Act Internațional

Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile semnată la Cape Town la data de 16 noiembrie 2001

Modificări (...), Referințe (2)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 01 iulie 2018

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  
Statele părți la prezenta convenție,

conștiente de necesitatea de a achiziționa și utiliza echipamente mobile de valoare ridicată sau cu însemnătate economică deosebită și de a facilita finanțarea achiziției și utilizarea respectivelor echipamente într-un mod eficient,

recunoscând avantajele finanțării garantate cu active și ale leasingului în acest scop și dorind să faciliteze acest tip de tranzacții prin stabilirea de norme clare de reglementare a acestora,

ținând seama de necesitatea de a asigura faptul că garanțiile privind aceste echipamente sunt universal recunoscute și protejate,

dorind să asigure beneficii economice extinse și reciproce pentru toate părțile interesate,

considerând că respectivele norme trebuie să reflecte principiile care stau la baza finanțării garantate cu active și a leasingului și să promoveze autonomia părților, necesară în astfel de tranzacții,

conștiente de necesitatea de a stabili un cadru legal pentru garanțiile internaționale în ceea ce privește respectivele echipamente și, în acest scop, de a crea un sistem internațional de înregistrare pentru protecția acestora,

luând în considerare obiectivele și principiile enunțate în convențiile existente referitoare la respectivele echipamente,

au convenit asupra următoarelor prevederi:

CAPITOLUL I Domeniul de aplicare și prevederi generale

ARTICOLUL 1 Definiții

În prezenta convenție, cu excepția cazurilor în care contextul impune altfel, următorii termeni sunt utilizați cu înțelesul prevăzut în cele ce urmează:

(a) "contract" înseamnă contract de constituire a unei garanții, contract încheiat sub condiție suspensivă sau contract de leasing;

(b) "cesiune" înseamnă un contract care, printr-o garanție sau în alt mod, conferă cesionarului drepturi conexe, cu sau fără transferul garanțiilor internaționale aferente;

(c) "drepturi conexe" se referă la toate drepturile la plăți sau alte beneficii oferite de debitor în baza unui contract, care sunt garantate cu bunul sau asociate acestuia;

(d) "inițierea procedurilor de insolvență" înseamnă momentul în care trebuie să înceapă procedurile de insolvență, conform legislației aplicabile privind insolvența;

(e) "cumpărător condiționat" este un cumpărător în cadrul unui contract încheiat sub condiție suspensivă;

(f) "vânzător condiționat" este un vânzător în cadrul unui contract încheiat sub condiție suspensivă;

(g) "contract de vânzare" înseamnă un contract pentru vânzarea unui bun de către un vânzător unui cumpărător care nu face parte din contractele definite anterior la lit. (a) de mai sus;

(h) "instanță" înseamnă o instanță judecătorească sau un tribunal administrativ ori de arbitraj stabilit de către un stat contractant;

(i) "creditor" înseamnă creditorul privilegiat în cadrul unui contract de garanție, un cumpărător condiționat în cadrul unui contract încheiat sub condiție suspensivă sau un locator într-un contract de leasing;

(j) "debitor" înseamnă garantul într-un contract de garanție, cumpărătorul condiționat într-un contract încheiat sub condiție suspensivă, utilizatorul într-un contract de leasing sau o persoană al cărei drept asupra unui bun este grevat de un drept sau o garanție înregistrabil(ă) neconsensual(ă);

(k) "administratorul judiciar" este o persoană autorizată să administreze reorganizarea sau lichidarea, inclusiv una autorizată în mod provizoriu, și include un debitor aflat în posesia bunului, dacă acest lucru este permis prin legislația aplicabilă privind insolvența;

(l) "proceduri de insolvență" înseamnă falimentul, lichidarea sau alte proceduri judiciare sau administrative colective, inclusiv procedurile provizorii, în cadrul cărora activele și afacerile debitorului fac obiectul controalelor și supravegherii de către o instanță în scop de reorganizare sau lichidare;

(m) "persoanele interesate" sunt:

(i) debitorul;

(ii) orice persoană care, în scopul asigurării îndeplinirii oricărei obligații în favoarea creditorului, acordă sau emite o cauțiune sau o garanție la cerere sau o scrisoare de credit stand-by sau orice altă formă de asigurare a creditului;

(iii) orice altă persoană care are drepturi privind bunul sau asupra bunului;

(n) "tranzacția internă" este o tranzacție de tipul celor enumerate la articolul 2 alineatul 2 literele (a) - (c), în cazul în care centrul intereselor principale ale tuturor părților în ceea ce privește astfel de tranzacții, precum și bunul relevant se află (astfel cum este specificat în protocol) în același stat contractant la momentul încheierii contractului și în cazul în care garanția existentă pentru tranzacția în cauză a fost înregistrată într-un registru național din respectivul stat contractant, care a făcut o declarație conform articolului 50 alineatul 1;

(o) "garanție internațională" este garanția unui creditor căreia i se aplică prevederile articolului 2;

(p) "Registrul internațional" reprezintă modalitățile internaționale de înregistrare în scopurile prezentei convenții sau protocolului;

(q) "contract de leasing" este contractul prin care o persoană (locatorul) acordă dreptul de posesie sau control asupra unui bun (cu sau fără opțiunea de a-l achiziționa) unei alte persoane (utilizatorul) în schimbul unei chirii sau al unei alte forme de plată;

(r) "garanție națională" însemnă o garanție a unui creditor privind un bun, creat de o tranzacție internațională în cadrul unei declarații în temeiul articolului 50 alineatul (1);

(s) "drept sau garanție neconsensual(ă)" înseamnă un drept sau o garanție acordat(ă) conform legislației unui stat contractant care a făcut o declarație în baza articolului 39 pentru a garanta îndeplinirea unei obligații, inclusiv o obligație față de un stat, un organism de stat sau o organizație interguvernamentală sau privată;

(t) "notificare privind o garanție națională" înseamnă o notificare înregistrată sau care urmează a fi înregistrată la Registrul internațional cu privire la crearea unei garanții naționale;

(u) "bun" înseamnă un bun aparținând uneia dintre categoriile care intră în sfera de aplicare a articolului 2;

(v) "drept sau garanție preexistent(ă)" înseamnă un drept sau o garanție de orice tip privind un bun sau asupra unui bun, care a fost creat sau a rezultat înainte de data intrării în vigoare a prezentei Convenții, astfel cum este definit la articolul 60 alineatul 2 litera (a);

(w) "indemnizații" înseamnă încasări sub formă de bani sau sub o altă formă, provenite din pierderea totală sau parțială sau distrugerea fizică a bunului sau confiscarea, retragerea sau rechiziționarea totală sau parțială a acestuia;

(x) "cesiunea potențială" este cesiunea preconizată a fi efectuată în viitor în cazul producerii unui eveniment determinat, fie că survenirea evenimentului este sigură, fie că nu;

(y) "garanție internațională potențială" înseamnă o garanție privind un bun, preconizată a fi creată sau instituită în viitor ca garanție internațională, în cazul survenirii unui eveniment determinat (care poate fi achiziția de către debitor a unei garanții privind bunul), fie că survenirea evenimentului este sigură, fie că nu;

(z) "vânzare potențială" înseamnă o vânzare preconizată pentru viitor, în cazul survenirii unui eveniment determinat, fie că survenirea evenimentului este sigură, fie că nu;

(aa) "protocol" înseamnă, pentru orice categorie de bunuri și drepturi conexe cărora li se aplică prezenta convenție, protocolul corespunzător respectivei categorii de bunuri și drepturi conexe;

(bb) "înregistrat" înseamnă înscris în Registrul internațional conform prevederilor din capitolul V;

(cc) "garanție înregistrată" înseamnă o garanție internațională, un drept sau o garanție necontractual(ă) înregistrabil(ă) sau o garanție națională specificată într-o notificare privind o garanție națională, înregistrată conform prevederilor din capitolul V;

(dd) "drept sau garanție necontractual(ă) înregistrabil(ă)" înseamnă un drept sau o garanție neconsensual(ă) înregistrabil(ă) conform unei declarații înaintate conform prevederilor articolului 40;

(ee) "organism de înregistrare" înseamnă, conform protocolului, persoana sau organismul desemnat prin acel protocol sau numit în temeiul articolului 17 alineatul 2 litera (b);

(ff) "reglementări" înseamnă reglementări emise sau aprobate de către Autoritatea de Supraveghere în temeiul protocolului;

(gg) "vânzare" înseamnă un transfer de proprietate asupra unui bun în urma încheierii unui contract de vânzare;

(hh) "obligație garantată" înseamnă o obligație garantată printr-o garanție reală mobiliară;

(ii) "contract de garanție" înseamnă un contract prin care un debitor acordă unui creditor privilegiat sau aprobă acordarea unei garanții (inclusiv o garanție privind dreptul de proprietate) privind un bun sau asupra unui bun pentru a garanta îndeplinirea unei obligații existente sau viitoare a debitorului sau a unui terț;

(jj) "garanție reală mobiliară" înseamnă o garanție creată printr-un contract de garanție;

(kk) "Autoritate de Supraveghere" înseamnă, conform protocolului, Autoritatea de Supraveghere la care se face referire în articolul 17 alineatul 1;

(ll) "contract încheiat sub condiție suspensivă" înseamnă un contract de vânzare a unui bun, cu condiția ca dreptul de proprietate să nu fie transferat până la îndeplinirea condiției sau a condițiilor prevăzute în contract;

(mm) "garanție neînregistrată" înseamnă o garanție contractuală sau un drept sau o garanție necontractual(ă) (cu excepția garanției căreia i se aplică articolul 39) care nu a fost înregistrat(ă), indiferent dacă este înregistrabilă sau nu conform prezentei convenții; și

(nn) "în scris" înseamnă o consemnare a informațiilor (inclusiv a informațiilor comunicate prin teletransmisie) care este pe suport material sau sub o altă formă care poate fi reprodusă ulterior pe suport material și care indică în mod rezonabil aprobarea informațiilor respective de către o persoană.

ARTICOLUL 2 Garanția internațională

1. Prezenta convenție prevede constituirea și efectele unei garanții internaționale pentru anumite categorii de echipamente mobile și drepturi conexe.

2. În scopurile prezentei convenții, o garanție internațională privind echipamente mobile este o garanție, creată în temeiul articolului 7, privind un bun identificabil în mod unic dintr-o categorie de astfel de bunuri enumerate la alineatul 3 și indicate în protocol:

(a) acordat de către debitor în baza unui contract de garanție;

(b) atribuit unei persoane care este vânzătorul condiționat în cadrul unui contract încheiat sub condiție suspensivă; sau

(c) atribuit unei persoane care este locatorul în cadrul unui contract de leasing.

O garanție care intră în sfera de aplicare a prevederilor de la subparagraful (a) nu intră și în sfera de aplicare a subparagrafelor (b) sau (c).

3. Categoriile la care se face referire în alineatul precedent sunt următoarele:

(a) corpuri de aeronave, motoare de aeronave și elicoptere;

(b) material rulant pentru căi ferate; și

(c) echipamente spațiale.

4. Legislația aplicabilă stabilește dacă o garanție care intră sub incidența alineatului 2 intră în sfera de aplicare a subparagrafului (a), (b) sau (c) din acel alineat.

5. O garanție internațională referitoare la un bun se extinde și asupra veniturilor produse de bunul respectiv.

ARTICOLUL 3 Domeniul de aplicare

1. Prezenta convenție se aplică în cazul în care, în momentul încheierii contractului care instituie sau prevede garanția internațională, debitorul se află într-un stat contractant.

2. Aplicabilitatea prezentei convenții nu este afectată în cazul în care creditorul se află într-un stat necontractant.

ARTICOLUL 4 Locația debitorului

1. În scopurile articolului 3 alineatul 1, debitorul este situat în orice stat contractant:

(a) în temeiul legislației căruia a fost creat sau funcționează;

(b) în care își are sediul social sau sediul statutar;

(c) în care își are administrația centrală; sau

(d) în care își desfășoară activitatea.

2. O referire din subparagraful (d) al alineatului anterior la locul în care debitorul își desfășoară activitatea, în cazul în care acesta își desfășoară activitatea în mai multe locuri, înseamnă locul în care acesta își desfășoară activitatea principală sau, dacă nu există un astfel de loc, reședința sa obișnuită.

ARTICOLUL 5 Interpretarea și legislația aplicabilă

1. În interpretarea prezentei convenții, trebuie să se țină seama de scopurile acesteia, stabilite în preambul, de caracterul său internațional și de necesitatea de a promova uniformitatea și previzibilitatea în aplicarea acesteia.

2. Întrebările legate de chestiuni reglementate prin prezenta convenție care nu sunt stabilite explicit în cadrul acesteia vor fi soluționate în conformitate cu principiile generale pe care este fondată convenția sau, în lipsa acestora, în conformitate cu legislația în vigoare.

3. Trimiterile la legislația în vigoare se referă la normele interne ale legislației în vigoare, în virtutea normelor de drept internațional privat ale statului competent.

4. În cazul în care un stat cuprinde mai multe unități teritoriale, fiecare având propriile sale norme de drept cu privire la aspectul analizat, și în cazul în care nu există nicio indicație privind unitatea teritorială relevantă, legislația acelui stat decide unitatea teritorială ale cărei reglementări se vor aplica. În absența unei astfel de reglementări, se va aplica legislația unității teritoriale cu care cazul are cele mai multe legături.

ARTICOLUL 6 Relația dintre convenție și protocol

1. Prezenta convenție și protocolul vor fi citite și interpretate împreună, ca un singur document.

2. În cazul unei neconcordanțe între prezenta convenție și protocol, protocolul va avea întâietate.

CAPITOLUL II Constituirea unei garanții internaționale

ARTICOLUL 7 Condiții de formă

O garanție este constituită ca garanție internațională în conformitate cu prezenta convenție în cazul în care contractul care o creează sau prevede:

(a) este în scris;

(b) se referă la un bun de care poate dispune debitorul, vânzătorul condiționat sau locatorul;

(c) permite identificarea unui bun în conformitate cu protocolul; și

(d) în cazul unui contract de garanție, permite stabilirea obligațiilor garantate, fără a fi însă necesar să se menționeze o sumă sau suma maximă garantată.

CAPITOLUL III Modalități de reparare în cazul neîndeplinirii obligațiilor

ARTICOLUL 8 Modalități de reparare aflate la dispoziția creditorului

1. În cazul neîndeplinirii obligațiilor, astfel cum este prevăzut la articolul 11, cu condiția ca debitorul să își fi dat în orice moment acordul și sub rezerva oricărei declarații ce poate fi emisă de către un stat contractant în temeiul articolului 54, creditorul poate aplica oricare una sau mai multe dintre următoarele modalități de reparare:

(a) să își însușească sau să preia controlul asupra bunului care constituie garanție în favoarea sa;

(b) să vândă sau să închirieze orice astfel de bun;

(c) să încaseze sau să primească orice venit sau profit rezultat din gestionarea sau utilizarea oricărui astfel de bun.

2. Creditorul poate, în mod alternativ, să solicite un ordin judecătoresc care să autorizeze sau să impună oricare dintre acțiunile menționate la alineatul precedent.

3. Orice modalitate de reparare menționată la subparagraful (a), (b) sau (c) al alineatului 1 sau prin articolul 13 trebuie aplicată în mod rezonabil din punct de vedere comercial. O modalitate de reparare este considerată a fi aplicată în mod rezonabil din punct de vedere comercial atunci când aceasta este aplicată în conformitate cu o prevedere a contractului de garanție, cu excepția cazului în care o astfel de prevedere este în mod evident nerezonabilă.

4. Un creditor care propune să vândă sau să închirieze un bun în temeiul alineatului 1 va notifica mai întâi în scris într-un termen rezonabil cu privire la vânzare sau închiriere:

(a) persoanele interesate specificate la articolul 1 litera (m) punctele (i) și (ii); și

(b) persoanele interesate specificate la articolul 1 litera (m) punctul (iii), care au comunicat creditorului drepturile lor cu suficient timp înainte de vânzare sau închiriere.

5. Orice sumă încasată sau primită de către creditor care rezultă din aplicarea oricăreia dintre modalitățile de reparare menționate la alineatul 1 sau 2 va fi utilizată ca plată a sumei care reprezintă obligațiile garantate.

6. În cazul în care sumele încasate sau primite de către creditor, ce rezultă din aplicarea oricăreia dintre modalitățile de reparare menționate la alineatul 1 sau 2, depășesc suma garantată prin garanția reală mobiliară și costurile rezonabile apărute în aplicarea respectivei măsuri, atunci, cu excepția cazului în care instanța decide altfel, creditorul va distribui surplusul, în ordinea priorității, și celorlalți deținători de garanții înregistrate cu rang inferior sau care au fost aduse la cunoștința creditorului și va plăti orice sumă rămasă debitorului.

ARTICOLUL 9 Transferul proprietății în cazul îndeplinirii obligației; efectul liberatoriu

1. În orice moment după neîndeplinirea obligației, așa cum este prevăzută la articolul 11, creditorul și toate persoanele interesate pot conveni de comun acord ca dreptul de proprietate (sau orice altă garanție a debitorului) asupra oricărui bun care constituie o garanție reală mobiliară să fie utilizat de către creditor pentru îndeplinirea sau în vederea îndeplinirii obligației garantate.

2. La solicitarea creditorului, instanța poate hotărî ca dreptul de proprietate (sau orice altă garanție a debitorului) asupra oricărui bun care constituie o garanție reală mobiliară să treacă asupra creditorului pentru îndeplinirea obligațiilor garantate.

3. Instanța aprobă solicitarea de la alineatul anterior numai dacă valoarea obligațiilor garantate care trebuie îndeplinite printr-un astfel de transfer este proporțională cu valoarea bunului, ținându-se seama de orice plată care trebuie să fie efectuată de către creditor oricăreia dintre persoanele interesate.

4. În orice moment după neîndeplinirea obligațiilor, astfel cum se prevede la articolul 11, și înainte de vânzarea bunului care constituie garanție sau de emiterea unui ordin conform alineatului 2, debitorul sau orice persoană interesată poate obține ridicarea garanției reale mobiliare, plătind în întregime suma garantată, sub rezerva oricărei închirieri a bunului de către creditor conform articolului 8 alineatul 1 litera (b) sau prevăzută de un ordin judecătoresc, conform articolului 8 alineatul 2. În cazul în care, după respectiva neîndeplinire a obligațiilor, suma garantată este plătită în întregime de către o persoană interesată, alta decât debitorul, acea persoană preia drepturile creditorului.

5. Dreptul de proprietate sau orice altă garanție a debitorului, transferate prin vânzare, conform articolului 8 alineatul 1 litera (b) sau prezentului articol alineatul 1 sau 2, este degrevat(ă) de orice altă garanție de rang inferior garanției reale mobiliare a creditorului, în conformitate cu prevederile articolului 29.

ARTICOLUL 10 Măsurile aflate la dispoziția vânzătorului condiționat sau a locatorului

În cazul neîndeplinirii obligațiilor în cadrul unui contract încheiat sub condiție suspensivă sau al unui contract de leasing, astfel cum se prevede la articolul 11, vânzătorul condiționat sau locatorul, după caz:

(a) sub rezerva oricărei declarații potențiale a unui stat contractant, conform articolului 54, poate să rezilieze contractul și să își însușească sau să preia controlul asupra oricărui bun care face obiectul contractului; sau

(b) poate să solicite un ordin judecătoresc care să autorizeze sau să impună oricare dintre aceste acțiuni.

ARTICOLUL 11 Înțelesul neîndeplinirii obligațiilor

1. Debitorul și creditorul pot în orice moment să convină în scris asupra evenimentelor care constituie o neîndeplinire a obligațiilor sau care dau naștere drepturilor și modalităților de reparare specificate la articolele 8-10 și 13.

2. În cazul în care debitorul și creditorul nu au convenit asupra acestor aspecte, "neîndeplinirea obligațiilor" în scopurile articolelor 8-10 și 13 înseamnă o neîndeplinire care îl privează în mod substanțial pe creditor de ceea ce i se cuvine în baza contractului.

ARTICOLUL 12 Măsuri suplimentare

Pot fi aplicate orice alte modalități de reparare permise prin legislația în vigoare, inclusiv modalitățile de reparare asupra cărora părțile au convenit, cu condiția ca acestea să nu vină în contradicție cu prevederile imperative ale prezentului capitol, astfel cum este stabilit la articolul 15.

ARTICOLUL 13 Măsuri provizorii

1. Sub rezerva oricărei declarații pe care o poate face în temeiul articolului 55, un stat contractant se asigură că un creditor care aduce dovezi că debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile, în așteptarea soluționării definitive a cererii sale și cu condiția ca debitorul să își fi dat, în orice moment, acordul în această privință, poate obține din partea unei instanțe aplicarea în termen scurt a unor măsuri, sub forma unuia sau a mai multor ordine dintre cele enumerate în cele ce urmează, în funcție de solicitarea creditorului:

(a) conservarea bunului și a valorii sale;

(b) punerea în posesie, controlul sau custodia asupra bunului;

(c) imobilizarea bunului; și

(d) închirierea sau, cu excepția cazurilor prevăzute la subparagrafele (a)-(c), gestionarea bunului și a veniturilor generate de acesta.

2. La emiterea unui ordin conform alineatului precedent, instanța poate impune condițiile pe care le consideră necesare pentru a proteja persoanele interesate în eventualitatea în care:

(a) creditorul, la punerea în aplicare a unui ordin care dispune aplicarea unor măsuri, nu își îndeplinește oricare dintre obligațiile ce îi revin față de debitor în baza prezentei convenții sau protocolului; sau

(b) creditorului nu îi este recunoscută creanța, integral sau parțial, în momentul soluționării definitive a respectivului litigiu.

3. Înainte de a emite un ordin conform alineatului 1, instanța poate solicita ca toate persoanele interesate să fie notificate cu privire la această solicitare.

4. Nimic din prezentul articol nu afectează aplicarea articolului 8 alineatul 3 sau nu limitează posibilitatea instanței de a dispune alte măsuri provizorii decât cele prevăzute în alineatul 1.

ARTICOLUL 14 Cerințe procedurale

Sub rezerva articolului 54 alineatul 2, orice modalitate de reparare prevăzută în prezentul capitol trebuie aplicată în conformitate cu procedura prevăzută prin legislația locului în care va fi aplicată modalitatea de reparare.

ARTICOLUL 15 Derogarea

În relațiile lor reciproce, oricare două sau mai multe părți menționate în prezentul capitol pot în orice moment, prin acord scris, să stabilească o derogare de la conținutul oricăreia dintre prevederile anterioare din prezentul capitol sau să modifice efectele acestora, cu excepția articolului 8 alineatele 3-6, articolului 9 alineatele 3 și 4, articolului 13 alineatul 2 și articolului 14.

CAPITOLUL IV Sistemul internațional de înregistrare

ARTICOLUL 16 Registrul internațional

1. Un registru internațional va fi instituit pentru înregistrarea:

(a) garanțiilor internaționale, a garanțiilor internaționale potențiale și a drepturilor și garanțiilor necontractuale înregistrabile;

(b) cesiunilor și cesiunilor potențiale de garanții internaționale;

(c) achizițiilor de garanții internaționale prin subrogarea legală sau convențională conform legislației în vigoare;

(d) notificărilor privind garanțiile naționale; și

(e) subordonărilor de garanții la care se face referire în oricare dintre subparagrafele precedente.

2. Pot fi instituite diferite registre internaționale pentru diferite categorii de bunuri și drepturi conexe.

3. În scopurile prezentului capitol și ale capitolului V, termenul "înregistrare" include, acolo unde este cazul, o modificare, prelungire sau o radiere a înregistrării.

ARTICOLUL 17 Autoritatea de supraveghere și organismul de înregistrare

1. Va exista o autoritate de supraveghere așa cum este prevăzut prin protocol.

2. Autoritatea de Supraveghere:

(a) va înființa sau lua măsuri pentru înființarea Registrului internațional;

(b) va numi sau va demite responsabilul organismului de înregistrare, dacă nu este prevăzut altfel în protocol;

(c) în cazul în care se schimbă responsabilul organismului de înregistrare, se va asigura că toate drepturile necesare pentru funcționarea efectivă continuă a Registrului internațional îi vor reveni sau vor fi transmisibile noului responsabil;

d) după consultarea cu statele contractante, va stabili sau va aproba reglementările de aplicare a protocolului privind funcționarea Registrului internațional și va asigura publicarea acestuia;

(e) va stabili procedurile administrative prin care se pot înainta plângeri către Autoritatea de Supraveghere privind funcționarea Registrului internațional;

(f) va supraveghea organismul de înregistrare și funcționarea Registrului internațional;

(g) la solicitarea organismului de înregistrare, îi va acorda asistență acestuia așa cum consideră oportun Autoritatea de Supraveghere;

(h) va stabili și va revizui periodic structura tarifară a serviciilor și a facilităților oferite de către Registrul internațional;

(i) va face tot ceea ce este necesar pentru a asigura existența unui sistem electronic eficient de înregistrare pe bază de notificări în vederea implementării obiectivelor prezentei convenții și ale protocolului; și

(j) va raporta periodic statelor contractante cu privire la îndeplinirea obligațiilor sale în conformitate cu prezenta convenție și cu protocolul.

3. Autoritatea de Supraveghere poate încheia orice acord necesar pentru îndeplinirea funcțiilor sale, inclusiv orice acord prevăzut în articolul 27 alineatul 3.

4. Autoritatea de supraveghere va deține toate drepturile de proprietate asupra bazelor de date și a arhivelor Registrului internațional.

5. Organismul de înregistrare asigură funcționarea eficientă a Registrului internațional și îndeplinește funcțiile care i-au fost atribuite prin prezenta convenție, prin protocol și prin reglementări.

CAPITOLUL V Alte aspecte legate de înregistrare

ARTICOLUL 18 Cerințe de înregistrare

1. Protocolul și reglementările vor specifica cerințele, inclusiv criteriile de identificare a bunului:

(a) pentru efectuarea unei înregistrări (care va include dispunerea transmiterii în prealabil pe cale electronică a oricărui consimțământ al oricărei persoane al cărei consimțământ este necesar conform articolului 20);

(b) pentru efectuarea de căutări și emiterea de certificate de căutare și sub rezerva acestora;

(c) pentru asigurarea confidențialității informațiilor și a documentelor din cadrul Registrului internațional, altele decât informațiile și documentele legate de o înregistrare.

2. Organismului de înregistrare nu îi va reveni îndatorirea de a cerceta dacă un consimțământ pentru înregistrare în temeiul articolului 20 a fost cu adevărat acordat sau dacă este valabil.

3. În cazul în care o garanție înregistrată ca garanție internațională potențială devine garanție internațională, nu este necesară o altă înregistrare, cu condiția ca informațiile despre înregistrare să fie suficiente pentru înregistrarea unei garanții internaționale.

4. Organismul de înregistrare va lua măsurile necesare pentru ca înregistrările să fie introduse în baza de date a Registrului internațional, să poată fi căutate în ordinea cronologică a primirii lor și în fișier să se înregistreze data și ora primirii.

5. Protocolul poate dispune ca un stat contractant să poată desemna pe teritoriul său unul sau mai multe organisme ca punct sau puncte de intrare, prin intermediul căruia informațiile necesare pentru înregistrare să fie transmise Registrului internațional. Un stat contractant care creează un astfel de organism poate specifica cerințele care trebuie să fie îndeplinite, dacă este cazul, înainte ca aceste informații să fie transmise Registrului internațional.

ARTICOLUL 19 Valabilitatea și momentul înregistrării

1. O înregistrare va fi valabilă numai dacă este efectuată în conformitate cu prevederile articolului 20.

2. O înregistrare, dacă îndeplinește condițiile de valabilitate, va fi finalizată în momentul introducerii informațiilor necesare în baza de date a Registrului internațional, astfel încât să poată fi consultată.

3. O înregistrare va putea fi consultată, în scopurile alineatului anterior, în momentul în care:

(a) Registrul internațional i-a atribuit un număr de fișier în ordine succesivă; și

(b) informațiile privind înregistrarea, inclusiv numărul fișierului, sunt stocate pe suport durabil și pot fi accesate la Registrul internațional.

4. În cazul în care o garanție înregistrată inițial ca garanție internațională potențială devine garanție internațională, acea garanție internațională va fi considerată ca fiind înregistrată de la data înregistrării garanției internaționale potențiale, cu condiția ca înregistrarea să fi fost valabilă imediat înainte de momentul constituirii garanției internaționale, astfel cum este prevăzut prin articolul 7.

5. Alineatul anterior se aplică cu modificările necesare la înregistrarea unei cesiuni potențiale a unei garanții internaționale.

6. O înregistrare trebuie să poată fi consultată în baza de date a Registrului internațional în conformitate cu criteriile prevăzute în protocol.

ARTICOLUL 20 Acordarea consimțământului pentru înregistrare

1. O garanție internațională, o garanție internațională potențială, o cesiune sau o cesiune potențială a unei garanții internaționale poate fi înregistrată, iar apoi înregistrarea poate fi modificată sau prelungită înainte de expirare de către oricare dintre părți cu acordul scris al celeilalte părți.

2. Subordonarea unei garanții internaționale unei alte garanții internaționale poate fi înregistrată în orice moment de către persoana sau cu acordul scris al persoanei a cărei garanție a fost subordonată.

3. O înregistrare poate fi radiată de către partea sau cu acordul scris al părții în favoarea căreia a fost efectuată.

4. Achiziția unei garanții internaționale prin subrogare legală sau contractuală poate fi înregistrată de către persoana care se substituie creditorului.

5. Un drept sau o garanție neconsensual(ă) înregistrabil(ă) poate fi înregistrat(ă) de către deținătorul acestora.

6. O notificare a unei garanții naționale poate fi înregistrată de către deținătorul acesteia.

ARTICOLUL 21 Durata înregistrării

Înregistrarea unei garanții internaționale rămâne în vigoare până în momentul radierii acesteia sau până la expirarea perioadei specificate în înregistrare.

ARTICOLUL 22 Consultările

1. Orice persoană poate, în modul prevăzut în protocol și în reglementări, consulta sau solicita o consultare prin mijloace electronice în cadrul Registrului internațional a garanțiilor internaționale sau a garanțiilor internaționale potențiale înregistrate în acesta.

2. În momentul primirii unei solicitări în acest sens, organismul de înregistrare va emite, în modul prevăzut în protocol și în reglementări, un certificat de consultare în registru prin mijloace electronice cu privire la orice bun:

(a) care menționează toate informațiile înregistrate cu privire la acesta, precum și data și ora înregistrării respectivelor informații; sau

(b) care menționează că nu există informații în cadrul Registrului internațional cu privire la acesta.

3. Un certificat de consultare eliberat în temeiul alineatului anterior va indica faptul că acel creditor al cărui nume este indicat în informațiile privind înregistrarea a dobândit sau intenționează să dobândească o garanție internațională privind bunul în cauză, dar nu va indica dacă este vorba despre o garanție internațională sau o garanție internațională potențială, chiar dacă acest lucru poate fi confirmat prin informațiile relevante privind înregistrarea.

ARTICOLUL 23 Lista declarațiilor și a drepturilor sau garanțiilor neconsensuale declarate

Organismul de înregistrare va ține o evidență a declarațiilor, a retragerilor declarațiilor și a categoriilor de drepturi sau garanții necontractuale comunicate organismului de înregistrare de către depozitar, așa cum au fost transmise de către statul contractant, în conformitate cu articolele 39 și 40, și a datei la care a avut loc fiecare astfel de declarație sau retragere a declarației. Respectiva listă va fi înregistrată și va putea fi consultată după numele statului declarant și va fi pusă la dispoziția oricărei persoane care solicită acest lucru, așa cum este prevăzut în protocol și în reglementări.

ARTICOLUL 24 Valoarea probantă a certificatelor

Un document care îndeplinește condițiile de formă prevăzute prin reglementări, care constituie un certificat eliberat de Registrul internațional este o dovadă la prima vedere:

(a) a eliberării sale astfel; și

(b) a faptelor menționate în acesta, inclusiv data și ora înregistrării.

ARTICOLUL 25 Radierea

1. În cazul în care obligațiile garantate printr-o garanție reală mobiliară înregistrată sau obligațiile care au dat naștere unui drept sau unei garanții necontractuale înregistrate au fost îndeplinite sau în cazul în care au fost îndeplinite condițiile de transfer al titlului în temeiul unui contract înregistrat încheiat sub condiție suspensivă, deținătorul garanțiilor în cauză va asigura radierea înregistrării, fără întârziere nejustificată, în urma cererii scrise a debitorului, predată sau primită la adresa acestuia indicată în înregistrare.

2. În cazul în care a fost înregistrată o garanție internațională potențială sau o cesiune potențială a unei garanții internaționale, creditorul potențial sau cesionarul potențial va asigura radierea, fără întârziere nejustificată, în urma cererii scrise a debitorului sau a cedentului, predată sau primită la adresa acestuia, menționată în înregistrare, înainte de valorificarea sau asumarea unui angajament de valorificare a bunului de către creditorul potențial sau cesionarul potențial.

3. În cazul în care obligațiile asigurate printr-o garanție națională specificată într-o notificare înregistrată privind o garanție națională au fost îndeplinite, deținătorul respectivei garanții va asigura radierea înregistrării, fără întârziere nejustificată, în urma cererii scrise a debitorului, predată sau primită la adresa acestuia menționată în înregistrare.

4. În cazul în care o înregistrare nu ar fi trebuit să fi fost efectuată sau este incorectă, persoana în favoarea căreia a fost efectuată înregistrarea va asigura radierea sau modificarea acesteia în urma cererii scrise a debitorului, predată sau primită la adresa acestuia menționată în înregistrare.

ARTICOLUL 26 Accesul la serviciile internaționale de înregistrare

Niciunei persoane nu îi va fi refuzat accesul la serviciile de înregistrare și de consultare ale Registrului internațional, cu excepția cazului în care aceasta nu respectă procedurile prevăzute în prezentul capitol.

CAPITOLUL VI Privilegii și imunități ale Autorității de Supraveghere și ale organismului de înregistrare

ARTICOLUL 27 Personalitatea juridică; imunitatea

1. Autoritatea de Supraveghere va beneficia de personalitate juridică internațională, în cazul în care nu deține deja o astfel de personalitate.

2. Autoritatea de Supraveghere, cadrele sale de conducere și angajații acesteia vor beneficia de respectiva imunitate în ceea ce privește procedurile judiciare și administrative, așa cum este specificat în protocol.

3.

(a) Autoritatea de Supraveghere va fi scutită de impozite și va beneficia de respectivele alte privilegii ce pot fi prevăzute prin acord cu statul gazdă.

(b) În scopurile prezentului paragraf, "stat gazdă" înseamnă statul în care este situată Autoritatea de Supraveghere.

4. Activele, documentele, bazele de date și arhivele Registrului internațional vor fi inviolabile și vor beneficia de imunitate împotriva confiscării sau altor proceduri judiciare sau administrative.

5. În scopurile oricărei reclamații împotriva organismului de înregistrare, în temeiul articolului 28 alineatul 1 sau al articolului 44, reclamantul va avea dreptul de a accesa respectivele informații și documente ce pot fi necesare pentru a-și putea susține reclamația.

6. Autoritatea de Supraveghere poate renunța la inviolabilitatea și imunitatea conferite prin prevederile alineatului 4.

CAPITOLUL VII Răspunderea organismului de înregistrare

ARTICOLUL 28 Răspundere și garanții financiare

1. Organismul de înregistrare va fi răspunzător pentru despăgubiri pentru prejudiciul suferit de către o persoană, rezultat direct dintr-o eroare sau o omisiune a organismului de înregistrare, a cadrelor sale de conducere și a angajaților săi sau dintr-o defecțiune a sistemului internațional de înregistrare, cu excepția cazului în care defecțiunea este cauzată de un eveniment de natură inevitabilă și irezistibilă, care nu putea fi prevenit utilizând cele mai bune practici aplicate în prezent în domeniul proiectării și operării registrelor electronice, inclusiv cele legate de crearea de copii de rezervă, de securitatea sistemelor și de gestionarea rețelelor.

2. Organismul de înregistrare nu va fi răspunzător în temeiul alineatului anterior pentru inexactitatea faptică a informațiilor privind înregistrarea care au fost primite de organismul de înregistrare sau transmise de acesta în forma în care au fost primite, nici pentru actele sau circumstanțele care nu țin de responsabilitatea organismului de înregistrare sau a cadrelor sale de conducere și angajaților săi și care au avut loc înainte de primirea informațiilor privind înregistrarea la Registrul internațional.

3. Despăgubirile menționate la alineatul 1 pot fi reduse în măsura în care persoana care a suferit prejudicii a cauzat sau a contribuit la producerea acelor prejudicii.

4. Organismul de înregistrare va încheia o asigurare sau dispune de o garanție financiară care să acopere răspunderea la care se face referire în prezentul articol, în măsura stabilită de Autoritatea de Supraveghere, în conformitate cu protocolul.

CAPITOLUL VIII Efectele unei garanții internaționale față de terți

ARTICOLUL 29 Prioritatea garanțiilor concurente

1. O garanție înregistrată are prioritate față de o altă garanție, înregistrată la o dată ulterioară, și față de o garanție neînregistrată.

2. Prioritatea primei garanții menționate la alineatul precedent se aplică:

(a) chiar dacă prima garanție menționată a fost constituită sau înregistrată cunoscându-se existența celeilalte garanții; și

(b) chiar și în ceea ce privește valorificarea de către deținător a primei garanții menționate, cunoscându-se existența celeilalte garanții.

3. Cumpărătorul unui bun dobândește drepturile aferente acestuia:

(a) sub rezerva unei garanții înregistrate la momentul achiziționării garanției respective; și

(b) liber de orice garanție neînregistrată, chiar dacă are cunoștință de existența acesteia.

4. Vânzătorul condiționat sau utilizatorul dobândește dreptul sau garanția asupra bunului în cauză:

(a) sub rezerva unei garanții înregistrate înainte de înregistrarea garanției internaționale deținute de către vânzătorul condiționat sau locator; și

(b) liber de orice garanție care nu a fost astfel înregistrată la momentul respectiv, chiar dacă cunoaște existența acelei garanții.

5. Prioritatea garanțiilor sau a drepturilor concurente conform prezentului articol poate fi modificată printr-un acord încheiat între titularii garanțiilor în cauză, însă un cesionar al unei garanții subordonate nu este obligat prin contract să subordoneze acea garanție, cu excepția cazului în care, în momentul cesiunii, subordonarea legată de contractul respectiv fusese deja înregistrată.

6. Orice prioritate acordată prin prezentul articol unei garanții pentru un bun se extinde și asupra indemnizațiilor aferente acestuia.

7. Prezenta convenție:

(a) nu afectează drepturile pe care o persoană le deține asupra unui obiect, altul decât un bun, înainte de instalarea acestuia pe un bun, în cazul în care, conform legislației în vigoare, drepturile respective continuă să existe după instalare; și

(b) nu împiedică crearea de drepturi asupra unui obiect, altul decât un bun, care a fost instalat anterior pe un bun în cazul în care, conform legislației în vigoare, acele drepturi sunt create.

ARTICOLUL 30 Efectele insolvabilității

1. În cadrul procedurilor de insolvență împotriva unui debitor, o garanție internațională este opozabilă dacă, înainte de începerea procedurilor de insolvență, garanția în cauză a fost înregistrată în conformitate cu prezenta convenție.

2. Nimic din prezentul articol nu aduce atingere opozabilității unei garanții internaționale în cadrul procedurilor de insolvență, în cazul în care garanția respectivă este opozabilă conform legislației în vigoare.

3. Nimic din prezentul articol nu aduce atingere:

(a) niciunor norme de drept aplicabile procedurilor de insolvență privind evitarea unei tranzacții, ca preferință, sau transfer care fraudează drepturile creditorilor; sau

(b) niciunor norme de procedură legate de exercitarea drepturilor de proprietate care fac obiectul controlului sau supravegherii administratorului insolvabilității.

CAPITOLUL IX Cesiunea drepturilor conexe și a garanțiilor internaționale; drepturi de subrogare

ARTICOLUL 31 Efectele cesiunii

1. Cu excepția cazului în care părțile stabilesc altfel, o cesiune a drepturilor conexe realizată în conformitate cu articolul 32 transferă, de asemenea, cesionarului:

(a) garanția internațională conexă; și

(b) toate garanțiile cedentului și rangul acestora, în baza prezentei convenții.

2. Nimic din prezenta convenție nu împiedică o cesiune parțială a drepturilor conexe ale cedentului. În cazul unei astfel de cesiuni parțiale, cedentul și cesionarul pot conveni asupra drepturilor lor respective în ceea ce privește garanția internațională aferentă cesionată conform alineatului precedent, dar nu astfel încât să afecteze în mod negativ debitorul în lipsa acordului acestuia.

3. Sub rezerva prevederilor alineatului 4, legislația în vigoare va determina excepțiile și drepturile la compensare aflate la dispoziția debitorului împotriva cesionarului.

4. Debitorul poate, în orice moment, să renunțe prin acord scris la toate sau la oricare dintre excepțiile și drepturile la compensare menționate la alineatul anterior, altele decât excepțiile provenite din acte frauduloase ale cesionarului.

5. În cazul unei cesiuni prin intermediul unei garanții, drepturile conexe cesionate revin cedentului, în măsura în care mai există în momentul în care obligațiile garantate prin cesiune au fost îndeplinite.

ARTICOLUL 32 Cerințele de formă ale cesiunii

1. O cesiune a drepturilor conexe transferă garanția internațională aferentă numai dacă:

(a) este încheiată în scris;

(b) permite identificarea drepturilor conexe în cadrul contractului din care rezultă; și

(c) în cazul unei cesiuni prin intermediul unei garanții, permite stabilirea obligațiilor garantate prin cesiune în conformitate cu protocolul, însă fără a fi necesar să se menționeze o sumă sau suma maximă garantată.

2. O cesiune a unei garanții internaționale create sau prevăzute de către un contract de garanție este valabilă numai dacă unele sau toate drepturile conexe sunt, de asemenea, cesionate.

3. Prezenta convenție nu se aplică unei cesiuni a drepturilor conexe care nu are ca efect și transferarea garanției internaționale aferente.

ARTICOLUL 33 Obligațiile debitorului față de cesionar

1. În măsura în care drepturile conexe și garanția internațională aferentă au fost transferate în conformitate cu articolele 31 și 32, debitorul, în ceea ce privește drepturile și garanția în cauză, nu este obligat prin cesiune și nu are datoria de a plăti sau de a oferi alte beneficii cesionarului decât în cazul în care:

(a) debitorul a fost notificat în scris cu privire la cesiune de către cedent sau cu autoritatea acestuia; și

(b) notificarea identifică drepturile conexe.

2. Indiferent de orice alt temei în baza căruia plata sau execuția de către debitor îl eliberează de răspundere pe acesta din urmă, plata sau execuția va produce efecte în acest sens dacă este efectuată în conformitate cu prevederile alineatului precedent.

3. Nimic din prezentul articol nu va afecta rangul cesiunilor concurente.

ARTICOLUL 34 Modalități de reparare pentru neîndeplinirea obligațiilor privind cesiunea cu titlu de garanție

În cazul în care cedentul nu își îndeplinește obligațiile care rezultă din cesiunea drepturilor conexe și a garanției internaționale aferente cu titlu de garanție, prevederile articolelor 8, 9 și 11-14 se aplică în relațiile dintre cedent și cesionar (iar în ceea ce privește drepturile conexe, acestea se aplică în măsura în care prevederile în cauză se pot aplica bunurilor necorporale) ca și cum:

(a) referirile la obligația garantată și garanția reală mobiliară ar fi referiri la obligația garantată prin cesiunea drepturilor conexe, a garanției internaționale aferente și a garanției reale mobiliare create prin acea cesiune;

(b) referirile la creditorul garantat sau creditorul, privind garantul sau debitorul ar fi referiri la cesionar și cedent;

(c) referirile la titularul garanției internaționale ar fi referiri la cesionar; și

(d) referirile la bun ar fi referiri la drepturile conexe cesionate și garanția internațională aferentă.

ARTICOLUL 35 Rangul cesiunilor concurente

1. În cazul în care există cesiuni concurente de drepturi conexe și cel puțin una dintre cesiuni include garanția internațională aferentă și este înregistrată, se aplică prevederile articolului 29, ca și cum referirile la garanția înregistrată ar fi referiri la o cesiune a drepturilor conexe și a garanției înregistrate aferente și ca și cum referirile la o garanție înregistrată sau neînregistrată ar fi referiri la o cesiune înregistrată sau neînregistrată.

2. Prevederile articolului 30 se aplică la cesiunea drepturilor conexe ca și cum referiri la o garanție internațională ar fi referiri la o cesiune a drepturilor conexe și a garanției internaționale aferente.

ARTICOLUL 36 Prioritatea cesionarului cu privire la drepturile conexe

1. Cesionarul drepturilor conexe și al garanției internaționale aferente a căror cesiune a fost înregistrată are prioritate în fața unui alt cesionar al drepturilor conexe în temeiul articolului 35 alineatul (1) numai în cazul în care:

(a) contractul care se află la originea drepturilor conexe prevede că acestea sunt garantate de către bun sau conexe acestuia; și

(b) drepturile conexe se raportează la un bun.

2. În scopurile subparagrafului (b) al paragrafului precedent, drepturile conexe se raportează la un bun numai în măsura în care constau în drepturi la plată sau la executare aferente:

(a) unei sume avansate și utilizate pentru achiziționarea bunului;

(b) unei sume avansate și utilizate pentru achiziționarea unui alt bun, asupra căruia cedentul deținea o altă garanție internațională, în cazul în care cedentul a transferat garanția respectivă cesionarului, iar cesiunea a fost înregistrată;

(c) prețului plătibil pentru bun;

(d) chiriilor plătibile pentru bun; sau

(e) altor obligații ce rezultă dintr-o tranzacție la care se face referire în oricare dintre subparagrafele precedente.

3. În toate celelalte cazuri, rangul cesiunilor concurente ale drepturilor conexe va fi stabilit prin legislația în vigoare.

ARTICOLUL 37 Efectele insolvabilității cedentului

Prevederile articolului 30 se aplică procedurilor de insolvență împotriva cedentului ca și cum referirile la debitor ar fi referiri la cedent.

ARTICOLUL 38 Subrogarea

1. Sub rezerva prevederilor alineatului 2, nicio prevedere a prezentei convenții nu aduce atingere achiziționării de drepturi conexe și de garanții internaționale aferente prin subrogare legală sau contractuală, în conformitate cu legislația în vigoare.

2. Prioritatea dintre orice garanție de tipul celei menționate la alineatul anterior și o garanție concurentă poate fi modificată printr-un acord scris încheiat între titularii garanțiilor respective, însă cesionarul unei garanții subordonate nu este obligat prin contract să subordoneze garanția în cauză, cu excepția cazului în care, în momentul cesiunii, o subordonare referitoare la contractul respectiv fusese înregistrată.

CAPITOLUL X Drepturile sau garanțiile care fac obiectul declarațiilor statelor contractante

ARTICOLUL 39 Drepturile care au prioritate fără înregistrare

1. Un stat contractant poate declara, în orice moment, printr-o declarație depusă la Depozitarul protocolului, în mod general sau specific:

(a) acele categorii de drepturi sau garanții neconsensuale (altele decât un drept sau o garanție care intră în sfera de aplicare a articolului 40) care, în baza legislației acelui stat, au prioritate în fața unei garanții asupra unui bun echivalent cu cel al deținătorului garanției internaționale înregistrate și care va avea prioritate asupra unei garanții internaționale înregistrate, fie în cadrul, fie în afara procedurilor de insolvență; și

(b) că nimic din prezenta convenție nu va afecta dreptul unui stat, al unui organism de stat, al unei organizații interguvernamentale sau al altui furnizor privat de servicii publice de a sechestra sau de a reține un bun, în baza legislației acelui stat, pentru plata sumelor datorate respectivei/respectivului organism, organizații sau furnizor, legate în mod direct de serviciile respective, cu privire la acel bun sau la un alt bun. Referințe (1)

2. O declarație în temeiul alineatului anterior poate fi formulată astfel încât să acopere categoriile create după depunerea declarației.

3. Un drept sau o garanție neconsensual(ă) are prioritate asupra unei garanții internaționale numai dacă dreptul sau garanția neconsensual(ă) aparține unei categorii vizate de o declarație depusă înainte de înregistrarea garanției internaționale.

4. Fără a aduce atingere prevederilor de la alineatul precedent, un stat contractant poate declara, la momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la protocol, faptul că un drept sau o garanție aparținând unei categorii vizate de o declarație făcută în conformitate cu subparagraful (a) al alineatului 1 are prioritate în fața unei garanții internaționale înregistrate înainte de data respectivei ratificări, acceptări, aprobări sau aderări.

ARTICOLUL 40 Drepturile sau garanțiile necontractuale înregistrabile

Un stat contractant poate, în orice moment, printr-o declarație depusă la Depozitarul protocolului, să enumere categoriile de drepturi sau garanții necontractuale care vor fi înregistrabile în temeiul prezentei convenții, în ceea ce privește orice categorie de bunuri, ca și cum dreptul sau garanția ar fi o garanție internațională și vor fi reglementate în mod corespunzător. O astfel de declarație poate fi modificată la anumite intervale de timp.

CAPITOLUL XI Aplicarea convenției în ceea ce privește vânzările

ARTICOLUL 41 Vânzarea și vânzarea potențială

Prezenta convenție se va aplica vânzării sau vânzării potențiale a unui bun, așa cum este prevăzut în protocol, cu orice modificări ale acestuia.

CAPITOLUL XII Jurisdicția

ARTICOLUL 42 Alegerea instanței competente

1. Sub rezerva prevederilor articolelor 43 și 44, instanțele dintr-un stat contractant alese de către părțile unei tranzacții au jurisdicție cu privire la orice litigiu legat de prezenta convenție, fie că forul ales are sau nu legătură cu părțile sau cu tranzacția. Respectiva competență este exclusivă, cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel.

2. Orice astfel de acord va fi încheiat în scris sau în conformitate cu condițiile de formă ale legislației instanței competente alese.

ARTICOLUL 43 Jurisdicția în temeiul prevederilor articolului 13

1. Instanțele unui stat contractant alese de către părți și instanțele statului contractant pe teritoriul căruia este situat bunul au jurisdicție să dispună măsurile prevăzute la articolul 13 alineatul 1 literele (a), (b) și (c) și articolul 13 alineatul 4 privind acel bun.

2. Jurisdicția pentru a dispune măsurile prevăzute la articolul 13 alineatul 1 litera (d) sau pentru a dispune alte măsuri provizorii în temeiul articolului 13 alineatul 4 poate fi exercitată:

(a) fie de către instanțele alese de părți; fie

(b) de către instanțele unui stat contractant pe teritoriul căruia își are sediul debitorul, hotărârea dată de acestea fiind aplicabilă, prin termenii deciziei aferente, numai pe teritoriul acelui stat contractant.

3. O instanță are jurisdicție în contextul alineatelor precedente chiar dacă soluționarea definitivă a unui litigiu, menționată la articolul 13 alineatul (1) va avea sau ar putea avea loc în fața unei instanțe sau va fi sau ar putea fi supusă arbitrajului într-un alt stat contractant.

ARTICOLUL 44 Jurisdicția pentru emiterea de ordine împotriva organismului de înregistrare

1. Instanțele statului pe teritoriul căruia organismul de înregistrare își are administrația centrală au jurisdicție exclusivă pentru acordarea de despăgubiri sau pentru emiterea de ordine împotriva organismului de înregistrare.

2. În cazul în care o persoană nu răspunde unei solicitări înaintate în temeiul articolului 25 și persoana în cauză nu mai există sau nu poate fi găsită în scopul emiterii unui ordin de radiere a înregistrării, instanțele menționate la alineatul precedent au jurisdicție exclusivă pentru cererea debitorului sau a debitorului potențial de a emite un ordin adresat organismului de înregistrare prin care i se solicită acestuia radierea înregistrării.

3. În cazul în care o persoană nu se supune ordinului instanței competente conform prezentei convenții sau, în cazul unei garanții naționale, ordinului instanței competente care îi solicită persoanei în cauză să modifice sau să radieze o înregistrare, instanțele la care se face referire în alineatul 1 pot îndruma organismul de înregistrare să ia măsurile care vor conduce la aplicarea ordinului respectiv.

4. Cu excepția cazului în care se prevede altfel la alineatele anterioare, nicio instanță nu poate emite ordine, decizii sau hotărâri judecătorești împotriva organismului de înregistrare sau care creează obligații pentru acesta.

ARTICOLUL 45 Jurisdicția cu privire la procedurile de insolvență

Prevederile prezentului capitol nu sunt aplicabile procedurilor de insolvență.

CAPITOLUL XIII Relația cu alte convenții

ARTICOLUL 45 bis Relația cu Convenția Națiunilor Unite privind cesiunea de creanță în comerțul internațional

Prezenta convenție are prioritate în fața Convenției Națiunilor Unite privind cesiunea de creanță în comerțul internațional, deschisă în vederea semnări i la New York la data de 12 decembrie 2001, deoarece se referă la cesiunea de creanțe care reprezintă drepturi conexe aferente garanțiilor internaționale privind bunurile legate de aeronave, materialul rulant pentru căi ferate și activele spațiale.

ARTICOLUL 46 Relația cu Convenția UNIDROIT privind leasingul financiar internațional

Protocolul poate stabili relația dintre prezenta convenție și Convenția UNIDROIT privind leasingul financiar internațional, semnată la Ottawa la data de 28 mai 1988.

CAPITOLUL XIV Prevederi finale

ARTICOLUL 47 Semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea

1. Prezenta convenție este deschisă în vederea semnării la Cape Town la data de 16 noiembrie 2001 de către statele participante la Conferința diplomatică pentru adoptarea unei Convenții privind echipamentele mobile și a unui Protocol aeronautic, desfășurată la Cape Town între data de 29 octombrie și data de 16 noiembrie 2001. După 16 noiembrie 2001, Convenția va fi deschisă tuturor statelor pentru semnare la sediul Institutului Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT) de la Roma, până la intrarea sa în vigoare în conformitate cu articolul 49.

2. Prezenta convenție va face obiectul ratificării, acceptării sau aprobării de către statele semnatare.

3. Orice stat care nu semnează prezenta convenție poate adera la aceasta în orice moment.

4. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea sunt efectuate prin depunerea unui document oficial în acest sens la Depozitar.

ARTICOLUL 48 Organizațiile regionale pentru integrare economică

1. O organizație regională pentru integrare economică constituită din state suverane și care are competența în anumite chestiuni reglementate de prezenta convenție poate semna, accepta, aproba sau adera la aceasta, în mod similar. Organizația regională pentru integrare economică va avea în acest caz drepturile și obligațiile unui stat contractant, în măsura în care organizația în cauză are competențe în chestiuni reglementate de prezenta convenție. În cazul în care numărul statelor contractante este relevant pentru prezenta convenție, Organizația regională pentru integrare economică nu va fi considerată drept stat contractant, alături de statele sale membre, care sunt state contractante.

2. În momentul semnării, acceptării, aprobării sau aderării, organizația regională pentru integrare economică depune o declarație la Depozitar în care specifică respectivele chestiuni reglementate prin prezenta convenție, în privința cărora competența a fost transferată către acea organizație de către statele sale membre. Organizația regională pentru integrarea economică va comunica prompt Depozitarului orice modificare adusă distribuirii competenței, inclusiv noile transferuri de competență, specificate în declarația ce urmează acestui alineat.

3. Orice referire privind un "stat contractant" sau mai multe "state contractante", un "stat parte" sau mai multe "state părți" la prezenta convenție se aplică, de asemenea, organizației regionale pentru integrare economică, în cazul în care contextul impune astfel.

ARTICOLUL 49 Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de trei luni de la data depunerii celui de al treilea document de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, dar numai în ceea ce privește o categorie de bunuri căreia i se aplică protocolul:

(a) de la momentul intrării în vigoare a protocolului;

(b) sub rezerva prevederilor protocolului; și

(c) între statele părți ale prezentei convenții și ale protocolului respectiv.

2. Pentru alte state, prezenta convenție intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de trei luni de la data depunerii documentului lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, dar numai în ceea ce privește o categorie de bunuri căreia i se aplică protocolul, sub rezerva, în ceea ce privește respectivul protocol, cerințelor de la alineatul precedent subparagrafele (a), (b) și (c).

ARTICOLUL 50 Tranzacții interne

1. În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la protocol, un stat contractant poate declara faptul că prezenta convenție nu se va aplica unei tranzacții care este o tranzacție internă cu privire la statul respectiv, în ceea ce privește toate tipurile de bunuri sau o parte din acestea.

2. Fără a aduce atingere prevederilor alineatului anterior, prevederile articolului 8 alineatul 4, ale articolului 9 alineatul 1, ale articolului 16, ale capitolului V, ale articolului 29 și orice prevederi ale prezentei convenții referitoare la garanțiile înregistrate se aplică unei tranzacții interne.

3. În cazul în care notificarea cu privire la o garanție națională a fost înregistrată la Registrul internațional, rangul titularului garanției în cauză conform articolului 29 nu va fi afectat de faptul că aceasta revine unei alte persoane prin cesiune sau subrogare în temeiul legislației în vigoare.

ARTICOLUL 51 Protocoalele viitoare

1. Depozitarul poate crea grupuri de lucru, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale pe care acesta le consideră relevante, pentru a evalua fezabilitatea extinderii aplicării prezentei convenții, prin intermediul unuia sau al mai multor protocoale, la bunuri din orice categorie de echipamente mobile de valoare ridicată, pe lângă cele menționate la articolul 2 alineatul 3, fiecare componentă a acestora fiind identificabilă în mod unic, și la drepturile conexe legate de aceste bunuri.

2. Depozitarul va comunica textul oricărui proiect preliminar de protocol referitor la o categorie de bunuri, pregătit de un grup de lucru, tuturor statelor părți la prezenta convenție, tuturor statelor membre ale Depozitarului, statelor membre ale Națiunilor Unite care nu sunt membre ale Depozitarului și ale organizațiilor interguvernamentale relevante și va invita aceste state și organizații să participe la negocierile interguvernamentale pentru încheierea unui proiect de protocol pe baza proiectului preliminar de protocol.

3. Depozitarul va comunica, de asemenea, textul oricărui proiect preliminar de protocol formulat de un grup de lucru organizațiilor neguvernamentale pe care Depozitarul le consideră adecvate. Aceste organizații neguvernamentale vor fi invitate prompt să trimită Depozitarului observații cu privire la textul proiectului preliminar de protocol și să participe ca observatori la elaborarea proiectului de protocol.

4. În momentul în care organismele competente ale depozitarului consideră că protocolul în cauză poate fi adoptat, depozitarul va convoca o conferință diplomatică pentru adoptarea acestuia.

5. După adoptarea unui protocol, sub rezerva prevederilor alineatului 6, prezenta convenție se aplică categoriei de bunuri vizate de acesta.

6. Articolul 45 bis din prezenta convenție se aplică unui astfel de protocol numai dacă acest lucru este prevăzut în mod specific în protocolul respectiv.

ARTICOLUL 52 Unități teritoriale

1. Dacă un stat contractant are unități teritoriale în cadrul cărora sunt aplicabile sisteme diferite de legi în ceea ce privește chestiunile reglementate de prezenta convenție, în momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării, acesta poate declara că prezenta convenție se extinde la toate unitățile sale teritoriale sau doar la una sau mai multe dintre acestea și își poate modifica declarația depunând o altă declarație în orice moment.

2. Orice astfel de declarație va indica în mod expres unitățile teritoriale în care se aplică prezenta convenție.

3. Dacă un stat contractant nu a depus o declarație în conformitate cu alineatul 1, prezenta convenție se va aplica tuturor unităților teritoriale ale acelui stat.

4. În cazul în care un stat contractant extinde prezenta convenție la una sau mai multe dintre unitățile sale teritoriale, declarațiile permise în temeiul prezentei convenții pot fi depuse pentru fiecare astfel de unitate teritorială, iar declarația depusă pentru o unitate teritorială poate fi diferită de cele depuse pentru o altă unitate teritorială.

5. Dacă, în virtutea unei declarații depuse în temeiul alineatului 1, prezenta convenție se extinde la una sau mai multe unități teritoriale ale unui stat contractant:

(a) debitorul este considerat a se afla într-un stat contractant doar dacă s-a constituit sau înființat în conformitate cu o lege în vigoare într-o unitate teritorială în care se aplică prezenta convenție sau dacă își are sediul social, sediul statutar, administrația centrală sau reședința obișnuită într-o unitate teritorială căreia i se aplică prezenta convenție;

(b) orice referire la amplasarea bunului într-un stat contractant se interpretează ca amplasarea bunului într-o unitate teritorială căreia i se aplică prezenta convenție; și

(c) orice referire la autoritățile administrative din respectivul stat contractant se interpretează ca mențiune privind autoritățile administrative competente din unitatea teritorială căreia i se aplică prezenta convenție.

ARTICOLUL 53 Stabilirea instanțelor competente

Un stat contractant poate declara, în momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la Protocol, "instanța" sau "instanțele" competentă(e) în scopurile articolului 1 și al capitolului XII din prezenta convenție.

ARTICOLUL 54 Declarații privind modalitățile de reparare

1. În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la Protocol, un stat contractant poate declara faptul că, pe perioada în care un bun grevat se află sau este controlat pe teritoriul său, creditorul nu va oferi un leasing asupra bunului pe teritoriul respectiv.

2. În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la Protocol, un stat contractant poate declara dacă măsurile aflate la dispoziția creditorului, în temeiul oricărei prevederi a prezentei convenții, a căror punere în aplicare nu este condiționată în mod expres, prin prezenta convenție, de introducerea unei cereri în fața instanței, pot fi exercitate doar cu permisiunea instanței. Referințe (1)

ARTICOLUL 55 Declarații privind modalitățile de reparare aplicabile în așteptarea soluționării definitive

În momentul ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la Protocol, un stat contractant poate declara că nu va aplica prevederile articolului 13 sau ale articolului 43 sau ambelor, integral sau parțial. Declarația va enunța condițiile în care se va aplica articolul respectiv, în cazul în care acesta va fi aplicat parțial, sau ce alte măsuri provizorii vor fi aplicate.

ARTICOLUL 56 Rezerve și declarații

1. Nu pot fi formulate rezerve în ceea ce privește prezenta convenție, dar pot fi emise declarații permise de articolele 39, 40, 50, 52, 53, 54, 55, 57, 58 și 60 în conformitate cu aceste prevederi.

2. Orice declarație, declarație ulterioară sau retragere a unei declarații emise în conformitate cu prezenta convenție va fi notificată în scris Depozitarului.

ARTICOLUL 57 Declarații ulterioare

1. Un stat membru poate face o declarație ulterioară, alta decât o declarație în conformitate cu articolul 60, în orice moment după data intrării în vigoare a prezentei convenții, notificând în acest scop Depozitarul.

2. O astfel de declarație ulterioară va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unui termen de șase luni de la data primirii notificării de către Depozitar. În cazul în care notificarea menționează o perioadă mai lungă pentru ca declarația să intre în vigoare, acest lucru se va întâmpla în momentul expirării perioadei menționate după primirea notificării de către Depozitar.

3. Fără a aduce atingere alineatelor precedente, prezenta convenție va continua să se aplice ca și când nu s-ar fi făcut nicio astfel de declarație ulterioară, în ceea ce privește toate drepturile și garanțiile care survin înainte de data intrării în vigoare a unei astfel de declarații ulterioare.

ARTICOLUL 58 Retragerea declarațiilor

1. Orice stat parte care a făcut o declarație în temeiul prezentei convenții, alta decât o declarație autorizată în baza articolului 60, poate retrage declarația respectivă în orice moment, prin notificarea Depozitarului. Retragerea va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unui termen de șase luni de la data primirii notificării de către Depozitar.

2. Fără a aduce atingere alineatului precedent, prezenta convenție va continua să fie aplicată ca și când nu s-ar fi făcut nicio astfel de retragere a declarației, în ceea ce privește toate drepturile și garanțiile care survin înainte de data de la care o astfel de retragere intră în vigoare.

ARTICOLUL 59 Denunțările

1. Orice stat parte poate denunța prezenta convenție prin notificarea în scris a Depozitarului.

2. Denunțarea intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unui termen de douăsprezece luni de la data primirii notificării de către Depozitar.

3. Fără a aduce atingere alineatelor precedente, prezenta convenție va continua să fie aplicată ca și când nu s-ar fi făcut nicio denunțare, în ceea ce privește toate drepturile și garanțiile care survin înainte de data de la care orice astfel de denunțare intră în vigoare.

ARTICOLUL 60 Dispoziții tranzitorii

1. Dacă nu este declarat altfel de către un stat contractant, Convenția nu se aplică drepturilor sau garanțiilor preexistente, care își păstrează prioritatea pe care o dețineau conform legii aplicabile înainte de data intrării în vigoare a prezentei convenții.

2. În scopurile articolului 1 litera (v) și a stabilirii priorității în temeiul prezentei convenții:

(a) "data intrării în vigoare a prezentei convenții" înseamnă, pentru un debitor, momentul în care prezenta convenție intră în vigoare sau momentul în care statul în care este situat debitorul devine stat contractant, oricare eveniment survine ultimul; și

(b) debitorul este situat în statul în care își are administrația centrală sau, în lipsa acesteia, locul în care își desfășoară activitatea sau, în cazul în care acesta își desfășoară activitatea în mai multe locuri, locul în care acesta își desfășoară activitatea principală sau, dacă nu are un loc în care își desfășoară activitatea, reședința sa obișnuită.

3. Un stat contractant poate, conform alineatului 1, să specifice în declarația sa, o dată, nu mai devreme de trei ani de la data la care declarația intră în vigoare, la care prezenta convenție și Protocolul vor deveni aplicabile, în scopul stabilirii priorității, inclusiv protejarea oricărei priorități existente, pentru drepturile sau garanțiile preexistente rezultate dintr-un contract încheiat în momentul în care debitorul își avea sediul într-un stat menționat la alineatul anterior subparagraful (b), însă numai în măsura și în modul specificate în declarația sa.

ARTICOLUL 61 Conferințe de evaluare, amendamente și aspecte conexe

1. Depozitarul va întocmi rapoarte anuale sau la un alt interval cerut de circumstanțe, pentru statele părți, privind modul de funcționare în practică a regimului internațional înființat prin prezenta convenție. În momentul întocmirii respectivelor rapoarte, Depozitarul va lua în considerare rapoartele Autorității de Supraveghere privind funcționarea sistemului internațional de înregistrare.

2. La cererea a cel puțin douăzeci și cinci la sută din statele părți, Depozitarul va convoca la anumite intervale conferințe de evaluare, în urma consultării cu Autoritatea de Supraveghere, pentru a analiza:

(a) funcționarea în practică a Convenției și eficacitatea sa în facilitarea finanțării garantate cu active și a leasingului bunurilor acoperite prin termenii săi;

(b) interpretarea juridică și aplicarea prevederilor prezentei convenții și reglementărilor;

(c) funcționarea sistemului internațional de înregistrare, activitatea organismului de înregistrare și supravegherea sa de către Autoritatea de Supraveghere, luând în considerare rapoartele Autorității de Supraveghere; și

(d) oportunitatea efectuării unor modificări la prezenta convenție și la dispozițiile privind Registrul internațional.

3. Sub rezerva alineatului 4, orice amendament la prezenta convenție va fi aprobat de o majoritate formată din cel puțin două treimi din statele părți care participă la Conferința la care se face referire în alineatul precedent și va intra în vigoare față de statele care au ratificat, acceptat sau aprobat acest amendament după ratificarea, acceptarea sau aprobarea sa de către trei state în conformitate cu prevederile articolului 49 referitoare la intrarea sa în vigoare.

4. În cazul în care modificarea propusă la prezenta convenție se referă la mai mult de o categorie de echipamente, modificarea trebuie aprobată de cel puțin două treimi din statele părți la fiecare protocol, participante la Conferința menționată la alineatul 2.

ARTICOLUL 62 Depozitarul și atribuțiile sale

1. Documentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depozitate la Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT), desemnat prin prezenta drept Depozitar.

2. Depozitarul:

(a) va informa toate statele contractante cu privire la:

(i) fiecare nouă semnătură sau depunere a unui document de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, împreună cu data acestora;

(ii) data intrării în vigoare a prezentei convenții;

(iii) fiecare declarație făcută în conformitate cu prezenta convenție, împreună cu data acesteia;

(iv) retragerea sau modificarea oricărei declarații, împreună cu data acesteia; și

(v) notificarea oricărei denunțări a prezentei convenții, împreună cu data acesteia și data de la care începe să producă efecte;

(b) va transmite copii certificate ale prezentei convenții tuturor statelor contractante;

(c) va pune la dispoziția Autorității de Supraveghere și a organismului de înregistrare o copie a fiecărui document de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, împreună cu data depunerii lor, a fiecărei declarații, retrageri sau amendament al unei declarații și a fiecărei notificări de denunțare, împreună cu data notificării acestora, astfel încât informațiile conținute în acestea să fie disponibile ușor și integral; și

(d) va îndeplini alte funcții obișnuite pentru depozitari.

Drept care plenipotențiarii subsemnați, autorizați pe deplin, au semnat prezenta convenție.

Încheiată la Cape Town astăzi, șaisprezece noiembrie două mii unu, într-un singur document original în limbile engleză, arabă, chineză, franceză, rusă și spaniolă, toate textele fiind în mod egal autentice, respectiva autenticitate producând efecte după verificarea concordanței textelor unul cu celălalt de către Secretariatul Comun al Conferinței, sub autoritatea președintelui Conferinței, în termen de nouăzeci de zile de la prezenta.

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...