Modalități de reparare în cazul neîndeplinirii obligațiilor | Convenție

Acesta este un fragment din Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile semnată la Cape Town la data de 16 noiembrie 2001. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

CAPITOLUL III Modalități de reparare în cazul neîndeplinirii obligațiilor

ARTICOLUL 8 Modalități de reparare aflate la dispoziția creditorului

1. În cazul neîndeplinirii obligațiilor, astfel cum este prevăzut la articolul 11, cu condiția ca debitorul să își fi dat în orice moment acordul și sub rezerva oricărei declarații ce poate fi emisă de către un stat contractant în temeiul articolului 54, creditorul poate aplica oricare una sau mai multe dintre următoarele modalități de reparare:

(a) să își însușească sau să preia controlul asupra bunului care constituie garanție în favoarea sa;

(b) să vândă sau să închirieze orice astfel de bun;

(c) să încaseze sau să primească orice venit sau profit rezultat din gestionarea sau utilizarea oricărui astfel de bun.

2. Creditorul poate, în mod alternativ, să solicite un ordin judecătoresc care să autorizeze sau să impună oricare dintre acțiunile menționate la alineatul precedent.

3. Orice modalitate de reparare menționată la subparagraful (a), (b) sau (c) al alineatului 1 sau prin articolul 13 trebuie aplicată în mod rezonabil din punct de vedere comercial. O modalitate de reparare este considerată a fi aplicată în mod rezonabil din punct de vedere comercial atunci când aceasta este aplicată în conformitate cu o prevedere a contractului de garanție, cu excepția cazului în care o astfel de prevedere este în mod evident nerezonabilă.

4. Un creditor care propune să vândă sau să închirieze un bun în temeiul alineatului 1 va notifica mai întâi în scris într-un termen rezonabil cu privire la vânzare sau închiriere:

(a) persoanele interesate specificate la articolul 1 litera (m) punctele (i) și (ii); și

(b) persoanele interesate specificate la articolul 1 litera (m) punctul (iii), care au comunicat creditorului drepturile lor cu suficient timp înainte de vânzare sau închiriere.

5. Orice sumă încasată sau primită de către creditor care rezultă din aplicarea oricăreia dintre modalitățile de reparare menționate la alineatul 1 sau 2 va fi utilizată ca plată a sumei care reprezintă obligațiile garantate.

6. În cazul în care sumele încasate sau primite de către creditor, ce rezultă din aplicarea oricăreia dintre modalitățile de reparare menționate la alineatul 1 sau 2, depășesc suma garantată prin garanția reală mobiliară și costurile rezonabile apărute în aplicarea respectivei măsuri, atunci, cu excepția cazului în care instanța decide altfel, creditorul va distribui surplusul, în ordinea priorității, și celorlalți deținători de garanții înregistrate cu rang inferior sau care au fost aduse la cunoștința creditorului și va plăti orice sumă rămasă debitorului.

ARTICOLUL 9 Transferul proprietății în cazul îndeplinirii obligației; efectul liberatoriu

1. În orice moment după neîndeplinirea obligației, așa cum este prevăzută la articolul 11, creditorul și toate persoanele interesate pot conveni de comun acord ca dreptul de proprietate (sau orice altă garanție a debitorului) asupra oricărui bun care constituie o garanție reală mobiliară să fie utilizat de către creditor pentru îndeplinirea sau în vederea îndeplinirii obligației garantate.

2. La solicitarea creditorului, instanța poate hotărî ca dreptul de proprietate (sau orice altă garanție a debitorului) asupra oricărui bun care constituie o garanție reală mobiliară să treacă asupra creditorului pentru îndeplinirea obligațiilor garantate.

3. Instanța aprobă solicitarea de la alineatul anterior numai dacă valoarea obligațiilor garantate care trebuie îndeplinite printr-un astfel de transfer este proporțională cu valoarea bunului, ținându-se seama de orice plată care trebuie să fie efectuată de către creditor oricăreia dintre persoanele interesate.

4. În orice moment după neîndeplinirea obligațiilor, astfel cum se prevede la articolul 11, și înainte de vânzarea bunului care constituie garanție sau de emiterea unui ordin conform alineatului 2, debitorul sau orice persoană interesată poate obține ridicarea garanției reale mobiliare, plătind în întregime suma garantată, sub rezerva oricărei închirieri a bunului de către creditor conform articolului 8 alineatul 1 litera (b) sau prevăzută de un ordin judecătoresc, conform articolului 8 alineatul 2. În cazul în care, după respectiva neîndeplinire a obligațiilor, suma garantată este plătită în întregime de către o persoană interesată, alta decât debitorul, acea persoană preia drepturile creditorului.

5. Dreptul de proprietate sau orice altă garanție a debitorului, transferate prin vânzare, conform articolului 8 alineatul 1 litera (b) sau prezentului articol alineatul 1 sau 2, este degrevat(ă) de orice altă garanție de rang inferior garanției reale mobiliare a creditorului, în conformitate cu prevederile articolului 29.

ARTICOLUL 10 Măsurile aflate la dispoziția vânzătorului condiționat sau a locatorului

În cazul neîndeplinirii obligațiilor în cadrul unui contract încheiat sub condiție suspensivă sau al unui contract de leasing, astfel cum se prevede la articolul 11, vânzătorul condiționat sau locatorul, după caz:

(a) sub rezerva oricărei declarații potențiale a unui stat contractant, conform articolului 54, poate să rezilieze contractul și să își însușească sau să preia controlul asupra oricărui bun care face obiectul contractului; sau

(b) poate să solicite un ordin judecătoresc care să autorizeze sau să impună oricare dintre aceste acțiuni.

ARTICOLUL 11 Înțelesul neîndeplinirii obligațiilor

1. Debitorul și creditorul pot în orice moment să convină în scris asupra evenimentelor care constituie o neîndeplinire a obligațiilor sau care dau naștere drepturilor și modalităților de reparare specificate la articolele 8-10 și 13.

2. În cazul în care debitorul și creditorul nu au convenit asupra acestor aspecte, "neîndeplinirea obligațiilor" în scopurile articolelor 8-10 și 13 înseamnă o neîndeplinire care îl privează în mod substanțial pe creditor de ceea ce i se cuvine în baza contractului.

ARTICOLUL 12 Măsuri suplimentare

Pot fi aplicate orice alte modalități de reparare permise prin legislația în vigoare, inclusiv modalitățile de reparare asupra cărora părțile au convenit, cu condiția ca acestea să nu vină în contradicție cu prevederile imperative ale prezentului capitol, astfel cum este stabilit la articolul 15.

ARTICOLUL 13 Măsuri provizorii

1. Sub rezerva oricărei declarații pe care o poate face în temeiul articolului 55, un stat contractant se asigură că un creditor care aduce dovezi că debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile, în așteptarea soluționării definitive a cererii sale și cu condiția ca debitorul să își fi dat, în orice moment, acordul în această privință, poate obține din partea unei instanțe aplicarea în termen scurt a unor măsuri, sub forma unuia sau a mai multor ordine dintre cele enumerate în cele ce urmează, în funcție de solicitarea creditorului:

(a) conservarea bunului și a valorii sale;

(b) punerea în posesie, controlul sau custodia asupra bunului;

(c) imobilizarea bunului; și

(d) închirierea sau, cu excepția cazurilor prevăzute la subparagrafele (a)-(c), gestionarea bunului și a veniturilor generate de acesta.

2. La emiterea unui ordin conform alineatului precedent, instanța poate impune condițiile pe care le consideră necesare pentru a proteja persoanele interesate în eventualitatea în care:

(a) creditorul, la punerea în aplicare a unui ordin care dispune aplicarea unor măsuri, nu își îndeplinește oricare dintre obligațiile ce îi revin față de debitor în baza prezentei convenții sau protocolului; sau

(b) creditorului nu îi este recunoscută creanța, integral sau parțial, în momentul soluționării definitive a respectivului litigiu.

3. Înainte de a emite un ordin conform alineatului 1, instanța poate solicita ca toate persoanele interesate să fie notificate cu privire la această solicitare.

4. Nimic din prezentul articol nu afectează aplicarea articolului 8 alineatul 3 sau nu limitează posibilitatea instanței de a dispune alte măsuri provizorii decât cele prevăzute în alineatul 1.

ARTICOLUL 14 Cerințe procedurale

Sub rezerva articolului 54 alineatul 2, orice modalitate de reparare prevăzută în prezentul capitol trebuie aplicată în conformitate cu procedura prevăzută prin legislația locului în care va fi aplicată modalitatea de reparare.

ARTICOLUL 15 Derogarea

În relațiile lor reciproce, oricare două sau mai multe părți menționate în prezentul capitol pot în orice moment, prin acord scris, să stabilească o derogare de la conținutul oricăreia dintre prevederile anterioare din prezentul capitol sau să modifice efectele acestora, cu excepția articolului 8 alineatele 3-6, articolului 9 alineatele 3 și 4, articolului 13 alineatul 2 și articolului 14.

Acesta este un fragment din Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile semnată la Cape Town la data de 16 noiembrie 2001. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pot fi de interes:

Convenție:
Domeniul de aplicare și prevederi generale
Constituirea unei garanții internaționale
Modalități de reparare în cazul neîndeplinirii obligațiilor
Sistemul internațional de înregistrare
Alte aspecte legate de înregistrare
Privilegii și imunități ale Autorității de Supraveghere și ale organismului de înregistrare
Răspunderea organismului de înregistrare
Efectele unei garanții internaționale față de terți
Cesiunea drepturilor conexe și a garanțiilor internaționale; drepturi de subrogare
Drepturile sau garanțiile care fac obiectul declarațiilor statelor contractante
Aplicarea convenției în ceea ce privește vânzările
Jurisdicția
Relația cu alte convenții
;
se încarcă...