www.coe.int/t/dg4/highereducation/News/pub_res_EN.pdf, învățământul superior, prin programele sale de studii, își propune să îndeplinească scopuri multiple, incluzând pregătirea studenților pentru cetățenie activă, pentru viitoarele lor cariere, de exemplu contribuind la angajabilitatea lor, sprijinirea dezvoltării lor personale, crearea unei baze largi de cunoștințe avansate prin stimularea cercetării și inovării.

Dintre transformările deja produse sau în curs de configurare, Metodologia ține seama, în măsură diferită, de următoarele aspecte:

1. diversitatea instituțiilor de învățământ superior, care rezultă în principal din:

• schimbări în profilul instituțional al IIS tradiționale, mai ales prin diversificarea programelor de studii;
• coexistența IIS comprehensive, pluridisciplinare, cu cele centrate pe un câmp disciplinar mai restrâns;
• existența unor organizații care gestionează programe de studii oferite de universități străine în formule diverse, de tip transnațional sau fără granițe;

2. multiplicarea formulelor de programe care asigură o "învățare distribuită", bazate mai mult pe mobilitatea programelor și a personalului didactic și pe utilizarea tehnologiei informaționale, sub următoarele aspecte:

• organizarea de filiale în teritoriu;
• programe de învățământ la distanță, cu frecvență redusă sau în alte forme de învățământ aprobate prin lege;

3. creșterea complexității și a dimensiunii instituțiilor de învățământ superior, în termenii numărului programelor de studii și al studenților, însoțită de apariția unor dificultăți, cum ar fi:

• transformarea IIS din instituții elitiste în instituții care oferă învățământ superior de masă;
• menținerea și chiar accentuarea cerințelor privind performanțele în cercetare, odată cu accentuarea solicitărilor din domeniul predării;
• dificultăți de recrutare a tinerilor cercetători și a cadrelor didactice tinere din cauza ofertelor salariale necompetitive;
• existența unor disparități accentuate între atractivitatea diferitelor programe de studii și implicit între sursele și nivelurile de finanțare din fonduri publice și extrabugetare;
• internaționalizarea învățământului superior prin oferta educațională în limbi străine, atragerea studenților străini pentru studii universitare în România și participarea la programele educaționale și de cercetare internaționale;
• dificultatea precizării cerințelor "pieței muncii" pentru a corela rezultatele învățării cu așteptările unei categorii din ce în ce mai largi de angajatori;

4. decalajul dintre cerințele instituționale și mai ales publice pentru un management universitar performant și unele practici de conducere neadecvate:

• armonizarea uneori dificilă a conducerii centrale cu cea a facultăților sau a departamentelor, care creează dificultăți în alocarea resurselor și în realizarea obiectivelor, influențând negativ cadrul instituțional al calității;
• neasigurarea omogenității instituționale, care poate avea repercusiuni asupra profilului instituțional al calității;

5. promovarea bunelor practici din IIS românești sau din străinătate pentru creșterea performanțelor academice;

6. poziționarea României în cadrul SEÎS și confruntarea cu globalizarea sporesc presiunea forțelor competitive pe o "piață" tot mai extinsă a învățământului superior.

1.2. Principii fundamentale în abordarea calității educației

Întrucât astfel de caracteristici și schimbări influențează în mod relevant asigurarea calității învățământului superior, corespondențele dintre dinamica sistemului sau a instituțiilor de învățământ superior și abordarea calității sunt esențiale.

În conformitate cu legislația în vigoare, realizarea și evaluarea calității au o dimensiune externă și una internă.

Dimensiunea externă este instituită de Procesul Bologna, care are la bază un document programatic, "Declarația de la Bologna", 1999, adoptat de toți miniștrii responsabili de învățământul superior din țările membre, precum și comunicatele semnate ulterior de miniștrii educației din SEÎS. Aplicarea riguroasă a setului de prevederi stabilite la nivel european condiționează listarea agențiilor naționale pentru asigurarea calității, deci și a ARACIS, în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior - EQAR. Totodată, prin poziționarea IIS din țara noastră în Spațiul European al Învățământului Superior se asigură încrederea în calitate și se realizează pe baze superioare și recunoașterea academică și/sau, după caz, profesională a diplomelor românești.

Dimensiunea internă a calității academice se construiește în baza legislației în vigoare și în funcție de specificul fiecărei IIS, de tradiția și patrimoniul cultural al învățământului superior din țara noastră. Aceasta, în integralitate, este în responsabilitatea fiecărei IIS sau a fiecărui furnizor de programe de educație. În această abordare, asigurarea calității devine un proces adaptat la specificul instituțional existent și se instituie ca un mecanism prin care rezultatele sau performanțele academice sunt mereu îmbunătățite. Pentru elaborarea, proiectarea, monitorizarea și actualizarea politicilor de asigurare a calității, fiecare IIS va dispune în mod obligatoriu de o structură dedicată asigurării calității, conform legii.

În continuare sunt precizate principiile de referință ale Metodologiei:

1. referință europeană: sistemul și instituțiile de învățământ superior din România aparțin SEÎS și asigură nivelurile de calitate conforme cu cerințele acestui spațiu și competitive pe plan european și internațional. Conform comunicatului adoptat în 2015 la Conferința de la Erevan de către miniștrii responsabili cu învățământul superior din țările semnatare ale Convenției Culturale Europene a Consiliului Europei, care sunt partenere în SEÎS, Standardele și liniile directoare pentru asigurarea calității - ESG se aplică întregului învățământ superior din SEÎS, indiferent de modul sau locul în care acesta este oferit;

ESG se concentrează pe asigurarea calității în ceea ce privește învățarea și predarea în învățământul superior, incluzând mediul de învățare și legăturile relevante cu cercetarea și inovarea. Pe lângă acest lucru, instituțiile au politici și procese pentru asigurarea și îmbunătățirea propriilor activități, cum ar fi cercetarea științifică sau conducerea instituției;

2. responsabilitate instituțională: responsabilitatea și managementul asigurării calității sunt obligația fiecărei IIS, în conformitate cu autonomia universitară și legislația în vigoare;

3. diversitate instituțională: diversitatea instituțiilor, a misiunii și obiectivelor lor este respectată și încurajată prin evaluarea externă a calității;

4. cooperare cu toate componentele sistemului educațional: abordarea, practicile aplicate și formele de asistență tehnică oferite de ARACIS se bazează pe relații de cooperare și încredere mutuală în raporturile cu instituțiile de învățământ superior și cu alți parteneri;

5. centrarea pe rezultate: în asigurarea și evaluarea calității, rezultatele în învățare și performanțele în cercetarea universitară, considerată ca o componentă a procesului de învățământ, sunt esențiale;

6. identitate instituțională: rezultatele și performanțele în învățare și cercetare pot fi obținute printr-o varietate de practici, metode sau structuri, proiectate și aplicate în mod autonom de fiecare instituție, conform propriilor opțiuni. În acest sens, ponderea cea mai importantă în evaluările ARACIS se acordă mai ales rezultatelor și performanțelor, fără a se neglija influența bunelor practici și a structurilor performante în domeniul calității academice;

7. autoevaluarea internă, instituțională, a calității: fiecare document de autoevaluare trebuie să prezinte specificul culturii calității din instituția de învățământ superior și să se asigure continuitatea îmbunătățirii performanțelor;

8. evaluarea externă: evaluarea externă se bazează pe demonstrarea de către instituția de învățământ superior a rezultatelor și a performanțelor în învățare și în cercetare și pe verificarea corespondenței acestora cu realitatea efectivă din instituție, inclusiv cu verificarea activității studenților în raport cu standardele asumate;

9. îmbunătățirea calității: îmbunătățirea continuă a calității și a managementului instituțional al acesteia reprezintă obiectivul principal al evaluării externe;

10. transparență: rezultatele tuturor evaluărilor externe se finalizează prin rapoarte, care sunt documente publice, ca parte a responsabilității publice a ARACIS, respectiv a IIS. Concluziile evaluării, după finalizarea procedurilor de rezolvare a contestațiilor sau reclamațiilor, cuprind calificative și avize, care sunt publice și totodată comunicate Ministerului Educației Naționale.

Aceste principii constituie cadrul de referință al activității ARACIS și al prezentei metodologii. Menirea lor este de a promova acea cultură a calității care va concura în mod consecvent la realizarea unui învățământ superior de calitate, afirmat ca un bun public, care este demn de încrederea publică și care contribuie la dezvoltarea și realizarea personală a studenților, precum și la îmbunătățirea continuă a calității vieții, a culturii și economiei naționale într-un cadru european. Principiile sunt astfel formulate încât să asigure nu numai continuitatea activităților și rezultatelor Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare - CNEAA din perioada 1993-2006, ci și dezvoltarea calității educației în noile condiții europene și internaționale.

1.3. Relații între ARACIS și alte instituții

Asigurarea calității în învățământul superior se bazează pe autonomia IIS în formularea și realizarea propriilor opțiuni privind nivelul și managementul calității. Totodată, ARACIS și instituțiile de învățământ superior, împreună cu celelalte autorități responsabile pentru organizarea și desfășurarea procesului educațional, cooperează activ pentru:

1. îmbunătățirea continuă a calității, prin:

• evaluarea, revizuirea și perfecționarea criteriilor, standardelor și indicatorilor de performanță ai calității, concomitent cu corelarea acestora cu cerințele calificărilor din învățământul superior;
• ridicarea nivelului standardelor de referință și al indicatorilor de performanță corespunzători, în fiecare instituție, conform misiunii acesteia;
• valorificare continuă a experienței evaluatorilor și a rezultatelor misiunilor de evaluare instituțională, a programelor sau domeniilor de studii;

2. asumarea cât mai deplină a capacității de răspundere publică, prin:

• realizarea unor niveluri de calitate care corespund așteptărilor beneficiarilor, în primul rând ale studenților și angajatorilor;
• afirmarea învățământului superior ca bun public;
• comunicarea consistentă, clară și coerentă cu publicul beneficiar;
• informarea corectă a publicului cu privire la rezultatele reale obținute și la intențiile de îmbunătățire;

3. promovarea modalităților de încurajare a autoevaluării și, acolo unde este cazul, planificarea strategiilor de schimbare și îmbunătățire prin:

• identificarea onestă și riguroasă a realizărilor și neajunsurilor;
• promovarea realizărilor și corectarea rapidă a neajunsurilor;
• considerarea rezultatelor efective ca referințe ale evaluării.

1.4. Asigurarea calității și acreditarea

Obiectivul central al activităților ARACIS constă în asigurarea și îmbunătățirea calității. Acreditarea este acel proces de asigurare și îmbunătățire a calității academice, desfășurat în două etape, prin care o organizație furnizoare de educație este mai întâi autorizată să funcționeze provizoriu ca instituție de învățământ superior, dobândind dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza admiterea la studii, și apoi acreditată și recunoscută ca făcând parte din sistemul național de învățământ superior, dobândind dreptul să emită diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute național, să organizeze, după caz, examene de absolvire, licență, masterat și doctorat. După procesul de acreditare, IIS intră în procesul de evaluare periodică externă. Acreditarea se aplică și programelor și domeniilor de studii, conform legii.

Standardele, standardele de referință și indicatorii de performanță sunt comuni atât pentru asigurarea calității în instituțiile deja acreditate, cât și pentru acreditarea instituțiilor nou-înființate. Ceea ce diferă este nivelul lor de realizare. În vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice se ia ca bază nivelul minim de realizare a indicatorilor de performanță. În asigurarea calității, standardele de referință pot atinge niveluri optimale instituțional, situate peste nivelul minim.

Prin evaluarea externă în vederea acreditării, ARACIS urmărește:

a) să asigure mediul academic, beneficiarii și publicul în general că instituția acreditată demonstrează că satisface standardele minime de calitate ale sistemului de învățământ superior;

b) să promoveze angajarea instituției în direcția creșterii continue a calității academice, afirmată prin rezultate în învățare și cercetare;

c) să consacre instituțional standardele pentru un management și o cultură a calității și să demonstreze prin probe și documente relevante starea acestora;

d) să susțină și să încurajeze instituția să se autoevalueze și să coopereze în evaluarea ei externă pentru asigurarea și creșterea calității;

e) să coopereze cu instituțiile de învățământ superior în realizarea, monitorizarea și compararea calității academice, precum și cu Autoritatea Națională pentru Calificări - ANC;

f) să nu accepte programe de studii ale furnizorilor de educație care nu îndeplinesc standardele minime de calitate academică.

1.5. Domeniile asigurării calității

În asigurarea calității educației sunt avute în vedere trei domenii fundamentale de organizare și funcționare a unei organizații care dorește să devină sau este deja instituție de învățământ superior. Criteriile, standardele și indicatorii de performanță sunt astfel formulați în prezenta metodologie încât accentul să nu fie pus numai pe conformarea unei organizații la un set predeterminat sau predefinit de condiții cantitative și calitative, ci și pe angajarea deliberată, voluntară și proactivă a instituției pentru realizarea anumitor performanțe demonstrabile prin rezultate efective. Rolul evaluării externe, respectiv al ARACIS, este de a lua act și a evalua capacitatea managerială și educațională a furnizorului de educație, pentru ca, pe această bază, să poată ajunge în situația de a constata și apoi a valida sau a invalida documentat și public funcționarea acestuia, precum și de a produce recomandări care să sprijine procesul de dezvoltare a asigurării calității și a culturii calității în IIS.

Domeniile de asigurare a calității sunt stabilite prin art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare. În cadrul prezentei metodologii, se au în vedere următoarele aspecte:

1. Capacitatea instituțională: instituția dispune de o organizare coerentă și de un sistem adecvat de conducere și administrare, are baza materială și resursele financiare necesare unei funcționări stabile pe termen scurt și mediu, precum și resursele umane corespunzător pregătite pe care se poate baza pentru a realiza misiunea și obiectivele asumate.

2. Eficacitatea educațională se referă la proiectarea și organizarea centrată pe student a proceselor de predare, învățare și cercetare în termeni de conținut, metode și tehnici, resurse, selecție a studenților și a personalului didactic și de cercetare, astfel încât să obțină acele rezultate în învățare sau în cercetare pe care și le-a propus prin misiunea sa, care trebuie să fie clar formulată. Seturile de criterii de evaluare care corespund eficacității educaționale vizează:

a) proiectarea obiectivelor și rezultatelor:

- formularea clară și ușor de înțeles;

- adecvarea la calificările universitare vizate - licență într-un domeniu sau specializare, masterat sau doctorat și diferențiate pe discipline și/sau programe de studii;

- asocierea riguroasă cu proceduri adecvate de evaluare internă a gradului de realizare;

- aprecierea corectă a volumului de muncă al studenților, corelată cu parcursul educațional și succesul acestora;

b) organizarea cadrului de realizare a învățării prin:

- planuri, programe de învățământ, metode de predare diverse, moderne și interactive, criterii obiective și tehnici corespunzătoare de evaluare a studenților;

- recrutarea și dezvoltarea adecvată a personalului didactic;

- resursele și facilitățile de învățare puse la dispoziție, legate de activitatea financiară a organizației;

- organizarea coerentă a fluxurilor de predare, învățare și examinare a studenților;

- serviciile studențești oferite, inclusiv servicii sociale și activitățile extracurriculare;

- existența procedurilor de admitere, recunoaștere și finalizare a studiilor adecvate scopului, în special atunci când studenții sunt mobili în interiorul sau între sistemele de învățământ superior;

- politici de echitate și acces, proceduri de admitere și criterii folosite, implementate corespunzător și transparent;

- existența și aplicarea unei proceduri de integrare și adaptare a studenților în instituție și program de studii;

c) monitorizarea regulată, evaluarea și revizuirea programelor de studii care să asigure că:

- oferta educațională rămâne adecvată și permanent corelată cu evoluțiile din punct de vedere științific și, respectiv, cu realitățile economice naționale și internaționale;

- se creează un mediu de învățare favorabil și eficace pentru studenți, inclusiv ținând cont de dimensiunea socială a educației;

- oferta educațională este corelată cu cerințele în continuă schimbare ale societății;

- sunt luate în considerare așteptările, nevoile și nivelul de satisfacție ale studenților, în raport cu programul de studii, iar aceștia sunt implicați activ în procesul de monitorizare, evaluare și revizuire, alături de absolvenți și angajatori.

3. Managementul calității se centrează pe acele strategii, structuri, tehnici și operații prin care instituția demonstrează că își evaluează performanțele de asigurare și îmbunătățire a calității educației și dispune de sisteme de informații care demonstrează rezultatele obținute în învățare și cercetare. Importanța acestui domeniu constă, pe de o parte, în concentrarea asupra modului în care instituția gestionează asigurarea calității tuturor activităților sale, iar, pe de alta, de a face publice informațiile și datele care probează un anumit nivel al calității.

Cele trei domenii sunt complementare, iar utilizarea lor este obligatorie, în conformitate cu prevederile legale. În acest sens, orice instituție de învățământ superior trebuie să ajungă la stadiul în care dispune de mecanismele, mijloacele și informațiile corespunzătoare atingerii criteriilor, standardelor și indicatorilor de performanță stabiliți prin prezenta metodologie, structurate pe cele trei domenii, ținând cont de profilul său specific și de misiunea și obiectivele pentru care a optat. Conducătorul instituției de învățământ superior, prin Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității din instituție - CEAC, este responsabil de elaborarea și realizarea strategiilor privind calitatea, structurate pe cele trei domenii. Studenții sunt un partener fundamental în realizarea proceselor de evaluare și asigurare a calității în toate cele trei domenii.

1.6. Terminologie

În această secțiune sunt precizate semnificațiile asociate principalilor termeni folosiți pentru aplicarea prezentei metodologii.

Organizația furnizoare de educație: este o instituție de învățământ sau altă persoană juridică ce, potrivit statutului, desfășoară activități de învățământ superior pe bază de programe de studii legal aprobate. În conformitate cu legislația în vigoare, organizația furnizoare de educație se supune procedurii de evaluare, pentru evaluarea externă a asigurării calității sau, după caz, pentru autorizarea de funcționare provizorie sau pentru acreditarea programelor de studii sau/și a sa ca organizație furnizoare de educație. În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, pot desfășura activități de învățământ superior și pot utiliza denumirile de universitate sau altele similare numai instituțiile de învățământ superior autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate conform art. 29 alin. (4) lit. a) și b) și art. 35 alin. (1); acreditarea instituțiilor de învățământ superior se face prin lege, promovată de Guvern, la inițiativa Ministerului Educației Naționale, pe baza avizului ARACIS, conform art. 31 lit. g).

Programul de studii: un program de studii/specializare constă în totalitatea activităților de proiectare, organizare, conducere și realizare efectivă a predării, învățării, evaluării și cercetării dintr-un domeniu care conduce la obținerea unei calificări universitare.

Programele de studii se diferențiază în funcție de:

a) nivelul calificării universitare: licență, masterat, doctorat;

b) forma de învățământ: învățământ cu frecvență, învățământ cu frecvență redusă, învățământ la distanță;

c) domeniul de specializare a cunoașterii, conform cu diviziunea academică a cunoașterii și cu diviziunea profesională a muncii;

d) durata studiilor, respectiv numărul de credite transferabile ECTS;

e) limba de predare.

Un program de studii se concretizează prin:

a) planul de învățământ, care include toate disciplinele care contribuie la obținerea unei calificări universitare, repartizate succesiv pe ani de studii și cu ponderi exprimate în credite de studii de tipul ECTS;

b) programe sau fișe ale disciplinelor, în care sunt formulate: obiectivele cursului, rezultatele așteptate ale învățării, tematica predării și învățării și practicile asociate predării, învățării și evaluării, precum și bibliografia recomandată;

c) organizarea studenților și a personalului didactic în perioada de realizare a programului de studii;

d) sistemul de asigurare a calității academice a activităților de realizare a programului de studii.

Autorizarea de funcționare provizorie a programelor de studii sau/și instituțională este prima etapă a procedurii de acreditare și reprezintă rezultatul evaluării externe de către ARACIS pe baza raportului de autoevaluare propus de solicitant. Autorizația de funcționare provizorie este actul care conferă instituției de învățământ superior sau organizației furnizoare de educație dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea într-un program de studii. Autorizația de funcționare provizorie a unui program de studii se acordă, pe baza avizului favorabil al ARACIS sau al unei alte agenții înregistrate în EQAR și al Ministerului Educației Naționale, prin hotărâre a Guvernului, inițiatorul fiind Ministerul Educației Naționale, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la transmiterea acestuia. Autorizația de funcționare provizorie a unui furnizor de educație la nivel de învățământ superior se poate acorda, prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin șase luni înainte de începerea unui nou an universitar, dacă organizația furnizoare de educație a inițiat cel puțin trei programe de studii care au fost propuse și avizate favorabil să funcționeze provizoriu de către ARACIS sau de o altă agenție înregistrată în EQAR și de Ministerul Educației Naționale, cu excepția instituțiilor de învățământ superior care organizează numai învățământ superior teologic, care pot fi autorizate să funcționeze provizoriu dacă au inițiat cel puțin un program de studii în domeniul teologic, propus și avizat favorabil să funcționeze provizoriu de către ARACIS și Ministerul Educației Naționale.

Acreditarea este acea modalitate de asigurare a calității prin care se certifică respectarea standardelor pentru funcționarea organizației furnizoare de educație și a programelor de studii. Acreditarea se propune și se acordă, pe baza rezultatelor procesului de evaluare externă efectuată de către ARACIS sau de o altă agenție înregistrată în EQAR, ca recunoaștere a calității academice a unei organizații/structuri furnizoare de educație care a fost autorizată să funcționeze provizoriu și care îndeplinește cerințele minime ale standardelor și indicatorilor de performanță privind calitatea educației. Acreditarea unui program de studii se face prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale, pe baza avizului ARACIS, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la transmiterea acestuia. Acreditarea la nivel instituțional a unei organizații furnizoare de educație, se face prin lege, promovată de Guvern, la inițiativa Ministerului Educației Naționale, pe baza avizului ARACIS, în condițiile legii.

Instituțiile de învățământ superior acreditate sunt integrate în sistemul de învățământ național și au dreptul de a elibera diplome, certificate și alte acte de studii, recunoscute de Ministerul Educației Naționale, și de a organiza examenele prin care se finalizează programul de studii universitare de licență, masterat și/sau doctorat.

Standardele, standardele de referință și indicatorii de performanță descriu cerințele de calitate ale activităților unei organizații furnizoare de educație care solicită să fie autorizată să funcționeze provizoriu, ale unei instituții de învățământ superior acreditate care solicită autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea unui nou program/domeniu de studii sau ale unei instituții de învățământ superior acreditate care solicită evaluarea externă a stării calității educației oferite. Standardele corespund, în mod diferențiat, domeniilor și criteriilor de asigurare a calității educației, iar indicatorii de performanță măsoară gradul de realizare a unei activități prin raportare la standarde.

Standardele sunt formulate în termeni de reguli sau rezultate și definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunț și se concretizează într-un set de indicatori de performanță. Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii.

Standardele de referință sunt acele standarde care definesc un nivel optimal de realizare a unei activități de către o organizație furnizoare de educație, pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau mondial. Standardele de referință sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituții, sunt opționale și se situează peste nivelul minimal. Standardele de referință pot varia de la o instituție la alta și există posibilitatea ca, în timp, instituțiile să își formuleze standarde de referință la niveluri cât mai înalte și competitive național și european. Opțiunea pentru un nivel al standardului de referință se face prin raportare la un standard, iar în cadrul acestuia prin raportare la niveluri opționale crescătoare ale indicatorilor de performanță.

Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate de o organizație furnizoare de educație prin raportare la un standard. Indicatorii de performanță identifică acele rezultate care variază de la un nivel minim acceptabil până la un nivel maxim identificabil. Nivelul minim al indicatorilor de performanță corespunde cerințelor unui standard. Nivelurile maxime corespund standardelor de referință, sunt opționale și diferențiază calitatea din instituții în mod ierarhic progresiv.

Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea unui program de studii sau acreditarea instituțională se realizează pe baza îndeplinirii nivelului minim al tuturor standardelor și indicatorilor de performanță. Nerealizarea nivelului minim al unui indicator de performanță atrage avizul de neautorizare sau, după caz, neacreditare. Totodată, nivelul standardelor de referință variază de la un domeniu de licență la altul și de la un tip de instituție de învățământ superior la altul. Formularea standardelor de referință este de competența instituției, pe baza informațiilor cu privire la variația europeană a standardelor și indicatorilor de performanță. Acestea trebuie înțelese ca standarde de referință proprii, pe care instituția și le propune și își asumă obligația să le realizeze în concordanță cu strategia sa de asigurare a calității.

Evaluarea academică periodică externă se realizează pentru toate structurile de învățământ superior acreditate.

Filialele instituțiilor de învățământ superior, ale facultăților, specializărilor, indiferent de forma de învățământ pe care o practică - cu frecvență, cu frecvență redusă, la distanță - sau de localizarea geografică, trebuie să respecte aceleași standarde de calitate. Acestea sunt considerate unități distincte și se supun separat procedurii de evaluare academică și acreditare.

PARTEA a II-a Criterii, standarde și indicatori de performanță pentru asigurarea calității și acreditare

Criteriile, standardele și indicatorii de performanță sunt aplicați în asigurarea calității în cadrul proceselor de evaluare internă și externă pentru evaluarea periodică și acreditare. Acestea sunt utilizate de IIS și de ARACIS, după cum urmează:

a) reprezintă baza de referință pentru managementul calității în instituțiile de învățământ superior;

b) oferă cadrul de construcție a bazelor de date și informații pe care instituțiile le pot utiliza pentru monitorizarea internă și demonstrarea externă a stării asigurării calității academice;

c) sunt utilizate de către ARACIS în procesul de evaluare și asigurare externă a calității, în vederea evaluării periodice, acreditării și a dezvoltării unei culturi a calității.

2.1. Corespondențe și relații între domenii, criterii, standarde și indicatori de performanță

Corespondența și relațiile ierarhice dintre domenii, criterii, standarde și indicatori de performanță sunt prevăzute în figura 1.

Figura 1. Relațiile ierarhice între domenii, criterii, standarde și indicatori

Criteriile se referă la fiecare dintre cele trei domenii stabilite prin lege și reprezintă aspectele fundamentale de organizare și funcționare a unei organizații furnizoare de educație. Fiecărui criteriu îi corespunde un set de standarde. Rolul standardelor este:

a) de a orienta instituțiile în autoevaluarea calității, cu scopul de a-și evalua propriile rezultate și performanțe în mod independent, precum și de a identifica domeniile în care să corecteze sau să își îmbunătățească performanțele;

b) de a oferi un cadru pentru elaborarea rapoartelor instituționale de autoevaluare;

c) de a oferi baza evaluării externe;

d) de a institui un cadru comun de referință pentru asigurarea calității și pentru acreditare.

Valorile indicatorilor de performanță ai unui standard variază de la nivelul minim acceptabil, în funcție de care se conferă statutul de autorizare, respectiv de acreditare sau se menține acest statut, până la un nivel de referință identificabil pe care fiecare instituție îl adoptă în mod independent, inclusiv pe baza comparării sale cu alte instituții similare din țară sau din străinătate. Standardul este astfel definit încât prin indicatorii săi de performanță să corespundă nivelului minim acceptabil.

Valorile indicatorilor de performanță pentru standardele de referință variază instituțional. În completarea Metodologiei, ARACIS va oferi informații privind variația națională, europeană și globală a standardelor și a valorilor indicatorilor de performanță ai acestora, pentru a orienta instituțiile să își definească propriile standarde de referință. Metodologia precizează ca obligatorii și exhaustive standardele și nivelurile minime ale indicatorilor de performanță asociați. Standardele și/sau valorile de referință din Metodologie au caracter de recomandare. IIS urmează să elaboreze și să își adopte propriile standarde de referință, ținând cont și de baza informativă și de consultanță oferită, inclusiv pe bază de contract, de către ARACIS.

Pentru aplicarea standardului, acestuia i se asociază un set de indicatori de performanță. Un indicator este menit să identifice acele rezultate care variază de la un nivel minim acceptabil - Min. până la un nivel maxim identificabil - Ref. 1, Ref. 2 etc. Variația de la minim la maxim este specificată pe baza experiențelor din domeniu ale mai multor IIS din țară și din Spațiul European al Învățământului Superior. Toate IIS își vor stabili, pentru o perioadă de timp determinată, de exemplu un ciclu de mandat al conducerii alese - 4 ani, pe o perioadă din planul strategic instituțional sau conform unor alte opțiuni, o poziție specifică de pe spațiul variațional care corespunde unui indicator. Nivelul minim al indicatorului corespunde condițiilor pentru conferirea statutului de autorizare de funcționare provizorie sau de acreditare. IIS se pot diferenția din punctul de vedere al calității prin valorile superioare ale indicatorilor de performanță realizați.

Evaluarea calității într-o instituție se face în cele trei domenii precizate prin lege, pe baza informațiilor corespunzătoare standardelor și indicatorilor de performanță.

2.2. Domenii, criterii, standarde, indicatori de performanță

Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță aplicați în asigurarea calității și în acreditare sunt prezentați în continuare. Fiecare dintre cele trei domenii privind asigurarea calității este asociat cu un set de standarde, iar fiecărui standard îi corespund indicatori specifici de performanță. Cerințele sau valorile unui indicator de performanță variază de la nivelul minim - Min. obligatoriu la un nivel de referință - Ref. recomandat, pentru care instituția poate opta sau poate să își stabilească un nivel superior acestuia prin propriile standarde de referință.

Domeniul A: Capacitatea instituțională

Domeniul de asigurare a calității "Capacitate instituțională" vizează modul în care misiunea și obiectivele furnizorului de educație sunt susținute de structurile sale interne, modul de conducere și administrație, precum și de resursele materiale pe care le poate asigura.

Criteriul A.1. - Structurile instituționale, administrative și manageriale

Instituția își formulează și își face publică misiunea și obiectivele în concordanță cu un set de valori de referință, în acord cu voința comunității sale universitare, în ansamblul său, astfel încât să se individualizeze în sistemul de învățământ superior și să se afirme ca o instituție autonomă, care produce și transmite cunoaștere, în concordanță cu valorile libertății academice și ale integrității etice.

IIS își susține activitățile de realizare a obiectivelor fixate printr-o structură instituțională, administrativă și managerială corespunzătoare.

Instituția dispune de:

• organizare coerentă și sustenabilă, precum și de un sistem adecvat de conducere și administrare;
• bază materială și resurse financiare necesare unei funcționări stabile pe termen scurt și mediu;
• resurse umane corespunzătoare pentru a realiza misiunea și obiectivele asumate.

Standarde - S și indicatori de performanță - IP

S.A.1.1. Misiune, obiective și integritate academică

Instituția își formulează și își face publică propria misiune și stabilește obiectivele pe care le urmărește, în concordanță cu un set de valori de referință. Instituția poate dovedi că respectă și apără normele de etică și integritate, libertatea academică a personalului și studenților și funcționează în condiții de autonomie universitară, de responsabilitate și răspundere publică pentru educația oferită și dispune de resursele necesare atingerii obiectivelor urmărite.

Indicatori de performanță

IP.A.1.1.1. Misiune și obiective

Min.: Instituția este înființată și funcționează conform legii. Instituția are o Cartă universitară ale cărei prevederi sunt publice și concordante cu legislația națională și cu principiile Spațiului European al Învățământului Superior și sunt cunoscute de membrii comunității universitare. Misiunea și obiectivele asumate de instituție o individualizează în SEÎS prin claritate, distincție și specificitate.

Ref. 1: Prin formulare și mod de realizare, misiunea și obiectivele instituției o individualizează în SEÎS.

IP.A.1.1.2. Integritate academică

Min.: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ are un Cod de etică și deontologie profesională universitară/integritate academică, prin care apără valorile libertății academice, autonomiei universitare și integrității etice, dispune de practici și aplică mecanisme clare pentru asigurarea permanentă a vigilenței față de eventuale fraude în activitățile sale academice, de cercetare sau de orice altă natură, inclusiv măsuri active de prevenire și eliminare a oricăror forme de plagiat, precum și de promovare a principiilor de etică și integritate în rândul tuturor membrilor comunității academice.

Furnizorul de educație/Instituția de învățământ monitorizează și evaluează permanent aceste practici și poate face dovada aplicării lor pentru toate activitățile desfășurate și a implicării studenților în toate aceste procese, iar rezultatele monitorizării sunt făcute publice anual sau ori de câte ori este necesar. Codul de etică și deontologie profesională universitară/integritate academică prevede mecanisme și măsuri pentru asigurarea egalității de șanse și protejarea împotriva intoleranței și a discriminării de orice fel.

Ref. 1: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ poate face dovada că aplicarea acestor practici în toate procesele pe care le gestionează - management, educație, cercetare ș.a. - a condus la îmbunătățirea performanțelor obținute. Rezultatele evaluărilor efectuate sunt înscrise în rapoarte de activitate anuale, care sunt publicate pe pagina web a instituție.

Ref. 2: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ are o politică bazată pe prevenție cu privire la eventuala încălcare a codului de etică și integritate academică, demonstrând prin poziționări publice, studii, analize sau măsuri acest fapt. Aceasta integrează inclusiv în planurile de învățământ elemente care să responsabilizeze studenții în acest sens, respectiv cadrele didactice demonstrează că sunt la curent cu evoluțiile la nivel național, european și global cu privire la procesele și tehnicile de prevenire și combatere a acțiunilor care încalcă normele de etică și integritate academică.

IP.A.1.1.3. Răspundere și responsabilitate publică

Min.: Instituția dispune de practici de auditare internă cu privire la principalele domenii ale activității universitare pentru a se asigura că angajamentele pe care și le-a asumat sunt respectate riguros, în condiții de transparență publică. Auditarea internă se realizează efectiv, periodic și pe o bază reglementată intern, la nivel de instituție și de compartimente și privește problemele administrative, financiar-contabile, ale integrității academice, predării, evaluării studenților, cercetării și serviciilor studențești. Anual se publică un raport de audit academic, dezbătut în Senat, și se elaborează un plan de ameliorare.

Ref. 1: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ face dovada aplicării măsurilor stabilite în planul de ameliorare și raportează anual și face publice stadiul aplicării măsurilor de îmbunătățire și rezultatele obținute.

S.A.1.2. Conducere și administrație

Instituția are un sistem de conducere universitară coerent, integrat și transparent și care se bazează pe o administrație eficace și eficientă, adaptată misiunii și obiectivelor asumate.

Indicatori de performanță

IP.A.1.2.1. Sistemul de conducere

Min.: Instituția are un sistem de conducere și un regulament de funcționare internă care respectă reglementările legale în vigoare, respectând procentele minimale de reprezentare a studenților în structurile de conducere ale IIS, stipulate prin lege. Mecanismul de alegere a reprezentanților studenților în consilii, senate și alte structuri este clar descris în Carta universitară și în regulamentele interne. Acesta este democratic și transparent, nediscriminatoriu și nu limitează dreptul studenților de a reprezenta și de a fi reprezentați.

În structurile de conducere sunt implicați reprezentanți ai mediului economic și social, ai sindicatelor din educație și ai altor beneficiari și parteneri ai universității.

Ref. 1: Sistemul de conducere și regulamentul de funcționare internă utilizează și sisteme informaționale și de comunicare, de tip internet și intranet, care implică membrii comunității universitare, inclusiv studenții, personalul administrativ, ceilalți beneficiari și parteneri ai universității și răspunde intereselor publice.

IP.A.1.2.2. Management strategic

Min.: Instituția are un plan strategic cu un orizont de cel puțin patru ani și planuri operaționale anuale care sunt publice, cunoscute de membrii comunității universitare și sunt aplicate conform unor practici și mecanisme de urmărire riguroase. Planul strategic este elaborat pe termen lung, mediu și scurt, este actualizat anual sau în funcție de evoluția și contextul învățământului superior și este urmărit consecvent în realizarea și în evaluarea performanțelor conducerii și administrației. Politica de asigurare a calității este parte a managementului strategic.

Ref. 1: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ are în vedere continuitatea aplicării misiunii și politicilor sale prin măsuri de racordare a prevederilor planului strategic curent cu planul strategic pe termen lung și face dovada că acționează în acest sens, cu implicarea partenerilor săi din domeniul economic și social, în context național și internațional, inclusiv prin urmărirea evoluției în carieră a propriilor absolvenți.

IP.A.1.2.3. Administrație eficace

Min.: IIS dispune de o administrație care respectă reglementările legale în vigoare, este eficace în privința organizării, numărului și calificării personalului și funcționează riguros prin serviciile oferite comunității universitare.

Ref. 1: IIS dispune de o administrație eficace și riguroasă și are mecanisme de control și de dezvoltare continuă a performanțelor administrației.

Ref. 2: Nivelul de informatizare al administrației este supus periodic unor activități/procese de modernizare pentru a fi păstrat permanent la nivelul bunelor practici internaționale.

Criteriul A.2. - Baza materială

S.A.2.1. Patrimoniu, dotare, resurse financiare alocate, sprijin pentru studenți

IIS dispune de acel patrimoniu și acele resurse care contribuie în mod eficace la realizarea misiunii și obiectivelor fixate.

Indicatori de performanță

IP.A.2.1.1. Spații de învățământ, cercetare și pentru alte activități

Min.: Respectând diferențele dintre formele de învățământ - cu frecvență, cu frecvență redusă, la distanță și, respectiv, obiectivele activităților de predare, învățare și cercetare, IIS asigură spații de învățământ și cercetare care corespund specificului său, prin săli de predare, laboratoare didactice și centre de cercetare, în concordanță cu normele tehnice, de siguranță și igienico-sanitare în vigoare. Calitatea acestora este evaluată în funcție de suprafață, volum, starea tehnică, numărul total de studenți, numărul de ocupanți - personal didactic și de cercetare, studenți etc., diferențiate pe domenii, programe de studii și instituțional prin raportare la normele menționate. Indicatorul se referă și la spațiile de cazare și la alte spații oferite studenților pentru activități sociale, culturale sau sportive. IIS dispune de locuri de cazare pentru studenți într-un număr adecvat și care oferă condiții de viață și de studiu în conformitate cu normele tehnice, de siguranță și igienico-sanitare în vigoare.

Ref. 2: Spațiile de cazare, de servire a mesei și pentru alte activități-suport și extracurriculare studențești, de exemplu consiliere și orientare în carieră, cabinete medicale, sunt accesibile și persoanelor cu dizabilități.

Ref. 3: Pe lângă spațiile existente, IIS dispune de planuri de dezvoltare și de planuri de investiții realiste, dependente de veniturile previzionate.

IP.A.2.1.2. Dotare

Min.: Sălile de predare/seminar dispun de echipamente tehnice adecvate pentru predare și comunicare, care facilitează activitatea cadrului didactic și receptivitatea fiecărui student; laboratoarele de cercetare dispun de echipamente și mijloace de funcționare corespunzătoare exigențelor minime.

Ref. 1: Dotarea sălilor de curs/seminar și a laboratoarelor didactice și de cercetare corespunde stadiului actual de dezvoltare a cunoașterii științifice și este comparabilă cu cea din universitățile IIS dezvoltate din Europa și cu bunele practici internaționale.

IP.A.2.1.3. Resurse financiare adecvate pentru activitățile de învățare și predare, servicii de sprijin adecvate și ușor accesibile pentru studenți

Min.: Instituția demonstrează că dispune de surse de finanțare și de resurse financiare suficiente, pe termen scurt - anual și în perspectivă - pentru minimum trei/patru ani succesivi, pe care le alocă pentru a realiza în mod adecvat misiunea și obiectivele pe care și le-a fixat. Instituția dispune de un buget anual realist și de un buget pe trei/patru ani, precum și de politici financiare pe termen scurt și mediu, cu referire la sustenabilitatea financiară. Politica de asigurare a calității este parte a managementului strategic.

Cerințele unei populații diverse de studenți, cum ar fi studenții maturi, cei cu frecvență redusă sau la învățământ la distanță, studenții angajați sau studenții străini, precum și studenții cu dizabilități, și schimbarea de paradigmă către învățământul centrat pe student, alături de modalitățile flexibile de învățare și predare, sunt luate în considerare la planificarea și alocarea resurselor de învățare și a celor pentru serviciile de sprijin pentru studenți. Studenții sunt informați cu privire la existența resurselor respective.

Ref. 1: Pe lângă asigurarea necesarului curent, IIS dispune de rezerve financiare consistente, de surse diversificate de finanțare și de rigoare în planificarea și definirea politicilor de investiții și de gestiune financiară.

IP.A.2.1.4. Sistemul de acordare a burselor și a altor forme de sprijin material pentru studenți

Min.: Instituția are un regulament de acordare a burselor și a altor forme de sprijin material pentru studenți, pe care îl aplică în mod consecvent, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Bursele sunt acordate din alocații de la bugetul de stat și din resurse proprii.

Ref. 1: Proporția resurselor proprii ale instituției în fondul de burse este de minimum 10%.

Ref. 2: Proporția resurselor proprii ale instituției în fondul de burse este de minimum 20%.

Ref. 3: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ susține material studenții pentru participarea la alte activități, cum sunt programe de cercetare, evenimente științifice, concursuri studențești, editarea de publicații, evenimente culturale etc.

IP.A.2.1.5. Personalul administrativ al serviciilor de sprijin pentru studenți

Min.: Personalul administrativ al universității este calificat pentru activitățile de sprijin pentru studenți și are la dispoziție oportunități pentru a-și dezvolta competențele. Procesele de recrutare și dezvoltare a personalului sunt corecte și transparente. Programul de lucru cu studenții al personalului administrativ este afișat pe pagina web a instituției și adaptat nevoilor diverselor tipuri de studenți, de exemplu studenți maturi.

Ref.1: Studenții sunt chestionați periodic cu privire la activitatea personalului administrativ al universității, sunt invitați să evalueze activitatea angajaților cu care au contact direct, iar în urma acestor evaluări IIS adoptă un plan de măsuri pentru îmbunătățirea activității.

Domeniul B: Eficacitate educațională

Instituția organizează activitățile de admitere a studenților, a celor de învățare, predare și evaluare centrate pe student, pornind de la obiectivele programelor de studii și de la rezultatele așteptate ale învățării. Activitățile de cercetare și rezultatele acestora, prin raportare la performanțele de dezvoltare și transfer al cunoașterii/tehnologiei/artei, sunt reflectate în formarea studenților.

Standarde - S și indicatori de performanță - IP

Criteriul B.1. - Conținutul programelor de studii

S.B.1.1. Admiterea studenților

Instituția formulează propria politică de recrutare și admitere a studenților și o aplică în mod transparent și riguros, respectând principiul egalității șanselor tuturor candidaților, fără nicio discriminare. Reglementările proprii referitoare la admitere sunt definite și publicate în prealabil, cu respectarea reglementărilor naționale în vigoare, și sunt aplicate consecvent. Furnizorul de educație/Instituția de învățământ pune la dispoziția candidaților reglementările proprii, acoperind toate fazele "ciclului vieții" de student.

Indicatori de performanță

IP.B.1.1.1. Principii ale politicii de admitere la programele de studii oferite de instituție

Min.: Instituția aplică o politică transparentă a recrutării și admiterii studenților, anunțată public cu cel puțin șase luni înainte de aplicare. Marketingul universitar promovează informații reale și corecte, indicând posibilități de verificare și confirmare. Admiterea se bazează exclusiv pe competențele academice ale candidatului și nu se aplică niciun fel de criterii discriminatorii. Instituția își asumă creșterea calitativă a politicilor de admitere.

IP.B.1.1.2. Practici de admitere

Min.: Admiterea într-un ciclu de studii universitare se face numai pe baza diplomei din ciclul de studii precedent, conform legii, ținând cont de ordinea ierarhică a mediilor de absolvire.

Ref. 1: Admiterea la studii se bazează pe un set de criterii combinate, în care rezultatele la examenul de admitere dețin o pondere mai mare.

Ref. 2: Admiterea la studii se face numai pe bază de examen.

Ref. 3: IIS are proceduri de admitere adaptate cazurilor de mobilitate a studenților.

Ref. 4: IIS are proceduri de admitere adaptate studenților cu dizabilități.

S.B.1.2. Structura și prezentarea programelor de studii

Programele de studii sunt în centrul misiunii de învățământ a instituțiilor de învățământ superior. Obiectivele generale ale programelor de studii sunt în acord cu strategia instituțională. Programele de studii sunt structurate și prezentate detaliat, sunt construite în funcție de rezultatele așteptate ale procesului învățării și corespund unei calificări universitare. Calificarea rezultată în urma unui program trebuie specificată clar și comunicată, făcând referire la nivelul corespunzător din Cadrul național al calificărilor, și, în consecință, la Cadrul calificărilor din Spațiul European al Învățământului Superior.

Indicatori de performanță

IP.B.1.2.1. Structura programelor de studii

Min.: Fiecare program de studii/specializare din cadrul universității se bazează pe corespondența dintre rezultatele așteptate ale procesului didactic, respectiv prin cercetare, în cazul masteratului sau doctoratului, și calificarea universitară. Un program de studii este prezentat sub forma unui pachet de documente care include: obiectivele generale și specifice ale programului; planul de învățământ cu ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studii ECTS și cu disciplinele ordonate succesiv în timpul de școlarizare; programele tematice sau fișele disciplinelor incluse în planul de învățământ, respectiv rezultatele așteptate ale procesului didactic, exprimate sub forma competențelor cognitive, tehnice sau profesionale și afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplină, traseele flexibile de învățare, după caz; modul de examinare și evaluare la fiecare disciplină, ținând cont de rezultatele planificate; modul de organizare și conținutul examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifică asimilarea competențelor cognitive și profesionale care corespund calificării universitare.

În programele de studii sunt incluse, după caz, tematici care conduc la obținerea unor competențe transversale, cum sunt afirmarea personalității studentului în societate, comunicarea, limbile străine, lucrul în echipă, formarea studenților în spiritul valorilor europene, problemele referitoare la dezvoltarea durabilă a societății, la promovarea democrației, dialogului intercultural, respectării legii, responsabilității în exercitarea profesiei etc., care pot influența dezvoltarea lor personală și pot fi aplicate în carierele lor viitoare. Programul de studii include oportunități de practică sau de plasament bine structurate, după caz. Plasamentul poate include stagii, activități de practică sau alte părți ale programului care nu se desfășoară în instituție, dar care permit studentului să dobândească experiență în domeniul de studii.

Ref. 1: Fiecare program de studii este prezentat conform pachetului standard menționat, dar realizarea programelor de studii se face la nivel de universitate prin cooperare între facultăți și prin facilitarea mobilității studenților în interiorul universității cu ajutorul transferului și acumulării de credite de studii. Numărul de credite ECTS este alocat fiecărei discipline conform "Ghidului de utilizare al ECTS". Structura programelor de studii este flexibilă și permite fiecărui student să își aleagă un traseu propriu de învățare potrivit cu aptitudinile și interesele sale.

Ponderea orelor de activitate didactică corespunzătoare disciplinelor opționale din totalul de ore cumulate la sfârșitul programului de studii de licență de către un student respectă prevederile standardelor specifice.

Ref. 2: Structura programelor de studii respectă și ia în considerare diversitatea studenților și a necesităților lor, este flexibilă și permite fiecărui student să își aleagă un traseu propriu de învățare, potrivit cu aptitudinile și interesele sale, fără a se afecta însă obiectivele programului de studii și competențele așteptate la finalul procesului de învățare.

Ref. 3: Programele de studii asigură competențe de comunicare în două limbi străine, dintre care cel puțin una este o limbă de circulație internațională.

IP.B.1.2.2. Diferențiere în realizarea programelor de studii

Min.: Programele de studii sunt unitare ca structură, indiferent de forma de învățământ - cu frecvență, cu frecvență redusă, la distanță, dar se diferențiază în realizare în funcție de mijloacele utilizate în forma de învățământ pentru a asigura progresul continuu al studenților pe parcursul studiilor. Pentru învățământul cu frecvență redusă și pentru cel la distanță indicatorul se diferențiază în mod corespunzător.

Ref. 1: Realizarea programelor de studii, în funcție de forma de învățământ, este monitorizată și fundamentată prin structuri interne specializate de tip "centru de analiză și dezvoltare pedagogică" în care se dezvoltă tehnologii pedagogice novatoare și eficiente.

Ref. 2: Conținutul programelor de studii se reînnoiește permanent prin introducerea cunoștințelor noi, rezultate din cercetarea științifică, inclusiv cea proprie.

Ref. 3: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ are proceduri reglementate de integrare și adaptare a studenților în instituție și program.

IP.B.1.2.3. Relevanța programelor de studii

Min.: Relevanța cognitivă și profesională a programelor de studii este definită în funcție de ritmul dezvoltării cunoașterii și tehnologiei din domeniu și de cerințele pieței muncii și ale calificărilor.

Proiectarea programelor de studii se face cu implicarea studenților și a altor actori interesați. Termenul "actori interesați" se referă atât la toți actorii interni, din cadrul instituției, incluzând studenții și personalul, cât și la actorii externi, cum ar fi absolvenții, angajatorii sau parteneri externi ai instituției. Programele de studii sunt revizuite periodic pe baza analizelor colegiale împreună cu studenți, cu absolvenți și cu reprezentanți ai angajatorilor, beneficiind astfel de expertiză externă și puncte de referință. Furnizorul de educație/Instituția de învățământ dispune de mecanisme pentru analiza colegială anuală a modului în care cunoașterea este transmisă și asimilată de studenți și pentru analiza schimbărilor care se produc în profilurile calificărilor și în impactul acestora asupra organizării programului de studii. Deoarece studenții sunt admiși pe baza unor informații publicate înainte de începerea primului an universitar, semnând un contract de studii cu furnizorul de educație, structura programului de studii se poate schimba numai începând cu anul I al anului universitar următor.

Ref. 1: Programele de studii sunt revizuite și îmbunătățite în urma evaluării periodice interne sau externe. Pentru seria curentă de studenți, în aceeași structură de program de studii se pot îmbunătăți conținutul unor discipline, modul de predare, modul de efectuare a practicii etc.

Ref. 2: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ are un regulament privind recunoașterea calificărilor din învățământul superior, a perioadelor de studii și a învățării anterioare, iar procedurile de recunoaștere sunt în conformitate cu bune practici și/sau reglementări internaționale la care România este parte, cum sunt Convenția de la Lisabona, directivele Uniunii Europene privind formarea pentru profesiile reglementate etc.

Ref. 3: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ are proceduri clare privind recunoașterea și validarea creditelor transferabile obținute în cadrul altor programe la aceeași instituție sau la alte instituții și care precizează numărul maxim de credite transferabile ce pot fi recuperate sau echivalate de un student într-un an universitar, care să nu depășească 60 de credite de studii ECTS.

Criteriul B.2. - Rezultatele învățării

S.B.2.1. - Valorificarea calificării universitare obținute

Cunoștințele, competențele și abilitățile dobândite sunt suficiente pentru a permite absolvenților să fie cetățeni activi și integrați în societate, să se angajeze pe piața muncii, să dezvolte o afacere proprie, să continue studiile universitare în ciclul următor și să învețe permanent.

Indicatori de performanță

IP.B.2.1.1. Valorificarea prin capacitatea de a se angaja pe piața muncii

Min.: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ urmărește permanent cariera absolvenților săi printr-un sistem propriu organizat în acest scop și prezintă anual un raport detaliat pentru toate programele de studii.

Cel puțin 50% dintre absolvenți sunt angajați în termen de doi ani de la data absolvirii la nivelul calificării universitare.

Ref. 1: Mai mult de 70% din absolvenți sunt angajați în termen de doi ani de la data absolvirii la nivelul calificării universitare.

IP.B.2.1.2. Valorificarea calificării prin continuarea studiilor universitare

Min.: Cel puțin 20%* dintre absolvenții ultimelor două promoții ale studiilor universitare de licență sunt admiși la studii universitare de masterat, indiferent de domeniu*.

Ref. 1: Cel puțin 50% dintre absolvenții ultimelor două promoții sunt admiși la studii universitare de masterat, indiferent de domeniu **.

*, ** Pentru profesiile reglementate din domeniile medicină, medicină dentară și farmacie se aplică indicatori specializați, cu luarea în considerare a pregătirii prin rezidențiat.

IP.B2.1.3. Nivelul de satisfacție al studenților în raport cu dezvoltarea profesională și personală asigurată de universitate

Min.: IIS are și aplică reglementări pentru mecanismele de sondare periodică a opiniei studenților cu privire la satisfacția acestora în ceea ce privește procesul educațional, serviciile studențești și infrastructura oferite de universitate. Mai mult de 50% dintre studenți apreciază pozitiv mediul de învățare/dezvoltare oferit de către universitate și propriul traseu de învățare.

Ref. 1: Mai mult de 75% dintre studenți apreciază pozitiv mediul de învățare/dezvoltare oferit de către universitate și propriul traseu de învățare.

IP.B2.1.4. Centrarea pe student a metodelor de învățare

Min.: Principala responsabilitate a cadrului didactic este proiectarea metodelor și a mediilor de învățare centrate pe student, cu mai puțin accent asupra responsabilității tradiționale de a transmite doar informații. Relația dintre student și profesor este una de parteneriat, în care fiecare își asuma responsabilitatea atingerii rezultatelor învățării. Rezultatele învățării sunt explicate și discutate cu studenții din perspectiva relevanței acestora pentru dezvoltarea lor. Cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii, de exemplu e-mail, pagina personală de web pentru tematică, platforme de e-learning, bibliografie, resurse în format electronic și dialog cu studenții, și materiale auxiliare, de la tablă la flipchart și videoproiector adecvate, și folosesc în mod flexibil o varietate de metode pedagogice prin care încurajează dezbaterile, schimbul de opinii și munca în echipă. Evaluarea studenților include examinarea și notarea obiectivă, pe baza unor criterii și metode clar stabilite la începutul semestrului și a unor bareme aduse la cunoștința studenților, împreună cu alte criterii de apreciere a activității desfășurate. Evaluatorii primesc sprijin pentru dezvoltarea competențelor proprii în domeniul evaluării. Instituția de învățământ are proceduri de recunoaștere și finalizare adecvate scopului pentru cazurile de mobilitate a studenților.

Ref. 1: Cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar și/sau se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predării. Acestea au, pe lângă competențele de instruire/predare, și competențe de consiliere, monitorizare și facilitare a proceselor de învățare. În universitate se desfășoară o activitate continuă de identificare, dezvoltare, testare, implementare și evaluare a unor tehnici noi de învățare eficace, incluzând aici noile aplicații ale calculatoarelor și ale tehnologiei informației. Programele de studii sunt integrate cu stagii de practică, plasament și internship și cu implicarea studenților în proiecte de cercetare. Cadrele didactice asociază studenții la activitatea de predare, prin întrebări din sală, scurte prezentări, experimente demonstrative, și procesul de predare este orientat după ritmul și modul de învățare ale studenților. Strategia de predare are în vedere și nevoile studenților cu dizabilități, particularitățile studenților cu nevoi speciale, ia în considerare și folosește metode diferite de organizare a procesului de învățare și predare, acolo unde este cazul. Studenții cu dizabilități permanente sau temporare beneficiază de metode alternative de evaluare și examinare.

Ref. 2: Mai mult decât simplul transfer de cunoaștere de la cadrul didactic la student, instituția creează medii și experiențe de învățare care conduc studenții să descopere și să creeze ei înșiși cunoaștere. Cadrul didactic orientează dezvoltarea intelectuală a studentului dându-i o dimensiune strategică. Furnizorul de educație/instituția de învățământ are proceduri de recunoaștere și finalizare adecvate scopului pentru cazurile de mobilitate a studenților.

IP.B2.1.5. Orientarea în carieră a studenților

Min.: Cadrele didactice au ore de permanență la dispoziția studenților și personalizează îndrumarea la cererea studentului, conform unui orar afișat pe pagina de web a instituției. Există îndrumători sau tutori de an sau alte forme de asociere între un profesor și un grup de studenți. În universitate există cel puțin un centru de orientare în carieră încadrat cu personal competent în număr suficient, stabilit în concordanță cu numărul de studenți ai instituției. Centrul beneficiază de resurse adecvate pentru desfășurarea activităților sale și publică anual un raport de activitate. Centrul de consiliere și orientare în carieră menține legătura cu angajatorii și absolvenți universității în vederea eficientizării tranziției între etapa de școlarizare și cea de angajare efectivă.

Ref. 1: Există o structură pentru orientarea studenților la alegerea cursurilor și a carierei, la nivelul fiecărei facultăți. Se practică tutoriatul colegial între studenții din anii mai mari și ceilalți studenți. Cadrele didactice mențin legătura cu studenții prin e-mail și prin cel puțin 2 ore de consultație săptămânal.

Criteriul B.3. - Activitatea de cercetare științifică

S.B.3.1. Programe de cercetare

Instituția are o strategie pe termen lung și programe pe termen mediu și scurt care se referă la obiectivele, proiectele și rezultatele așteptate ale cercetării, precum și la resursele de realizare. Există un ethos și o cultură a cercetării și preocupări pentru valorificarea rezultatelor cercetării. Strategia cuprinde toate domeniile științifice în care furnizorul de educație/instituția de învățământ oferă învățământ superior, iar unul dintre obiectivele sale principale este transferul rezultatelor în activitatea didactică/formativă a studenților la toate ciclurile de studii universitare.

Indicatori de performanță

IP.B.3.1.1. Programarea cercetării

Min.: Strategia pe termen lung și programele pe termen mediu și scurt privind cercetarea sunt adoptate de senat și consiliile facultăților, odată cu specificarea practicilor de obținere și de alocare ale resurselor de realizare și a modalităților de valorificare. Interesele de cercetare sunt predominant instituționale. Instituția de învățământ dispune de resurse financiare, logistice și umane suficiente pentru a se realiza obiectivele propuse. IIS sprijină participarea studenților în proiectele de cercetare, inclusiv alocând resurse financiare în acest sens.

Ref. 1: Programarea cercetării ține cont de și se realizează în cadrul național, în privința competitivității și valorificării. Cercetarea este relevantă predominant pe plan național.

Ref. 2: Programarea și realizarea cercetării sunt raportate la cadrul european și global.

IP.B.3.1.2. Realizarea cercetării

Min.: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ are un cod al eticii și integrității academice conform căruia cercetarea se desfășoară în conformitate cu normele de etică profesională pentru asigurarea permanentă a vigilenței față de eventuale fraude sau abateri de la deontologie în activitățile de cercetare, inclusiv măsuri active de prevenire și eliminare a oricăror forme de plagiat. Există documente din care rezultă certificarea permanentă a îndeplinirii unor standarde de calitate sau excelență în cercetarea științifică, din punctul de vedere al organizării, urmăririi desfășurării proiectelor de cercetare, avizării interne a rezultatelor și eliminării practicilor neconforme cu etica, cum sunt reproducerea fără permisiune a rezultatelor obținute de alți cercetători, plagiat, nerespectarea normelor de bioetică etc.

Ref. 1: Există un climat și o cultură academică puternic centrate pe cercetare, atestate de numărul granturilor de cercetare, de publicații și de transferul cognitiv și tehnologic prin consultanță, parcuri științifice etc. Studenții sunt încurajați să participe la programe de cercetare și au acces la infrastructura de cercetare a universității. Există școli doctorale pentru formarea tinerilor cercetători.

IP.B.3.1.3. Valorificarea cercetării

Min.: Cercetarea este valorificată prin: publicații pentru scopuri didactice, publicații științifice, transfer tehnologic prin centre de consultanță, parcuri științifice sau alte structuri de valorificare, realizarea unor produse noi etc. Fiecare cadru didactic și cercetător are anual cel puțin o publicație sau o realizare didactică sau științifică. Instituția participă prin mass- media la diseminarea rezultatelor cercetării.*

Ref. 1: Rezultatele cercetării sunt apreciate la nivel național prin premii, citări, cotări, etc. Publicațiile, brevetele, lucrările de anvergură etc. sunt menționate în baze de date internaționale*,**.

* În domenii cum sunt Științele medicale, Științele agricole, Științele tehnice, Arhitectură, Urbanism etc., în care rezultatele cercetării sunt valorificate și prin proiecte pe baza cărora se dezvoltă noi produse, se execută lucrări de dezvoltare a infrastructurii sau pentru protecția mediului, se vor lua în considerare și aceste rezultate.

** În învățământul superior din domeniul Arte se evaluează activitatea de creație, pe domeniile specifice.

Criteriul B.4. - Activitatea financiară a organizației

S.B.4.1. Buget și contabilitate

Instituția dispune de buget propriu de venituri și cheltuieli și de o contabilitate adecvată, organizată la nivel de instituție, pentru gestionarea financiară a activității de învățământ superior și cercetare, cod fiscal și cont la bancă, altele decât cele ale fundației sau asociației în cadrul căreia funcționează.

IP.B.4.1.1. Bugetul de venituri și cheltuieli

Min.: Instituția dispune de un buget anual de venituri și cheltuieli aprobat de Senat, fiind respectat în mod riguros. Cheltuielile ocazionate de plata salariilor la o instituție de învățământ superior nu trebuie să depășească în fiecare an acel procent din totalul veniturilor care îi asigură o funcționare sustenabilă. Pentru obținerea acreditării, instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada că în perioada funcționării provizorii a utilizat cel puțin 30% din veniturile obținute în fiecare an din taxele studenților pentru investiții în bază materială proprie. Taxele școlare ale studenților sunt calculate în concordanță cu costurile medii de școlarizare pe an universitar din învățământul public finanțat de la buget la studiile universitare de licență, masterat sau doctorat similare și sunt aduse la cunoștință studenților prin diferite mijloace de comunicare. Studenții sunt informați despre posibilitățile de asistență financiară din partea instituției și despre modul de utilizare a taxelor. După trei cicluri de școlarizare ulterioare înființării prin lege, instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada că dispune în proprietate de cel puțin 70% din spațiile de învățământ cu toate dotările necesare acestora.

Ref. 1: IIS propune și aplică strategii de dezvoltare coerente, fundamente pe termen mediu și lung. Furnizorul de educație alocă un procent consistent din fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii academice. De asemenea, serviciile studențești sunt finanțate corespunzător, existând o permanentă dezvoltare a resurselor alocate acestui domeniu. Studenții performanți, dar și cei care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat sunt sprijiniți în realizarea activităților propuse.

IP.B.4.1.2. Contabilitate

Min.: Pentru obținerea și pentru conservarea statutului de acreditare, instituția trebuie să facă dovada organizării și funcționării contabilității proprii la nivel de instituție, prin registrul inventar, bilanțul contabil, contul de execuție bugetară și raportul de gestiune, din care rezultă că cheltuielile efectuate sunt în concordanță cu legislația în vigoare, veniturile încasate și destinația lor, precum și caracterul nonprofit al instituției.

Ref. 1: Activitatea de contabilitate este informatizată și permanent transparentă.

IP.B.4.1.3. Auditare și răspundere publică

Min.: Pentru obținerea și conservarea statutului de acreditare, instituția face proba auditării interne și externe a activității sale financiare. Bilanțul contabil, contul de execuție bugetară și rezultatele auditării externe a situațiilor financiare sunt făcute publice în urma analizei efectuate de senat.

Domeniul C - Managementul calității

Instituția dispune de structuri, politici, strategii și procedee concrete pentru managementul și asigurarea calității activităților de predare, învățare și cercetare, serviciilor studențești, precum și pentru dezvoltarea unei culturi proprii a calității. Structurile se referă la modurile de organizare și funcționare ale Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității și la relațiile acesteia cu senatul, consiliile facultăților și departamentele. Politicile se referă la scopurile și obiectivele asigurării calității și la mijloacele de realizare a acestora. Strategiile sunt focalizate pe obiective și se referă la modul de mobilizare a resurselor pentru realizarea în timp a obiectivelor propuse la nivel de instituție și pe programe de studii. Cultura calității se referă la valorile, normele și activitățile practicate într-o instituție, pentru inițierea, aprobarea, evaluarea și monitorizarea calității activităților didactice și de cercetare.

În asigurarea internă a calității, realizată de actorii interni, respectiv personal academic, studenți, personal didactic auxiliar, personal administrativ, personal angajat specializat în asigurarea calității, sunt implicați în același timp și actori externi, precum angajatori, absolvenți sau alți parteneri externi ai unei instituții.

Standarde - S și indicatori de performanță - IP

Criteriul C.1. - Strategii și proceduri pentru asigurarea calității

S.C.1.1. Structuri și politici pentru asigurarea calității

Structurile, politicile și strategiile creează cadrul instituțional pentru dezvoltarea și monitorizarea efectivă a calității, pentru consacrarea unei culturi a calității și pentru îmbunătățirea continuă a standardelor de calitate. Politicile de asigurare a calității reflectă relația dintre cercetare, învățare și predare și iau în considerare contextul național în care instituția își desfășoară activitatea și contextul instituțional, precum și abordarea sa strategică.

Indicatori de performanță

IP.C.1.1.1. Organizarea sistemului de asigurare a calității

Min.: În instituție există o comisie centrală și comisii pe programe de studii care lucrează în mod integrat.

Ref. 1: În universitate se promovează activ, la toate nivelurile, o cultură a calității în educație, se desfășoară acțiuni prin care se promovează respectul reciproc în relația student-profesor, iar instituția are proceduri potrivite pentru a soluționa nemulțumirile studenților. Studenții sunt implicați în toate procesele și structurile de asigurare a calității, la toate nivelurile instituționale.

Ref. 2: Comisia dezvoltă activități de stabilire de repere calitative și cantitative - benchmarking prin comparație cu alte IIS din țară și din străinătate pentru evaluarea și monitorizarea calității.

IP. C.1.1.2. Politici și strategii pentru asigurarea calității

Min.: Există un program de politici centrate pe calitate și sunt precizate mijloacele de realizare. Politicile și strategiile de asigurare a calității sunt active în fiecare compartiment și stimulează participarea fiecărui membru al corpului didactic și de cercetare, precum și a studenților. Instituția de învățământ prezintă un raport anual asupra modului de realizare a prevederilor programului de politici de calitate.

Ref. 1: Fiecărei politici îi corespund strategii de realizare cu prevederi și termene concrete. Furnizorul de educație/Instituția de învățământ elaborează anual o analiză privind aspectele pozitive și negative ale asigurării interne a calității - analiză de tip SWOT, pe care o face publică.

Criteriul C.2. - Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate

S.C.2.1. Aprobarea, monitorizarea și evaluarea periodică a programelor de studii și diplomelor ce corespund calificărilor

În universitate există un regulament privitor la inițierea, proiectarea, aprobarea, monitorizarea și evaluarea periodică a fiecărui program de studii și a diplomelor emise, iar acesta este aplicat în mod riguros și consecvent.

Indicatori de performanță

IP. C.2.1.1. Existența și aplicarea regulamentului privitor la inițierea, aprobarea, monitorizarea și evaluarea periodică a programelor de studii

Min.: Regulamentul există și se aplică și prevede implicarea studenților, absolvenților și angajatorilor în procesele de proiectare și revizuire a programelor de studii.

Ref. 1: Regulamentul este asociat cu un sistem de monitorizare a programelor de studii, pe bază de informații și date, în vederea optimizării modului în care funcționează programele de studii.

Ref. 2: Regulamentul și monitorizarea sunt asociate cu evaluări periodice, cel puțin anuale, ale calității pe fiecare program de studii și pe instituție.

IP. C.2.1.2. Corespondența dintre diplome și calificări

Min.: Programele de studii și diplomele sunt elaborate și emise în funcție de cerințele calificării universitare, stabilite pe baza rezultatelor așteptate ale învățării, diplomele fiind emise în concordanță cu acestea.

Ref. 1: Programele de studii sunt revizuite periodic, cu consultarea studenților, absolvenților și angajatorilor, pentru a corespunde dinamicii pieței calificărilor universitare și profesionale.

Ref. 2: Programele de studii și diplomele sunt revizuite prin comparație europeană și internațională pe baza unui set de nivele profesionale de reper - benchmarks.

Criteriul C.3. - Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării

S.C.3.1. Evaluarea studenților

Examinarea și notarea studenților se fac pe bază de criterii, regulamente și tehnici care sunt riguros și consecvent aplicate, pentru a urmări modul și nivelul de îndeplinire a rezultatelor așteptate ale învățării.

Indicatori de performanță

IP. C.3.1.1. IIS are un regulament privind examinarea și notarea studenților, care este aplicat în mod riguros și consecvent.

Min.: Există un astfel de regulament, precum și proceduri specifice de cunoaștere și aplicare consecventă de către titularii de cursuri și studenți. La examinare participă, pe lângă titularul cursului, cel puțin încă un alt cadru didactic de specialitate. Fiecare proces de evaluare este obiectiv și se bazează pe criterii și metode clar stabilite la începutul semestrului și pe bareme aduse la cunoștința studenților. Metodele de evaluare folosite sunt diverse și încurajează gândirea critică, creativitatea, munca în echipă, studiile de caz. Reglementările pentru evaluare țin cont de eventuale circumstanțe atenuante. Există o procedură oficială de contestare a evaluării de către studenți și de rezolvare a contestațiilor, adusă la cunoștința acestora.

Ref. 1: Regulamentul există, împreună cu procedee/tehnici/metode detaliate de aplicare sub forma unui pachet de tehnici/metode de examinare a studenților, care sunt aduse în mod consecvent la cunoștința tuturor celor implicați.

Ref. 2: Regulamentul și pachetul de procedee/tehnici/metode de examinare sunt completate de un sistem în care la examinare participă și un examinator extern, din afara instituției.

IP. C.3.1.2. Integrarea examinării în proiectarea predării și învățării, pe cursuri și programe de studii

Min.: Fiecare curs este astfel proiectat încât să îmbine predarea, învățarea și examinarea. Procedeele de examinare și evaluare a studenților sunt centrate pe rezultatele învățării și anunțate studenților din timp și în detaliu. Studenților li se oferă informații după evaluare - feedback, care, dacă este necesar, sunt legate de consiliere pentru procesul de învățare ulterioară.

Ref. 1: Evaluarea diagnostică, formativă și sumativă asigură continuitatea și consecvența în învățare și este urmărită permanent și se realizează pe tot parcursul anului universitar, astfel încât să existe un echilibru între examinarea finală și cele intermediare.

Ref. 2: Evaluarea stimulează studenții pentru învățarea creativă, manifestată prin elaborarea de lucrări independente bazate pe cunoștințele însușite riguros.

Criteriul C.4. - Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral

S.C.4.1. Calitatea personalului didactic și de cercetare

IIS trebuie să dispună de personal didactic care, ca număr și competență, trebuie să fie adecvat numărului total de studenți, în funcție de domeniu, iar în privința calificărilor trebuie să corespundă specificului programelor de studii și obiectivelor de calitate pe care și le-au fixat.

Indicatori de performanță

IP. C.4.1.1. Competența cadrelor didactice și raportul dintre numărul de cadre didactice și studenți

Min.: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ superior trebuie să se asigure de competența cadrelor sale didactice și pune în aplicare procese corecte și transparente de recrutare, integrare și dezvoltare a personalului, în condițiile reglementărilor naționale în vigoare. Instituția susține și promovează explicit dezvoltarea profesională, pedagogică și științifică a propriilor cadre didactice. Periodic, cadrele didactice participă la sesiuni de formare în vederea îmbunătățirii competențelor de predare și evaluare. În funcție de specificul programului de studii, IIS stabilește acel raport, pe care îl consideră ca optim pentru obiectivele și nivelul propriu al calității academice, între numărul de cadre didactice titulare cu norma de bază în universitate și numărul total de studenți înmatriculați, respectând prevederile standardelor specifice stabilite de ARACIS prin comparație cu bunele practici internaționale sau cu cerințele formării pentru profesii reglementate în Uniunea Europeană. În evaluarea calității se consideră că un cadru didactic este titular într-o singură universitate.

Ref. 1: Raportul optim dintre numărul de cadre didactice și numărul de studenți se fixează în funcție de calitatea predării și învățării, dar și în funcție de calitatea cercetării.

Ref. 2: În stabilirea raportului sunt avute în vedere nivelurile superioare ale calității predării, învățării, evaluării și cercetării, prin comparație cu IIS performante din țară și din străinătate. Sunt aplicate consecvent procedee de stabilire a unui set de niveluri profesionale de reper - benchmarking și sunt realizate comparații.

IP. C.4.1.2. Evaluarea colegială

Min.: Evaluarea colegială este organizată periodic, fiind bazată pe criterii generale și pe proceduri clare și publice.

Ref. 1: Evaluarea colegială este obligatorie și periodică. Există, pentru fiecare departament, o comisie de evaluare anuală a performanțelor didactice și de cercetare ale fiecărui cadru didactic/cercetător și un raport anual privind calitatea personalului didactic și de cercetare.

IP. C.4.1.3. Evaluarea personalului didactic de către studenți

Min.: Evaluarea de către studenți este obligatorie. Există un formular de evaluare de către studenți a tuturor cadrelor didactice, aprobat de senat, care se aplică după fiecare ciclu semestrial de instruire, completarea formularului realizându-se exclusiv în absența oricărui factor extern și cu garantarea confidențialității evaluatorului. Rezultatele evaluării sunt confidențiale, fiind accesibile doar decanului, rectorului și persoanei evaluate.

Ref. 1: Rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenți sunt discutate individual, prelucrate statistic, pe departamente, facultăți și universitate, și analizate la nivel de facultate și universitate în vederea transparenței și formulării de politici privind calitatea instruirii.

IP. C.4.1.4. Evaluarea de către managementul universității

Min.: Cadrul didactic se autoevaluează și este evaluat anual de către șeful de departament.

Ref. 1: IIS dispune de un formular de evaluare anuală multicriterială a fiecărui cadru didactic și de un sistem de clasificare a performanțelor în predare, cercetare și servicii aduse instituției și comunității. Promovarea personalului didactic depinde de rezultatele evaluării, în care sunt avute în vedere și rezultatele evaluării colegiale și ale celei făcute de studenți.

IP. C.4.1.5. Condițiile pentru buna desfășurare a activității cadrelor didactice

Min.: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ superior trebuie să asigure un cadru care să sprijine personalul academic să își desfășoare activitatea în mod eficient. Un astfel de cadru recunoaște importanța predării, oferă oportunități și promovează dezvoltarea profesională a personalului didactic și didactic auxiliar, încurajează inovarea în metodele de predare și utilizarea de noi tehnologii. Pregătirea pedagogică a cadrelor didactice universitare se realizează în centre/departamente de inovare și formare continuă în predarea și învățarea de nivel universitar.

Ref. 1: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ încurajează și sprijină activitatea științifică pentru a întări legătura dintre educație și cercetare.

Ref. 2: IIS sprijină participarea personalului didactic și didactic auxiliar în programe de mobilități naționale și internaționale. Dezvoltarea infrastructurii academice și achiziționarea resurselor necesare procesului de învățare și cercetare se realizează și în acord cu strategia de dezvoltare a instituției.

Criteriul C.5. - Accesibilitatea resurselor adecvate învățării

S.C.5.1. Resurse de învățare și servicii studențești

Resursele și serviciile oferite studenților sunt suficiente, adecvate și relevante pentru facilitarea învățării și pentru asigurarea unei vieți studențești de calitate. Studenții sunt informați cu privire la existența resurselor respective.

Indicatori de performanță

IP. C.5.1.1. Disponibilitatea resurselor de învățare

Min.: IIS asigură resurse de învățare - manuale, tratate, referințe bibliografice, crestomații, antologii etc., pentru fiecare program de studii în biblioteci, centre de resurse etc., în format clasic sau electronic și gratuit. Biblioteca universității trebuie să dispună, pe lângă accesul electronic, de un număr corespunzător de volume din țară și din străinătate și de abonamente la principalele reviste de specialitate din țară și străinătate pentru fiecare disciplină care definește un program de studii. Fiecare bibliotecă are un program de acces corespunzător, adaptat în funcție de nevoile studenților, și resurse de procurare a cărților și revistelor.

Ref. 1: Raportul dintre resursele de învățare disponibile și studenți este astfel stabilit încât fiecare student să aibă acces liber la orice resursă, conform obiectivelor și cerințelor programelor de studii.

Ref. 2: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ asigură condiții pentru studenții cu cerințe speciale sau dizabilități, resurse și programe de predare și învățare pentru studenții maturi, pentru studenții angajați sau internaționali.

IP. C.5.1.2. Predarea ca sursă a învățării

Min.: Structurile interne de asigurare a calității urmăresc procesul didactic, astfel încât fiecare cadru didactic să aplice strategii actualizate de predare și evaluare centrate pe student pentru fiecare curs, conforme cu programul de studii, caracteristicile studenților, forma de învățământ și criteriile de calitate predefinite.

Ref. 1: IIS dispune de un laborator de analiză, cercetare și formulare de strategii novatoare de predare/învățare care implică personalul didactic și studenții.

IP. C.5.1.3. Programe de stimulare și recuperare

Min.: IIS dispune de programe de stimulare a studenților cu performanțe înalte în învățare și de recuperare a celor cu dificultăți în învățare.

Ref. 1: În universitate există programe de tutoriat suplimentare, oferite de toate cadrele didactice din universitate, la care studenții se pot înscrie.

Ref. 2: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ are structuri și proceduri pentru facilitarea mobilității studenților în același sistem sau între diferite sisteme de învățământ superior, cum sunt Birou de relații/programe internaționale, comisii pentru recunoașterea calificărilor/competențelor dobândite formal sau nonformal etc.

IP. C.5.1.4. Servicii studențești

Min.: IIS dispune de un număr minim de servicii sociale, culturale și sportive pentru studenți, cum sunt: spații de cazare pentru cel puțin 10% din studenți, bază sportivă, diferite servicii de consiliere, care au o administrație eficientă. Studenții sunt informați despre existența acestor servicii. IIS demonstrează că există un plan strategic multianual, operaționalizat, în vederea diversificării și a îmbunătățirii serviciilor acordate, acestea fiind monitorizate și evaluate periodic, inclusiv prin sondarea percepției studenților asupra funcționării lor. IIS pune la dispoziția studenților cadrul, infrastructura și resursele necesare pentru desfășurarea de activități extracurriculare proprii și ale organizațiilor studențești.

Ref. 1: IIS oferă servicii variate studenților și dispune de programe speciale pentru asigurarea unei vieți studențești de calitate, pe care le monitorizează și le evaluează periodic. IIS analizează modele de bună practică la nivel național și internațional cu privire la îmbunătățirea serviciilor studențești, oferind soluții în acest sens.

Ref. 2: IIS analizează modele de bună practică la nivel național și internațional cu privire la îmbunătățirea serviciilor studențești, oferind o gamă variată în acest sens. Fiecare categorie de studenți identificată beneficiază de servicii studențești special concepute pentru aceasta, de exemplu creșe/grădinițe pentru copii studentelor care sunt mame etc.

Criteriul C.6. - Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității

S.C.6.1. Sisteme de informații

IIS colectează, prelucrează și analizează date și informații privind starea calității educației și a vieții studenților în spațiul universitar. Instituțiile trebuie să se asigure că sunt colectate, analizate și utilizate informații relevante pentru gestionarea eficientă a programelor de studii și a altor activități.

IP. C.6.1.1. Baze de date și informații

Min.: Instituția are un sistem informatic care facilitează colectarea, prelucrarea și analiza datelor și informațiilor relevante pentru evaluarea și asigurarea instituțională a calității. Deciziile de politică, strategie și administrative sunt fundamentate pe baza informațiilor colectate și analizate.

Ref. 1: Pe lângă datele și informațiile privitoare la starea instituțională a calității, IIS adună informații despre starea calității în alte IIS din țară și din străinătate, cu care se compară și pe baza cărora formulează în mod diferențiat repere - benchmarks.

Criteriul C.7. - Transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz, certificatele, diplomele și calificările oferite

S.C.7.1. Informație publică

Transparența publică a datelor și informațiilor, în formă tipărită și în formă electronică, despre toate calificările și programele de studii, actualitatea, corectitudinea și validitatea acestor informații trebuie demonstrate permanent. IIS are o pagină web pe care sunt disponibile documentele fundamentale, cum sunt Carta universitară, Codul de etică, regulamentele în vigoare etc.

Indicatori de performanță

IP. C.7.1.1. Oferta de informații publice

Min.: IIS și toate facultățile ei trebuie să ofere informații și date, cantitative și/sau calitative, actuale și corecte, despre calificările, programele de studii, diplomele, personalul didactic și de cercetare, facilitățile oferite studenților și despre orice aspecte de interes pentru public, în general, și pentru studenți, în special. Studenții beneficiază de un ghid al studentului, actualizat anual, cu toate informațiile relevante despre parcursul lor academic, activitățile extracurriculare și serviciile-suport disponibile, drepturile lor și oportunitățile pe care le oferă IIS. Absolvenții primesc gratuit Suplimentul la diplomă care conține toate informațiile prevăzute de reglementările în vigoare.

Ref. 1: Informația oferită public de universitate este comparabilă, cantitativ și calitativ, cu cea oferită de IIS din Spațiul European al Învățământului Superior.

Criteriul C.8. - Funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii

S.C.8.1. Structura instituțională de asigurare a calității educației este conformă prevederilor legale și își desfășoară activitatea permanent.

Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității a fost înființată, are structura și desfășoară permanent activitățile prevăzute prin reglementările în vigoare.

Indicatori de performanță

IP. C.8.1.1. Comisia coordonează aplicarea procedurilor și activităților de evaluare și asigurare a calității

Min.: Procedurile și activitățile de evaluare privind calitatea educației au fost elaborate și aprobate de senatul universitar. Comisia elaborează raportul anual de evaluare internă și îl face public prin afișare sau publicare, inclusiv în format electronic, și formulează propuneri de îmbunătățire a calității educației.

Ref. 1: Instituția implementează permanent măsurile de îmbunătățire a calității educației propuse de comisie și colaborează cu alte universități IIS din țară sau din străinătate pentru identificarea și adoptarea bunelor practici în domeniile de calitate.

Criteriul C.9. - Asigurarea externă a calității în mod periodic

S.C. 9.1. Instituțiile se supun periodic asigurării externe a calității în conformitate cu ESG.

Indicatori de performanță

IP. C.9.1.1. IIS acreditate și/sau structurile lor participă la asigurarea externă a calității în mod ciclic, conform prevederilor legislative în vigoare. Asigurarea externă a calității poate lua diferite forme și se poate concentra pe diferite niveluri de organizare, respectiv program de studii, domeniu de masterat, școală doctorală, domeniu de doctorat sau instituție.

Min.: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ respectă prevederile legale privind evaluarea externă în mod ciclic.

Ref. 1: Furnizorul de educație/Instituția de învățământ este evaluată extern de o altă instituție, nespecificată prin lege ca fiind obligatorie, instituțional sau pe anumite domenii sau structuri cu caracter profesional.

Tabelul 1. Sinteza pe domenii a criteriilor, standardelor și indicatorilor de performanță pentru asigurarea calității și acreditare

DOMENII Criterii Standarde Indicatori de performanță
A. CAPACITATEA INSTITUȚIONALĂ A.1 - Structurile instituționale, administrative și manageriale S.A.1.1. Misiune, obiective și integritate academică IP.A.1.1.1. Misiune și obiective
IP.A.1.1.2. Integritate academică
IP.A.1.1.3. Răspundere și responsabilitate publică
S.A.1.2. Conducere și administrație IP.A.1.2.1. Sistemul de conducere
IP.A.1.2.2. Management strategic
IP.A.1.2.3. Administrație eficace
A.2 - Bază materială S.A.2.1. Patrimoniu, dotare, resurse financiare alocate, sprijin pentru studenți IP.A.2.1.1. Spații de învățământ, cercetare și pentru alte activități
IP.A.2.1.2. Dotare
IP.A.2.1.3. Resurse financiare adecvate pentru activitățile de învățare și predare, servicii de sprijin adecvate și ușor accesibile pentru studenți
IP.A.2.1.4. Sistemul de acordare a burselor și a altor forme de sprijin material pentru studenți
IP.A.2.1.5. Personalul administrativ al serviciilor de sprijin pentru studenți
B. EFICACITATEA EDUCAȚIONALĂ B.1 - Conținutul programelor de studii S.B.1.1. Admiterea studenților IP.B.1.1.1. Principii ale politicii de admitere la programele de studii oferite de instituție
IP.B.1.1.2. Practici de admitere
S.B.1.2. Structura și prezentarea programelor de studii IP.B.1.2.1. Structura programelor de studii
IP.B.1.2.2. Diferențiere în realizarea programelor de studii
IP.B.1.2.3. Relevanța programelor de studii
B.2 - Rezultatele învățării S.B.2.1. Valorificarea calificării universitare obținute IP.B.2.1.1. Valorificarea prin capacitatea de a se angaja pe piața muncii
IP.B.2.1.2. Valorificarea calificării prin continuarea studiilor universitare
IP.B.2.1.3. Nivelul de satisfacție al studenților în raport cu dezvoltarea profesională si personală asigurată de universitate
IP. B.2.1.4. Centrarea pe student a metodelor de învățare
IP. B.2.1.5. Orientarea în carieră a studenților
B.3 - Activitatea de cercetare științifică S.B.3.1. Programe de cercetare IP.B.3.1.1. Programarea cercetării
IP.B.3.1.2. Realizarea cercetării
IP.B.3.1.3. Valorificarea cercetării
B.4 - Activitatea financiară a organizației S.B.4.1 Buget și contabilitate IP.B.4.1.1. Bugetul de venituri și cheltuieli
IP.B.4.1.2. Contabilitate
IP.B.4.1.3. Auditare și răspundere publică
C. MANAGEMENTUL CALITĂȚII C.1 - Strategii și proceduri pentru asigurarea calității S.C.1.1. Structuri și politici pentru asigurarea calității IP.C.1.1.1. Organizarea sistemului de asigurare a calității
IP.C.1.1.2. Politici și strategii pentru asigurarea calității
C.2 - Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate S.C.2.1. Aprobarea, monitorizarea și evaluarea periodică a programelor de studii și a diplomelor ce corespund calificărilor IP.C.2.1.1. Existența și aplicarea regulamentului privitor la inițierea, aprobarea, monitorizarea și evaluarea periodică a programelor de studii
IP.C.2.1.2. Corespondența dintre diplome și calificări
C.3 - Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării S.C.3.1. Evaluarea studenților IP.C.3.1.1. IIS are un regulament privind examinarea și notarea studenților, care este aplicat în mod riguros și consecvent.
IP.C.3.1.2. Integrarea examinării în proiectarea predării și învățării, pe cursuri și programe de studii
C.4 - Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral S.C.4.1. Calitatea personalului didactic și de cercetare IP.C.4.1.1. Competența cadrelor didactice și raportul dintre numărul de cadre didactice și studenți
IP.C.4.1.2. Evaluarea colegială
IP.C.4.1.3. Evaluarea personalului didactic de către studenți
IP.C.4.1.4. Evaluarea de către managementul universității
IP.C.4.1.5. Condițiile pentru buna desfășurare a activității cadrelor didactice
C.5 - Accesibilitatea resurselor adecvate învățării S.C.5.1. Resurse de învățare și servicii studențești IP.C.5.1.1. Disponibilitatea resurselor de învățare
IP.C.5.1.2. Predarea ca sursă a învățării
IP.C.5.1.3. Programe de stimulare și recuperare
IP.C.5.1.4. Servicii studențești
C.6 - Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității S.C.6.1. Sisteme de informații IP.C.6.1.1. Baze de date și informații
C.7 - Transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz, certificatele, diplomele și calificările oferite S.C.7.1. Informație publică IP.C.7.1.1. Oferta de informații publice
C.8 - Funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii S.C.8.1. Structura instituțională de asigurare a calității educației este conformă prevederilor legale și își desfășoară activitatea permanent. IP.C.8.1.1. Comisia coordonează aplicarea procedurilor și activităților de evaluare și asigurare a calității.
C.9 - Asigurarea externă a calității în mod periodic S.C.9.1. Instituțiile se supun periodic asigurării externe a calității, în conformitate cu ESG. IP.C.9.1.1. IIS acreditate și/sau structurile lor participă la asigurarea externă a calității în mod ciclic, conform prevederilor legislative în vigoare. Asigurarea externă a calității poate lua diferite forme și se poate concentra pe diferite niveluri de organizare, respectiv program de studii, domeniu de masterat, școală doctorală, domeniu de doctorat sau instituție.

PARTEA a III-a Evaluarea externă a calității instituțiilor de învățământ superior

Calitatea programelor de studii și cercetare se realizează în și este consacrată de fiecare instituție de învățământ superior. Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță oferă doar baza de măsurare și evaluare a calității pentru a facilita gestionarea cât mai eficientă a proceselor care conduc la obținerea celor mai bune rezultate în învățare și cercetare. Componenta internă, adică instituțională, a asigurării calității academice este esențială pentru managementul calității. Componenta externă de evaluare colegială a calității este complementară cu componenta internă și vizează aceleași scopuri de îmbunătățire continuă a calității.

Politicile de asigurare a calității sunt cele mai eficace când reflectă relația dintre predare, învățare și cercetare și iau în considerare contextul național în care instituția își desfășoară activitatea și contextul instituțional, precum și abordarea sa strategică.

Metodologia este definită și concepută adecvat atingerii scopurilor și obiectivelor sale și ține cont în același timp de reglementările relevante existente. Metodologia și ghidul iau în considerare cantitatea de muncă necesară pentru instituții, urmăresc să sprijine instituțiile pentru îmbunătățirea calității, permit și solicită IIS să demonstreze aceste îmbunătățiri și conduc către o informare clară cu privire la rezultatele asigurării externe a calității și a activităților de urmărire a modului de implementare a recomandărilor.

Evaluarea externă a calității academice se realizează în următoarele cazuri:

a) pentru autorizarea de funcționare provizorie a unui program de studii - autorizare de program sau a unui furnizor de servicii de învățământ superior - autorizare instituțională;

b) pentru acreditarea unui program de studii - acreditare de program sau a unei instituții de învățământ superior - acreditare instituțională;

c) pentru certificarea periodică, la intervale de 5 ani, a calității academice a serviciilor de învățământ și cercetare dintr-o universitate deja acreditată.

Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță sunt în cea mai mare parte aceiași pentru autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică pentru asigurarea calității. Singurele diferențe sunt de proporție și se referă la diferențele dintre autorizarea sau acreditarea de program și autorizarea sau acreditarea instituțională. Un program de studii reprezintă numai o parte dintr-o instituție sau universitate și de aici rezultă diferența de proporție.

3.1. Etape în evaluarea calității academice

În evaluarea calității academice se disting trei etape succesive:

a) elaborarea raportului de autoevaluare a calității de către furnizor sau instituție;

b) evaluarea externă a calității;

c) aplicarea recomandărilor rezultate din autoevaluare și evaluarea externă și urmărirea de către agenție, împreună cu instituția de învățământ și/sau alte organisme competente, a realizării efective a acestora.

Raportul de autoevaluare este un document oficial elaborat de furnizorul de educație, instituția sau universitatea care solicită autorizarea de funcționare provizorie a unui program sau a unei instituții, acreditarea unui program/domeniu sau a unei instituții sau evaluarea periodică externă a asigurării calității. Raportul de autoevaluare se elaborează cu consultarea studenților și a altor actori interesați, cum sunt absolvenții și angajatorii. Raportul de autoevaluare are, de regulă, două părți:

a) partea analitică este de tip narativ, limitată la 20-50 de pagini, care variază în funcție de dimensiunea obiectului evaluat - program de studii sau instituție, și reprezintă concluziile la care au ajuns conducerea instituției/programului de studii și comunitatea universitară, inclusiv studenții și ceilalți actori interni și externi interesați care au contribuit la întocmirea raportului, cu privire la punctele tari și punctele mai slabe, la succesele, amenințările, incertitudinile sau insuccesele asigurării calității și la acțiunile ameliorative viitoare, prin raportare la domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță menționați în partea a II-a a Metodologiei. Raportul se prezintă în formă scrisă și electronică;

b) partea justificativă include documente, grafice, tabele, ilustrări etc. menite să susțină analiza prezentată în prima parte. Acestea sunt complementare și se bazează pe datele și informațiile existente în bazele de date și informații ale instituției. Raportul de autoevaluare pentru autorizarea de funcționare provizorie sau pentru acreditare va cuprinde o parte în care se menționează realizarea fiecărei cerințe normative formulate în partea a IV-a a Metodologiei.

Raportul de autoevaluare ia ca referințe obligatorii domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță menționați în această metodologie, astfel încât capitolele sale principale coincid cu cele trei domenii: capacitate instituțională, eficacitate educațională și managementul calității. Pe lângă indicatorii de performanță menționați în Metodologie, raportul de autoevaluare poate face referire și la alți indicatori. Documentele justificative și judecățile de autoevaluare trebuie să menționeze îndeplinirea cel puțin a nivelurilor minime. În cazul depășirii nivelului minim pe un indicator sau pe un standard se demonstrează starea respectivă prin documente justificative în forma standardelor de referință specifice programului sau instituției. Într-o instituție sau universitate, cu programe de studii deja acreditate, în prezentarea generală nu se descrie și nu se fac referințe detaliate la fiecare program în parte. Invocarea unui program sau a altuia este doar ilustrativă. Totuși, pentru evaluarea externă a calității vor fi disponibile date și informații complete despre fiecare program de studii organizat de universitate. La evaluarea externă a calității la nivel instituțional sau de domeniu de studii universitare de masterat, instituția trebuie să pună la dispoziție date și informații complete referitoare la asigurarea capacității instituționale și a acoperirii cu personal didactic de specialitate pe care le pune la dispoziție, inclusiv în alte domenii în care predau aceleași cadre didactice. Rapoartele de autoevaluare destinate evaluării periodice externe trebuie să conțină o a treia parte, respectiv Analiza privind aspectele pozitive și negative ale activității asigurării interne a calității - analiza de tip SWOT, în perioada cuprinsă între două evaluări externe succesive, cu luarea în considerare a rezultatelor aplicării recomandărilor rezultate din autoevaluare și evaluarea externă.

Evaluarea externă include trei activități succesive:

a) analiza raportului de autoevaluare prin raportare la domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță menționați în Metodologie;

b) vizitarea programului sau instituției de către o echipă formată, după caz, din 3-4 evaluatori, din care fac parte unul sau mai mulți studenți, pe o durată de 3-4 zile, pentru a evalua în mod concret corespondențele dintre datele, informațiile și judecățile autoevaluative, pe de o parte, și realitatea instituțională efectivă, pe de alta; rezultatele vizitei sunt consemnate într-un raport de evaluare externă, care se finalizează cu concluzii și recomandări; pentru evaluările instituționale, în vederea asigurării transparenței procesului, evaluatorii-studenți și evaluatorul internațional întocmesc și câte un raport separat, din care sunt preluate elementele cele mai importante incluse în raportul comun al echipei de vizită;

c) definitivarea recomandărilor privind îmbunătățirea calității, după ce acestea au fost discutate cu reprezentanții instituției și/sau programului de studii/instituției, au fost aprobate de Consiliul ARACIS, iar raportul de evaluare externă a fost făcut public.

Principala concluzie, în cazul autorizării de funcționare provizorie și al acreditării, constă în acordarea sau neacordarea respectivului statut. În cazul evaluării externe a asigurării calității din IIS acreditate, concluzia raportului constă fie în aprobarea stării calității și în formularea unor recomandări ameliorative minore, a căror realizare este de competența universității, fie în constatarea că nu sunt îndeplinite standardele minime de calitate. În acest din urmă caz se aplică prevederile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Aplicarea recomandărilor rezultate din autoevaluare și evaluarea externă și urmărirea de către agenție, împreună cu instituția și/sau alte organisme competente, a realizării efective în instituție a acestora reprezintă un proces coerent pentru a evalua măsurile luate de instituție și impactul acestora. Natura și modul de realizare a proceselor de urmărire a modului în care au fost luate în considerare recomandările - follow-up - sunt descrise în detaliu în ghid. ARACIS desfășoară activități de urmărire a stadiului implementării de către furnizorul de educație a recomandărilor, la jumătatea intervalului dintre două evaluări externe succesive, efectuate conform legii, sau ori de câte ori se consideră necesar.

3.2. Standardele activității de evaluare externă

În evaluarea externă a asigurării calității sau pentru autorizare și acreditare sunt aplicate standardele europene menționate în Standarde și linii directoare pentru asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior, adoptate de miniștrii responsabili cu învățământul superior. Aceste standarde sunt următoarele:

a) Utilizarea procedeelor de asigurare internă a calității

Evaluarea externă a calității este precedată de raportul de autoevaluare și se bazează pe realizarea de către instituție a criteriilor, standardelor și indicatorilor de performanță specifici asigurării interne a calității, așa cum s-a prezentat în Metodologie.

b) Aplicarea proceselor de asigurare externă a calității

Procesele de evaluare și asigurare externă a calității trebuie definite cu claritate, discutate cu toți cei interesați, publicate și diseminate. Înainte de a organiza un proces de evaluare externă, Consiliul ARACIS și conducerea instituției trebuie să analizeze implicațiile și aplicațiile procedurii.

c) Criterii ale formulării deciziilor

Orice recomandare și orice decizie formală care rezultă din aplicarea evaluării și asigurării externe a calității trebuie să se bazeze pe criterii explicite și transparente, care sunt aplicate în mod consecvent și coerent.

d) Corespondență între procedeele și procesele aplicate în evaluarea și asigurarea externă a calității și scopurile, respectiv obiectivele asigurării calității

Evaluarea și asigurarea externă a calității sunt părți componente ale proceselor și procedeelor mai cuprinzătoare de asigurare și îmbunătățire a calității din învățământul superior și trebuie aplicate ca atare. Pentru a-și realiza scopurile și obiectivele, procedeele și procesele de evaluare și asigurare externă a calității trebuie astfel elaborate și aplicate încât să respecte următoarele condiții: evaluatorii externi să aibă capacitățile, competențele și experiențele necesare unei evaluări externe; Consiliul ARACIS să selecționeze în Registrul de experți acei universitari din țară și străinătate care sunt cunoscuți pentru competența profesională, integritatea morală și expertiza în domeniul asigurării calității; Consiliul ARACIS să ofere experților posibilități de instruire în domeniul evaluării externe a calității; studenții să fie implicați în toate procesele de evaluare externă; oricând este posibil, să fie implicați experți internaționali; judecățile evaluative să se bazeze întotdeauna pe documente justificative și pe exemple concrete și convingătoare; recunoașterea importanței ameliorării calității, a creșterii performanțelor de calitate este fundamentală în evaluarea și asigurarea externă a calității.

e) Raportul de evaluare

Raportul de evaluare trebuie redactat într-un stil clar și accesibil celor interesați. Recomandările și concluziile sunt evidențiate în text într-un mod adecvat. Raportul de evaluare este publicat pe pagina de web a agenției și diseminat. Cititorii trebuie să aibă posibilitatea să își exprime punctele de vedere.

f) Aplicarea recomandărilor

Atunci când concluziile și recomandările sunt de așa natură încât necesită timp și forme speciale de aplicare, se elaborează un plan de aplicare care are prevederi și termene speciale de realizare. ARACIS monitorizează implementarea recomandărilor formulate prin activități de urmărire - follow-up.

g) Periodicitatea evaluării externe

Orice universitate acreditată este evaluată extern în mod periodic, la un interval de timp care nu este mai mare de 5 ani.

h) Analiza de sistem

În fiecare an, Consiliul ARACIS elaborează un raport sintetic privind starea asigurării calității în învățământul superior din România. Raportul include și date sau informații comparative din alte țări ale Spațiului European al Învățământului Superior și din afara acestuia. Raportul este înaintat Ministerului Educației Naționale și publicat.

i) Informații pentru stabilirea referințelor instituționale de calitate - benchmarking instituțional

Consiliul ARACIS prezintă universităților, în mod public, informații și date pentru elaborarea de către acestea a standardelor de referință prin tehnicile de benchmarking.

j) Îmbunătățirea continuă a performanțelor ARACIS

Consiliul ARACIS trebuie să își îmbunătățească permanent procedeele, tehnicile și propriile standarde, solicitând în acest sens cooperarea beneficiarilor. Consiliul ARACIS prezintă anual un raport despre rezultatele propriei activități și supune acest raport analizei și consultării instituțiilor de învățământ superior acreditate pentru a stabili prioritățile asigurării calității.

3.3. Auditarea evaluării externe a calității

Pentru auditarea evaluării externe a calității, Consiliul ARACIS înființează Comisia consultativă și de auditare care are următoarele atribuții:

a) propune și finalizează, după aprobarea Consiliului ARACIS, elaborarea pe bază de contract a unor studii, manuale, ghiduri etc. pentru îmbunătățirea tehnicilor de asigurare a calității și de acreditare;

b) auditează activitățile de evaluare și asigurare externă a calității sau de autorizare și acreditare, la cererea Consiliului ARACIS, pe baza unei metodologii specifice aprobate de Consiliul ARACIS.

3.4. Relevanța evaluării externe, a standardelor, criteriilor și indicatorilor de performanță

Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță menționați în Metodologie corespund prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță care sunt menționați în Metodologie se aplică de către toate instituțiile de învățământ superior, atât pentru obținerea autorizării de funcționare provizorie sau acreditării, cât și pentru evaluarea calității activităților educaționale. Modul de aplicare a elementelor precizate în Metodologie, care au un caracter minimal, conduce la următoarele implicații, cu caracter de obligativitate, pentru spiritul și practica asigurării calității învățământului superior:

a) în dezvoltarea unei culturi a calității, pentru construcția bazelor de date justificative sau pentru managementul intern al calității, fiecare instituție de învățământ superior trebuie să opereze cel puțin cu domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță prezentați în Metodologie;

b) evaluarea externă a calității academice se face prin aplicarea fiecărui domeniu și criteriu în așa fel încât nivelul minim al tuturor indicatorilor de performanță subsumați standardelor asociate să fie realizat;

c) nerealizarea nivelului minim pentru indicatorii de performanță stabiliți, respectiv faptul că standardele de calitate nu sunt îndeplinite, atrage aplicarea prevederilor art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare;

d) IIS poate opta pentru niveluri superioare pentru fiecare din indicatorii de performanță, pentru a stabili propriile standarde de referință; operația de identificare a acestor niveluri superioare este cea de stabilire de repere - benchmarking și se bazează pe comparații cu IIS competitive din Spațiul European al Învățământului Superior sau din lume. ARACIS poate oferi informații suplimentare și operaționale despre variațiile naționale și europene ale standardelor și indicatorilor de performanță;

e) calitatea este un criteriu fundamental de finanțare din surse publice a educației. În cadrul învățământului superior evaluarea comparativă interinstituțională a programelor de studii universitare este corelată cu finanțarea diferențiată, în funcție de calitatea diferită a programului oferit. ARACIS colaborează cu Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior - CNFIS pentru compatibilizarea indicatorilor de calitate utilizați în finanțare cu indicatorii de performanță prezentați în Metodologie.

PARTEA a IV-a Etape diferențiate de evaluare pe cicluri de studii universitare

Metodologia oferă cadrul general al asigurării calității în învățământul superior. Domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță sunt astfel formulați încât să își conserve valabilitatea pentru asigurarea calității și acreditarea oricărui tip de instituție sau de furnizor de învățământ superior și a oricărui program de studii. Totuși, unele diferențieri sunt necesare. În această parte sunt oferite detalii de diferențiere.

4.1. Autorizarea de funcționare provizorie și acreditarea/evaluarea periodică

Autorizarea de funcționare provizorie a unei instituții de învățământ superior sau a unui program de studii, respectiv acreditarea acestora sunt părți componente ale asigurării calității în învățământul superior. Autorizarea de funcționare provizorie este un proces care precede începerea prestării efective de servicii educaționale de către un furnizor de educație care inițiază un program de studii universitare. Procesul constă, pe de o parte, în verificarea respectării de către furnizorul de educație a condițiilor legale și a altor reglementări în vigoare, iar, pe de altă parte, în analiza capacității sale de a realiza asigurarea calității pentru oferta educațională propusă. Autorizarea de funcționare provizorie, odată obținută, dă dreptul de a iniția și desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii.

Acreditarea este ulterioară autorizării și, după finalizare, acordă dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii, recunoscute național și internațional, și de a organiza, după caz, examen de absolvire sau de licență, precum și studii universitare de masterat și doctorat supuse acreditării. Pentru acreditare sunt avute în vedere experiența și rezultatele obținute în perioada de funcționare cu autorizare provizorie, precum și gradul de dezvoltare în această perioadă a unor proceduri de asigurare a calității și a unei culturi a calității în cadrul furnizorului de educație.

Evaluarea periodică se realizează pentru structurile și IIS acreditate, luând ca referință inițială standardele și indicatorii de performanță de la acreditare.

4.1.1. Proceduri privind autorizarea de funcționare provizorie și acreditarea/evaluarea periodică

Procedura de autorizare provizorie constă în parcurgerea etapelor de evaluare internă - autoevaluare și evaluare externă pe baza documentelor, a înscrisurilor care trebuie întocmite, a actelor doveditoare privind îndeplinirea criteriilor, standardelor și indicatorilor de performanță prevăzuți în prezenta metodologie.

Evaluarea externă pentru autorizarea de funcționare provizorie/acreditare/evaluare periodică se face pentru fiecare program de studii din ciclul I de studii universitare care duce la o calificare universitară distinctă. Programele specifice ciclurilor de studii de masterat se supun și ele, în mod individual, după caz, evaluării externe.

Procedura aplicată pentru inițierea evaluării externe cuprinde următoarele activități:

a) organizația interesată de furnizarea de educație elaborează un raport de autoevaluare pentru fiecare tip de program de studii, ținând cont de cerințele domeniilor, criteriilor, standardelor și indicatorilor de performanță;

b) cererea de declanșare a procedurii de evaluare externă și de autorizare de funcționare provizorie se depune la registratura ARACIS; după avizarea de către agenție a cererii, raportul de autoevaluare se depune la registratura ARACIS, împreună cu contractul semnat de organizația interesată; procedura de evaluare externă se consideră că începe la data semnării contractului și de către ARACIS;

c) departamentul de acreditare numește o comisie de experți în evaluare externă, dintre care cel puțin unul provine din rândul minorităților naționale în cazul evaluării unui program sau unui furnizor în limba unei minorități naționale, care analizează raportul de autoevaluare, verifică, prin vizite la instituția solicitantă, îndeplinirea standardelor și elaborează propriul raport de evaluare; din comisie face parte și un student- evaluator din Registrul Național de Evaluatori - Studenți al ARACIS;

d) Consiliul ARACIS validează raportul experților prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă și propune Ministerului Educației Naționale acordarea sau, după caz, neacordarea autorizației de funcționare provizorie;

e) pentru organizațiile care sunt interesate de desfășurarea activității de învățământ superior, autorizația de funcționare provizorie se acordă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației Naționale, în baza avizului favorabil al ARACIS.

Procedura aplicată pentru inițierea evaluării externe în vederea acreditării cuprinde următoarele activități:

a) organizația autorizată să funcționeze provizoriu elaborează un raport de autoevaluare, folosind ca termeni de referință domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță;

b) cererea de declanșare a procedurii de evaluare externă și de acreditare se depune la registratura ARACIS; după avizarea de către agenție a cererii, raportul de autoevaluare se depune la registratura ARACIS, împreună cu contractul semnat de organizația interesată; procedura de evaluare externă se consideră că începe la data semnării contractului și de către ARACIS;

c) termenul de depunere a cererii în vederea acreditării trebuie să respecte prevederile legale;

d) departamentul de acreditare al ARACIS numește o comisie de experți în evaluare și acreditare, din care cel puțin unul provine din rândul minorităților naționale în cazul evaluării unui program sau furnizor în limba unei minorități naționale, care analizează raportul de autoevaluare, verifică, prin vizită la instituția solicitantă, îndeplinirea cerințelor domeniilor, criteriilor, standardelor și a indicatorilor de performanță și elaborează propriul raport de evaluare;

e) Consiliul ARACIS validează raportul experților prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă și propune Ministerului Educației Naționale acreditarea sau, după caz, neacreditarea instituției solicitante;

f) pentru furnizorii de educație/organizațiile care desfășoară activități de învățământ superior, acreditarea la nivel instituțional se acordă prin lege, inițiată la propunerea Ministerului Educației Naționale, pe baza avizului ARACIS.

Cererea de autorizare de funcționare provizorie a unui program de studii se rezolvă de către ARACIS în termen de șase luni de la data semnării contractului cu agenția. Programul de studii autorizat funcționează în acel an universitar a cărui dată de începere este ulterioară datei de obținere a avizului ARACIS și a aprobării Hotărârii Guvernului.

În intervalul de timp dintre emiterea autorizației de funcționare provizorie și formularea cererii de acreditare, ARACIS organizează vizite periodice de evaluare externă pentru analiza modului de aplicare a criteriilor și standardelor de asigurare a calității.

Procedura de inițiere a evaluării periodice externe a programelor de studii acreditate este similară cu cea de la acreditare. Cererea de acreditare/evaluare periodică se rezolvă de către ARACIS în termen de șase luni de la data semnării contractului cu agenția, pe baza raportului de autoevaluare și a evaluării externe efectuate de ARACIS.

4.1.2. Obiectivele activităților de autorizare de funcționare provizorie și acreditare/evaluare periodică

Obiectivele generale ale evaluării externe în vederea acreditării sunt:

• analiza calității programelor de studii oferite de instituțiile de învățământ superior, iar acolo unde este necesar, susținerea procesului de eliminare a disfuncțiilor și deficiențelor de calitate a învățământului;
• susținerea îmbunătățirii permanente a calității educației prin diseminarea bunelor practici și încurajarea schimbului de experiențe între IIS care oferă programe similare de studii;
• asigurarea procesului de informare efectivă și accesibilă a publicului în ceea ce privește calitatea programelor de studii prin publicarea propriilor rapoarte de evaluare.

ARACIS oferă informații publice, prin propriile rapoarte de evaluare, cu privire la două aspecte distincte și independente:

• luând ca referință standardele de calitate ale unei discipline sau ale unui program de studii, raportul ARACIS apreciază măsura în care rezultatele scontate ale procesului de învățare, stabilite de însuși furnizorul programului de studii, pot fi efectiv atinse în respectiva instituție;
• observarea calității oportunităților de învățare, care se axează pe eficacitatea procesului de predare-învățare, respectiv pe susținerea academică prin resurse adecvate de învățare a progreselor realizate de studenții din diversele programe.

Obiectivele specifice ale autorizării de funcționare provizorii și acreditării sunt următoarele:

a) să asigure comunitățile universitare, beneficiarii și publicul în general că organizația furnizoare de educație, autorizată sau acreditată să organizeze un program de studii, demonstrează că satisface standardele minime de calitate ale unei instituții de învățământ superior;

b) să promoveze angajarea organizației furnizoare de educație în direcția creșterii continue a calității academice, afirmată prin rezultate în învățare și cercetare;

c) să sprijine instituțiile de învățământ superior pentru a dezvolta un management și o cultură a calității și pentru a demonstra, prin probe și documente relevante, starea acestora;

d) să determine organizația furnizoare de educație să se autoevalueze și să coopereze în evaluarea ei externă pentru asigurarea și creșterea calității;

e) să determine organizația furnizoare de educație să coopereze cu alte instituții de învățământ superior în realizarea, monitorizarea și compararea calității academice;

f) să identifice și să facă publică orice tentativă de funcționare a unui program care nu corespunde standardelor minime de calitate academică.

4.2. Cerințe normative privind autorizarea de funcționare provizorie și acreditarea/evaluarea periodică a programelor de studii universitare de licență

Precedând prestarea efectivă de servicii educaționale de către un inițiator al unui program de studii universitare de licență, autorizarea provizorie este un proces ce constă, pe de o parte, în verificarea îndeplinirii de către viitorul prestator a condițiilor legale prin care inițiativa sa poate să se materializeze în rezultate de calitate, iar, pe de altă parte, în analiza capacității sale de a realiza, conform legii, programul de studii propus. Pentru acreditare sunt avute în vedere experiențele de funcționare și gradul de dezvoltare a unei culturi a calității.

În acest sens, raportul de autoevaluare prezintă, în mod explicit și documentat, date și informații care răspund la un set de cerințe normative, cu relevanță organizatorică, iar în celelalte trei capitole se referă la modul în care sunt satisfăcute criteriile, standardele și indicatorii de performanță menționați în partea a II-a a prezentei metodologii pentru cele trei domenii de asigurare a calității: capacitate instituțională, eficacitate educațională și managementul calității.

Prin studierea documentelor puse la dispoziție de prestatorul serviciului pentru care solicită autorizarea/acreditarea/evaluarea periodică și prin vizitele la sediul acestuia, ARACIS verifică îndeplinirea următoarelor cerințe normative obligatorii:

1. În ceea ce privește cadrul juridic de organizare și funcționare a instituției de învățământ superior ca organizație furnizoare de educație, misiunea și obiectivele acesteia, astfel:

a) în vederea obținerii autorizației de funcționare provizorie și a acreditării, instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada existenței statutului juridic propriu, stabilit prin actul de înființare;

b) instituția de învățământ superior care dorește să obțină autorizația de funcționare provizorie, respectiv acreditarea trebuie să facă dovada că are o misiune didactică și de cercetare științifică bine precizată;

c) misiunea instituției de învățământ superior are obiective clare și realizabile, cu respectarea normelor legale;

d) misiunea instituției de învățământ superior conține și elemente de specificitate și oportunitate, în concordanță cu cadrul național al calificărilor și cu cerințele pieței forței de muncă.

2. În ceea ce privește personalul didactic:

a) prin personal didactic, conform prezentei metodologii, se înțelege personalul care desfășoară activități didactice și de cercetare în instituția de învățământ superior respectivă;

b) personalul didactic trebuie să îndeplinească cerințele stabilite de legislația în vigoare;

c) posturile din statele de funcții se ocupă în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

d) pentru fiecare program de studii, titularii disciplinelor îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

- au studii universitare de licență în domeniul disciplinelor predate;

- sunt conducători de doctorat în domeniul disciplinelor predate;

- au tema tezei de doctorat în domeniul disciplinelor predate;

e) personalul didactic titularizat în instituția de învățământ superior unde are funcția de bază este luat în considerare la autorizarea funcționării provizorii sau acreditare pentru o singură normă didactică constituită conform legii;

f) pentru asigurarea calității activităților didactice, personalul didactic titularizat în învățământul superior nu poate acoperi, într-un an universitar, mai mult de trei norme didactice, indiferent de instituția de învățământ în care își desfășoară activitatea;

g) personalul didactic titularizat în învățământul superior conform legii, pensionat la limita de vârstă sau din alte motive, își poate continua activitatea sau poate activa în calitate de cadru didactic asociat, în conformitate cu prevederile legale, dar nu poate să acopere mai mult de o singură normă didactică în instituția respectivă de învățământ;

h) în vederea obținerii autorizației de funcționare provizorie, instituția trebuie să aibă la fiecare specializare cel puțin 70% din posturi constituite conform normelor legale ocupate cu cadre didactice titularizate în învățământul superior, conform normelor legale, iar dintre acestea cel puțin 25% să fie acoperite de profesori universitari și conferențiari universitari. Numărul de cadre didactice cu normă întreagă trebuie să fie mai mare de 40% din numărul total de posturi didactice constituite conform legii;

i) în vederea acreditării/evaluării periodice, instituția de învățământ superior trebuie să aibă, pentru fiecare program din ciclul de licență, cel puțin 70% din totalul posturilor acoperite cu cadre didactice titulare, conform normelor legale - cu normă de bază sau cu post rezervat, iar dintre acestea cel puțin 25% să fie acoperite de profesori universitari și conferențiari universitari;

j) numărul de cadre didactice titularizate în învățământul superior conform normelor legale, luat în considerare pentru autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea fiecărei structuri instituționale și pentru fiecare program de studii din ciclul de licență, este cel rezultat ținându-se seama de posturile întregi din statele de funcții și de fracțiunile de posturi pe care le acoperă acestea la structura sau programul respectiv;

k) personalul didactic asociat, care nu este titularizat în învățământul superior, poate ocupa temporar un post vacant din statul de funcții al instituției de învățământ superior supuse evaluării de către ARACIS, numai dacă satisface cerințele legale pentru ocuparea postului respectiv;

l) titularii de disciplină trebuie să aibă titlul științific de doctor în domeniul disciplinelor din postul ocupat; celelalte cadre didactice trebuie să aibă pregătirea inițială și competențe în domeniul disciplinei predate;

m) pentru obținerea acreditării, instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada că titularii de disciplină au elaborat cursuri și alte lucrări necesare procesului de învățământ, care acoperă integral problematica disciplinei respective, prevăzută în programa analitică;

n) conducerea instituției de învățământ superior asigură multiplicarea lucrărilor sus-menționate și punerea lor la dispoziția studenților într-un număr corespunzător;

o) cadrul didactic asociat are obligația de a face cunoscut, prin declarație scrisă, conducătorului instituției la care are funcția de bază, precum și celui la care este asociat numărul orelor didactice prestate prin asociere și să obțină acordul senatului universitar al instituției la care are funcția de bază;

p) cadrele didactice care ocupă posturi de asistent trebuie să aibă pregătire pedagogică atestată;

q) cadrele didactice, specialiști de înaltă clasă într-un anumit domeniu, care au depășit vârsta de pensionare nu trebuie să reprezinte mai mult de 20% din numărul total de posturi din statul de funcțiuni;

r) personalul de conducere al instituției de învățământ superior: rector, prorector, decan, prodecan, precum și șefii de departament trebuie să fie aleși sau numiți cu respectarea legislației în vigoare;

s) instituția de învățământ superior asigură acoperirea, pentru cel puțin un ciclu de licență, a activităților prevăzute la disciplinele din planul de învățământ cu cadre didactice competente.

3. În ceea ce privește conținutul procesului de învățământ:

a) pentru obținerea autorizației de funcționare provizorie sau pentru acreditare/evaluare periodică, planurile de învățământ trebuie să cuprindă discipline fundamentale, discipline de specialitate în domeniu și discipline complementare, grupate la rândul lor în discipline obligatorii, opționale și facultative, în conformitate cu cerințele normative stabilite pe plan național și cu standardele specifice ale ARACIS;

b) disciplinele de studii din planurile de învățământ sunt prevăzute într-o succesiune logică și au în vedere îndeplinirea următoarelor cerințe:

- definirea și delimitarea precisă a competențelor generale și de specialitate pe domenii de studii universitare de licență în corelație cu competențele corespunzătoare ale studiilor universitare de masterat;

- compatibilitatea cu cadrul național al calificărilor;

- compatibilitatea/corespondența, după caz, cu planuri și programe de studii similare din statele Uniunii Europene și alte state ale lumii, ponderile disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS;

c) disciplinele de studii cuprinse în planurile de învățământ au programe analitice în care sunt precizate obiectivele disciplinei, conținutul tematic de bază, repartizarea numărului de ore de curs, seminar și activități aplicative etc., pe teme, sistemul de evaluare a studenților, bibliografia minimală;

d) nomenclatorul disciplinelor cuprinse în planul de învățământ și conținutul acestor discipline, precizat prin programele analitice, corespund domeniului de licență și programului de studii pentru care s-au elaborat planurile de învățământ respective și sunt conforme misiunii declarate;

e) anul universitar va fi structurat pe două semestre a 14 săptămâni în medie, cu 22-28 ore/săptămână, pentru ciclul I studii universitare de licență, în funcție de domeniile de pregătire universitară, cu excepția programelor de studii reglementate prin directivele Uniunii Europene;

f) fiecare semestru va avea câte 30 credite de studii transferabile în sistemul european - ECTS pentru disciplinele obligatorii, indiferent de forma de învățământ - învățământ cu frecvență, învățământ cu frecvență redusă, învățământ la distanță;

g) formele de învățământ "cu frecvență redusă", "la distanță", care nu presupun prezența obligatorie în campusul universitar, nu se organizează fără a exista și învățământ "cu frecvență" acreditat;

h) disciplinele facultative, indiferent de semestrul de studii în care sunt prevăzute în planul de învățământ, se încheie cu "probă de verificare", iar punctele credit care li se atribuie sunt peste cele 30 ale semestrului respectiv;

i) raportul dintre orele de curs și cele privind activitățile didactice aplicative - seminarii, laboratoare, proiecte, stagii de practică etc. trebuie să fie conform standardelor specifice ale ARACIS;

j) în programul de studii universitare de licență pentru care s-au elaborat planurile de învățământ sunt prevăzute stagii de practică de 2-3 săptămâni pe an, începând cu anul doi de studii, precum și pentru elaborarea lucrării de licență/diplomă, la ultimul an de studii;

k) pentru stagiile de practică instituția de învățământ superior a încheiat convenții de colaborare, contracte sau alte documente cu unitățile baze de practică, în care sunt precizate: locul și perioada desfășurării practicii, modul de organizare și îndrumare, responsabilii din partea instituției de învățământ și ai bazei de practică etc.;

l) cel puțin 50% din formele de verificare ale disciplinelor de studii prevăzute în planul de învățământ sunt examene.

4. În privința studenților:

a) recrutarea studenților se face prin proceduri de admitere proprii;

b) înscrierea la concursul de admitere se face numai pe baza diplomei de bacalaureat sau a altor acte de studii echivalente;

c) formațiile de studii - serii, grupe, subgrupe - sunt astfel dimensionate încât să asigure desfășurarea eficientă a procesului de învățământ;

d) din orarul facultății, pentru programul de studii supus evaluării, rezultă posibilitatea desfășurării normale a procesului de învățământ, în condițiile legii;

e) promovabilitatea studenților pe fiecare an de studii să fie de cel puțin 40% din numărul total de studenți al anului respectiv;

f) rezultatele obținute de student pe parcursul școlarizării sunt atestate prin foaia matricolă;

g) instituția are reglementată procedura de promovare a studentului dintr-un an de studii în altul, în funcție de creditele de studii - ECTS acumulate, precum și procedura de promovare a doi ani de studii într-un singur an, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

h) transferul studenților între instituțiile de învățământ superior, facultăți și specializări este reglementat prin regulamente interne și nu se efectuează pe parcursul anului de învățământ, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

i) în vederea acreditării, seriile de absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior autorizate să funcționeze provizoriu susțin examenul de licență la facultățile acreditate care au același domeniu de licență sau program de studii, stabilite de ARACIS. Din comisiile de examinare nu pot face parte cadrele didactice care au desfășurat activități la facultățile sau programele de studii de la care provin candidații care urmează să susțină examenul de licență respectiv;

j) în vederea obținerii acreditării unui program de studii, instituția trebuie să facă dovada că:

- minimum 51% din totalul absolvenților fiecărei serii de absolvenți au promovat examenul de licență;

- minimum 40% dintre absolvenții primelor serii de absolvenți sunt încadrați cu contract de muncă legal pe posturi corespunzătoare specializării obținute la absolvire;

k) diplomele de licență pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior autorizate să funcționeze provizoriu, care susțin examenul de licență la o altă instituție de învățământ superior acreditată, stabilită de ARACIS, și care au promovat examenul, se eliberează de către instituția organizatoare a examenului de licență, cu specificarea obligatorie a instituției care a asigurat școlarizarea. Diplomele respective sunt recunoscute de Ministerul Educației Naționale;

l) conferirea certificatelor și a diplomelor de studii respectă legislația în vigoare.

5. În ceea ce privește cercetarea științifică:

a) domeniul de licență, respectiv programul de studii supus evaluării, dispune de plan de cercetare științifică propriu inclus în planul strategic al facultății, respectiv al instituției de care aparține, atestat prin documente aflate la departamente, facultate etc.;

b) temele de cercetare cuprinse în plan se înscriu în aria științifică a domeniului de licență și programului de studii etc. supuse evaluării;

c) personalul didactic desfășoară activități de cercetare științifică în domeniul disciplinelor cuprinse în norma didactică pe care o acoperă;

d) personalul didactic și de cercetare desfășoară activități de cercetare științifică valorificate prin publicații în reviste de specialitate sau edituri din țară sau din străinătate, comunicări științifice prezentate la sesiuni, simpozioane, seminare etc. din țară și/sau din străinătate, contracte, expertiză, consultanță etc. pe bază de contracte sau convenții încheiate cu parteneri din țară și/sau din străinătate, cu evaluare atestată de către comisii de specialitate etc.;

e) rezultatele cercetării științifice efectuate în cadrul laboratoarelor de cercetare proprii structurii de învățământ supuse evaluării sunt valorificate prin lucrări științifice publicate, brevete etc.;

f) studenții sunt sprijiniți și stimulați să desfășoare activități de cercetare, sunt implicați în proiecte de cercetare și sunt sprijiniți financiar pentru a participa la conferințe/simpozioane științifice naționale și internaționale;

g) facultatea organizează periodic cu cadrele didactice, cercetătorii, studenții și absolvenții sesiuni științifice, simpozioane, conferințe, mese rotunde, iar comunicările sunt publicate în buletine științifice cotate ISBN sau ISSN sau în reviste dedicate activității organizate.

6. În ceea ce privește baza materială:

a) baza materială a instituției de învățământ superior supuse evaluării trebuie să corespundă standardelor care asigură desfășurarea unui proces de învățământ de calitate;

b) în vederea obținerii autorizației de funcționare provizorie, instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada cu acte corespunzătoare - acte de proprietate, contracte de închiriere, inventare, facturi etc. - că pentru programul de studii supus evaluării dispune, pentru cel puțin doi ani în avans față de anul școlarizat, de:

- spații adecvate procesului de învățământ în proprietate sau prin închiriere;

- laboratoare proprii sau închiriate cu dotarea corespunzătoare pentru toate disciplinele cu caracter obligatoriu din planul de învățământ care au prevăzute prin programa analitică activități de acest gen;

- softuri corespunzătoare disciplinelor de studii din planul de învățământ și că posedă licențe de utilizare;

c) bibliotecă dotată cu sală de lectură și fond de carte propriu corespunzător disciplinelor prevăzute în planurile de învățământ;

d) capacitatea spațiilor de învățământ pentru programul de studii supus evaluării trebuie să fie de:

- minimum 1 mp/loc, în sălile de curs;

- minimum 1,4 mp/loc, în sălile de seminar;

- minimum 1,5 mp/loc, în sălile de lectură din biblioteci;

- minimum 2,5 mp/loc în laboratoarele de informatică și cele ale disciplinelor de specialitate care utilizează calculatorul electronic;

- minimum 4 mp/loc, în laboratoarele disciplinelor cu caracter tehnic, experimental, de proiectare etc.;

e) numărul de locuri în sălile de curs, seminar și laborator trebuie să fie corelat cu mărimea formațiilor de studii - serii, grupe, subgrupe etc., conform normativelor Ministerului Educației Naționale;

f) se asigură desfășurarea lucrărilor aplicative la disciplinele de specialitate din planurile de învățământ în laboratoare dotate cu tehnică de calcul, astfel încât, la nivelul unei formații de studii, să existe câte un calculator la cel mult doi studenți pentru ciclul de licență și un calculator pentru fiecare student pentru ciclul de masterat;

g) bibliotecile instituției de învățământ trebuie să asigure:

- un număr de locuri în sălile de lectură corespunzător a cel puțin 10% din numărul total al studenților;

- fondul de carte propriu din literatura de specialitate română și străină, care trebuie să existe într-un număr de exemplare suficient pentru a acoperi integral disciplinele din planurile de învățământ, din care cel puțin 50% să reprezinte titluri de carte sau cursuri de specialitate pentru domeniul supus evaluării apărute în ultimii 10 ani în edituri recunoscute;

- fondul de carte din biblioteca proprie trebuie să existe într-un număr suficient de exemplare pentru acoperirea necesităților tuturor studenților aflați în ciclul și anul de studii la care este prevăzută disciplina respectivă;

- un număr suficient de abonamente la publicații și periodice românești și străine, corespunzător misiunii asumate.

7. În ceea ce privește activitatea financiară:

a) pentru obținerea autorizației de funcționare provizorie sau acreditării unui program de studii sau unei structuri de învățământ superior trebuie să se facă dovada că instituția solicitantă dispune de buget propriu de venituri și cheltuieli pentru activitatea de învățământ superior, cod fiscal și cont la bancă, altele decât cele ale fundației sau asociației în cadrul căreia funcționează;

b) cheltuielile ocazionate de plata salariilor la o instituție de învățământ superior nu trebuie să depășească în fiecare an 65% din totalul veniturilor;

c) pentru obținerea acreditării instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada că în perioada funcționării provizorii a utilizat cel puțin 30% din veniturile obținute în fiecare an pentru investiții în baza materială proprie;

d) pentru obținerea acreditării instituția de învățământ superior trebuie să demonstreze că în perioada funcționării provizorii și-a organizat contabilitate proprie întocmind registrul inventar, bilanț contabil, cont de execuție bugetară și raport de gestiune, din care rezultă că cheltuielile efectuate sunt în concordanță cu legislația în vigoare, veniturile încasate și destinația lor, precum și caracterul nonprofit al instituției;

e) taxele școlare ale studenților sunt calculate în concordanță cu costurile medii de școlarizare pe an universitar din învățământul public finanțat de la buget la domeniile de licență sau masterat similare și sunt aduse la cunoștință studenților prin diferite mijloace de comunicare;

f) studenții sunt informați despre posibilitățile de asistență financiară din partea instituției și despre modul de utilizare a taxelor;

g) după trei cicluri de școlarizare ulterioare înființării prin lege, instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada că dispune în proprietate de cel puțin 70% din spațiile de învățământ cu toate dotările necesare acestora;

h) pentru obținerea acreditării, precum și pe parcursul desfășurării activității instituțiilor de învățământ superior acreditate, acestea vor trebui să facă dovada auditării situațiilor lor financiare de către o societate de audit de prestigiu, recunoscută pe plan național și/sau internațional. Rezultatele auditului împreună cu analiza anuală a execuției bugetului de venituri și cheltuieli vor fi dezbătute de senatul universității și vor fi date publicității.

8. În ceea ce privește activitatea managerială și structurile instituționale:

a) în vederea obținerii acreditării instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada că au fost respectate reglementările legale pentru alegerea/numirea organelor colective de conducere - consiliul de administrație, consiliul facultății și senat, a cadrelor de conducere de la nivelul departamentelor, respectiv a șefilor de departamente, facultăților - decan, prodecan și instituției - rector, prorector, precum și în privința reprezentării studenților în organele colective de conducere, conform legii;

b) pentru obținerea autorizației de funcționare provizorie sau acreditării instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada că dispune de Cartă universitară, Regulament de ordine interioară și Regulament pentru activitatea profesională a studenților;

c) cu ocazia obținerii acreditării, precum și după aceasta, instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada că s-au respectat condițiile legale pentru publicarea și ocuparea prin concurs a posturilor didactice;

d) pentru obținerea autorizației de funcționare provizorie și a acreditării instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada existenței unei organigrame încadrate cu personal propriu, care corespunde din punctul de vedere al calificării profesionale condițiilor cerute pentru ocuparea posturilor prevăzute;

e) în vederea obținerii autorizației de funcționare provizorie sau acreditării instituția de învățământ superior trebuie să facă dovada organizării evidenței activității profesionale a studenților în conformitate cu reglementările aplicabile în domeniu, pe formulare omologate în acest scop - cataloage, centralizatoare, registre matricole, foi matricole, diplome etc.;

f) în perioada de funcționare provizorie, instituția de învățământ superior este obligată să respecte standardele care au stat la baza acordării autorizației. Structurile instituționale de învățământ superior și condițiile de funcționare a programelor de studii, respectiv specializărilor pentru care au fost acordate autorizații de funcționare provizorie, se pot modifica numai în condițiile reluării procedurilor de evaluare. Consiliul ARACIS, precum și alte autorități publice abilitate prin lege efectuează controale anual și ori de câte ori se consideră necesar, fără percepere de taxe, iar atunci când se constată neîndeplinirea standardelor de calitate se aplică prevederile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Cerințele normative menționate se detaliază prin standarde specifice pe domenii de licență și programe de studii de către fiecare comisie de experți permanenți de specialitate în raport cu specificul specializării și forma de învățământ, cu limba de predare și sunt aprobate de Consiliul ARACIS. Standardele specifice sunt elaborate cu participarea tuturor părților interesate, respectiv angajatori, absolvenți, studenți și alte persoane reprezentând categorii profesionale, după caz.

Modul de îndeplinire a cerințelor normative obligatorii trebuie certificat prin documente justificative. Informația certificată răspunde fiecărei cerințe și se prezintă în primul capitol al raportului de evaluare. Documentele justificative corespunzătoare se prezintă în anexe. După acest prim capitol al raportului de autoevaluare urmează trei capitole pentru cele trei domenii de asigurare a calității: capacitate instituțională, eficacitate educațională și managementul calității.

Autorizarea de funcționare provizorie și acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru fiecare formă de învățământ, fiecare limbă de predare și pentru fiecare locație geografică în care se desfășoară.

Pentru obținerea autorizării de funcționare provizorie/acreditării, precum și la evaluarea periodică a unui program de studii universitare de licență, furnizorul de educație/instituția de învățământ superior/universitatea trebuie să facă dovada că sunt respectate în continuare toate standardele de calitate și cerințele normative obligatorii pentru toate programele de studii - licență, masterat, doctorat oferite de instituție în același domeniu de studii universitare, precum și în domeniile înrudite la care predau aceleași cadre didactice, precum și că baza materială permite desfășurarea corespunzătoare a procesului de învățământ.

4.3. Etape metodologice privind autorizarea funcționării provizorii și acreditarea/evaluarea periodică a programelor de studii universitare de licență

În temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul ARACIS elaborează metodologia de evaluare externă, respectiv metodologia de autorizare pentru funcționarea provizorie și metodologia de acreditare.

1. Metodologia de autorizare pentru funcționarea provizorie a unui program de studii sau a oricărei structuri de învățământ superior presupune parcurgerea următoarelor etape succesive de lucru:

a) în baza cererii de declanșare a procedurii de evaluare externă în vederea autorizării de funcționare provizorie depusă la ARACIS de către furnizorul de educație, Consiliul ARACIS hotărăște declanșarea procedurii de evaluare externă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- furnizorul de educație a depus cererea de declanșare a procedurii pentru structura de învățământ la care se solicită autorizarea de funcționare provizorie;

- se face dovada cu acte că s-a achitat taxa prevăzută de lege pentru activitatea de autorizare a funcționării provizorii;

- a depus raportul de evaluare internă, elaborat conform prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare;

- contractul de evaluare externă a fost semnat de ambele părți;

b) departamentul de acreditare al ARACIS numește o comisie de 3-4 experți în evaluare și acreditare dintre cei înscriși în registrul de evaluatori al ARACIS, care au pregătire de specialitate în domeniul structurii de învățământ supuse evaluării. Din comisie face parte și un student din Registrul Național de Evaluatori-Studenți al ARACIS. Această comisie analizează raportul de evaluare internă și verifică prin vizită la instituția solicitantă îndeplinirea standardelor pe domeniile și criteriile prevăzute la art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare. Rezultatele verificărilor sunt consemnate de membrii comisiei în Fișa vizitei, în vederea autorizării de funcționare provizorie, care este semnată de toți membrii comisiei. Pe baza Fișei vizitei, în vederea autorizării de funcționare provizorie, membrii comisiei elaborează Raportul de evaluare, în vederea autorizării de funcționare provizorie, în care propun, sub semnătură, autorizarea sau, după caz, neautorizarea funcționării provizorii a structurii de învățământ pentru care s-a cerut autorizarea;

c) raportul de evaluare întocmit de experți se înaintează pentru analiză către Departamentul de specialitate al ARACIS pentru domeniul fundamental de științe în care se încadrează structura de învățământ supusă evaluării cu scopul de a valida raportul experților prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă și apoi îl propune spre dezbatere și validare în Consiliul ARACIS;

d) Consiliul ARACIS, pe baza concluziilor reieșite din dezbateri, elaborează Raportul Consiliului, pe care îl înaintează Ministerului Educației Naționale cu propunerea de acordare sau, după caz, de neacordare a autorizației de funcționare provizorie structurii de învățământ solicitante. Propunerea de acordare sau, după caz, de neacordare a autorizației de funcționare provizorie se validează în urma supunerii votului membrilor Consiliului care trebuie să fie de acord cu propunerea respectivă în proporție de jumătate plus unu din numărul total de membri ai Consiliului. Acest raport trebuie să poarte semnăturile membrilor biroului executiv al Consiliului ARACIS;

e) Ministerul Educației Naționale, pe baza avizului favorabil al ARACIS, întocmește proiectul de hotărâre a Guvernului, pe care îl înaintează Guvernului în vederea emiterii hotărârii Guvernului pentru acordarea autorizației de funcționare provizorie;

f) în situația în care, cu ocazia monitorizării anuale a programelor de studii universitare de licență autorizate să funcționeze provizoriu, se constată că după primii doi ani de funcționare nu se respectă standardele avute în vedere la autorizare și nu s-au întreprins măsurile necesare în vederea acreditării, Consiliul ARACIS poate propune Ministerului Educației Naționale retragerea autorizației de funcționare provizorie a structurii respective de învățământ superior.

2. Metodologia de acreditare a unui program de studii sau a oricărei structuri de învățământ superior implică parcurgerea următoarelor etape succesive de lucru:

a) în baza cererii de declanșare a procedurii de evaluare externă și de acreditare depusă la departamentul de acreditare al ARACIS de către furnizorul de educație, Consiliul ARACIS hotărăște declanșarea procedurii de evaluare externă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- între data absolvirii primei promoții și data depunerii cererii în vederea acreditării există un interval de timp de maximum doi ani, cu mențiunea că depășirea termenului de depunere a cererii se sancționează cu ridicarea autorizației de funcționare provizorie conform art. 31 lit. (c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare;

- furnizorul de educație a depus cererea de declanșare a procedurii pentru structura de învățământ la care se solicită acreditarea/evaluarea periodică;

- se face dovada cu acte că s-a achitat taxa prevăzută de lege pentru activitatea de acreditare/evaluarea periodică;

- furnizorul de educație a depus raportul de evaluare internă, elaborat conform prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare;

- contractul de evaluare externă a fost semnat de ambele părți;

b) departamentul de acreditare al ARACIS numește o comisie de 3-4 experți în evaluare și acreditare dintre cei înscriși în Registrul Național de Evaluatori al ARACIS, care au pregătire de specialitate în domeniul structurii de învățământ supuse evaluării. Din comisie face parte și un student din Registrul Național de Evaluatori-Studenți al ARACIS. Această comisie analizează raportul de evaluare internă și verifică prin vizite la instituția solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile și criteriile prevăzute la art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare. Rezultatele verificărilor sunt consemnate de membrii comisiei în Fișa vizitei, în vederea acreditării, care este semnată de toți membrii comisiei. În baza Fișei vizitei în vederea acreditării/evaluării periodice, membrii comisiei elaborează Raportul de evaluare în vederea acreditării în care propun, sub semnătură, acreditarea sau, după caz, neacreditarea structurii de învățământ pentru care s-a solicitat acreditarea;

c) raportul de evaluare întocmit de experți se înaintează pentru analiză către Departamentul de specialitate al ARACIS pentru domeniul fundamental de științe în care se încadrează structura de învățământ supusă evaluării, care validează raportul experților prin verificarea respectării metodologiei de evaluare și îl propune spre dezbatere și validare în Consiliul ARACIS;

d) Consiliul ARACIS, pe baza concluziilor reieșite din dezbateri, elaborează Raportul Consiliului, pe care îl înaintează Ministerului Educației Naționale cu propunerea de acreditare sau, după caz, de neacreditare a structurii de învățământ solicitante. Propunerea de acreditare sau, după caz, neacreditare a structurii de învățământ solicitante se validează în urma supunerii votului membrilor Consiliului care trebuie să fie de acord cu propunerea respectivă în proporție de jumătate plus unu din numărul total de membrii ai Consiliului. Acest raport trebuie să poarte semnăturile membrilor biroului executiv al Consiliului ARACIS;

e) Ministerul Educației Naționale, pe baza avizului favorabil al ARACIS, întocmește proiectul de hotărâre a Guvernului, pe care îl înaintează Guvernului, în vederea emiterii hotărârii Guvernului pentru acreditarea programului de studii respectiv. În cazul furnizorilor de educație de învățământ superior, acreditarea instituțiilor, respectiv a universităților se face prin lege, promovată de Guvern, tot la inițiativa Ministerului Educației Naționale și pe baza avizului ARACIS;

f) pentru evaluarea periodică, în condițiile în care ARACIS constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, informează Ministerul Educației Naționale, care aplică prevederile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare. În intervalul de timp dintre două evaluări externe succesive, stabilit prin lege, ARACIS organizează vizite periodice de evaluare externă pentru monitorizare - follow-up, pentru a analiza evoluția modului de îndeplinire a criteriilor și standardelor de asigurare a calității.

4.4. Acreditarea instituțiilor organizatoare de studii universitare de masterat - I.O.S.U.M.

Studiile universitare de masterat se organizează în următoarele domenii fundamentale: științe exacte, științe ale naturii, științe umaniste, teologie, științe juridice, științe sociale și politice, științe economice, arhitectură și urbanism, științe agricole și silvice, științe medicale, științe inginerești, științe militare și informații, arte. Fiecărui domeniu îi pot corespunde mai multe specializări sau programe de masterat. Totodată pot fi organizate programe disciplinare sau interdisciplinare de masterat. Orientarea programelor de masterat poate fi de cercetare, în sensul aprofundării unui domeniu științific disciplinar, de complementaritate, în sensul aprofundării interdisciplinare sau transdisciplinare a unui domeniu de studii, de profesionalizare, în sensul dobândirii de competențe profesionale într-un domeniu specializat, sau masterat didactic, orientat preponderent spre formarea competențelor didactice.

Pentru acreditarea unei instituții organizatoare de studii universitare de masterat se aplică domeniile, criteriile, standardele și indicatorii de performanță prezentați în partea a II-a a prezentei metodologii. Acestea sunt particularizate în raportul de autoevaluare pentru fiecare domeniu de specializare, iar în cadrul acestuia pentru fiecare program de studii/specializare sau domeniu de masterat.

Au dreptul să organizeze cicluri de studii de masterat numai instituțiile de învățământ superior acreditate.

Standardele cerute pentru acreditarea programelor din ciclul de licență se vor avea în vedere și la acreditarea programelor din ciclul de masterat, cu următoarele cerințe:

a) pentru acreditarea unui program de studii de masterat trebuie să se facă dovada că:

- misiunea de învățământ și de cercetare științifică asumată se justifică prin elemente de pertinență și oportunitate în raport cu nomenclatorul național de calificări, respectiv cerințele pieței forței de muncă, și se raportează la obiectivele de învățământ și de cercetare științifică;

- misiunea de învățământ și de cercetare științifică asumată se încadrează sau completează profilul și specializarea unității de învățământ organizatoare;

b) pentru acreditarea unui program de studii de masterat, toate posturile didactice de predare constituite conform normelor legale vor fi acoperite de cadre didactice titularizate în învățământul superior potrivit legii, având gradul de profesor universitar, conferențiar universitar sau lector/șef de lucrări, cu titlul științific de doctor în domeniul disciplinelor predate, dintre care cel puțin 80% să fie cadre didactice titulare sau asociate ale IIS. Cel puțin 50% dintre cadrele care prestează activități didactice asistate integral trebuie să presteze aceste activități în calitate de titular al IIS. Cel puțin 50% dintre disciplinele din planul de învățământ, asistate integral, normate în statul de funcții al IIS, au ca titulari cadre didactice cu titlul de profesor universitar sau conferențiar universitar. Maximum 20% din totalul de cadre didactice implicate într-un program de studii de masterat pot fi acoperite cu specialiști recunoscuți în domeniul de masterat, din cercetare, învățământ, viața economică și socială, din țară sau din străinătate;

c) instituția de învățământ superior va dispune de laboratoare proprii de cercetare în domeniul programului de studii universitare de masterat pentru care se solicită acreditarea, dotate în mod corespunzător.

În vederea acreditării unui program de studii de masterat, toate cerințele solicitate prin prezenta metodologie trebuie să fie confirmate prin documente justificative întocmite de instituția de învățământ superior care solicită acreditarea.

Evaluarea externă a domeniilor de masterat se face conform reglementărilor în vigoare, inclusiv celor aprobate de Consiliul ARACIS.

4.5. Acreditarea instituțiilor organizatoare de studii universitare de doctorat - I.O.S.U.D. și a domeniilor de doctorat

Evaluarea ciclului trei de studii universitare, organizat prin școli doctorale, se face conform unei proceduri specifice distincte, care va fi elaborată conform reglementărilor în vigoare.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...