Înalta Curte de Casație și Justiție - ÎCCJ

Decizia nr. 12/2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Târgu Mureș Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 1.804/308/2014 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 1.391 alin. (1) și art. 1.371 alin. (1) din Codul civil, în contextul soluționării acțiunii civile în procesul penal

Reviste (1)

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 1.804/308/2014 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 1.391 alin. (1) și art. 1.371 alin. (1) din Codul civil, în contextul soluționării acțiunii civile în procesul penal.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală ce formează obiectul Dosarului nr. 911/1/2016 a fost constituit conform dispozițiilor art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală și ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

aedin?a a fost prezidata de domnul judecator I M Matei, vicepreoedintele Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie.

La oedin?a de judecata a participat doamna M L M, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozi?iile art. 276 din Regulamentul privind organizarea oi func?ionarea administrativa a Înaltei Cur?i de Casa?ie oi Justi?ie, republicat, cu modificarile oi completarile ulterioare.

Ministerul Public - Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casa?ie oi Justi?ie a fost reprezentat de doamna procuror A C.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că raportul întocmit de judecătorii-raportori a fost depus la dosar și comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, fiind formulate puncte de vedere de către inculpat, prin avocat, și de către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, prin consilier juridic. Prin Adresa nr. 353/C2/616/III-5/2016 din 27 aprilie 2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția judiciară - Serviciul judiciar penal a înaintat concluziile formulate de procurorul general și a comunicat că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunile de drept a căror dezlegare se cere. Curțile de apel au transmis punctele de vedere și practica judiciară în materie.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a solicitat doamnei procuror să susțină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problemele de drept supuse dezbaterii în Dosarul nr. 911/1/2016.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public a arătat că sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală.

În ceea ce privește prima problemă de drept s-a susținut că opinia parchetului este în sensul unei interpretări extensive a normei legale, respectiv că poate fi indemnizat atât prejudiciul de afecțiune, cât și prejudiciul încercat prin restrângerea posibilităților de viață familială și socială suferit de părinții victimei directe a infracțiunii de vătămare corporală din culpă. La această concluzie se poate ajunge prin metoda interpretării sistematice a chestiunii analizate, sens în care invocă dispozițiile art. 1.357 alin. (1) din Codul civil, potrivit cărora cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, coroborate cu art. 1.381 alin. (1) din același cod, conform căruia orice prejudiciu dă dreptul la reparație, precum și dispozițiile art. 1.349 alin. (2) și art. 1.385 alin. (1) din Codul civil, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului. Având în vedere și denumirea marginală a art. 1.391 din Codul civil - "Repararea prejudiciului nepatrimonial", s-a apreciat că principiul constă în repararea integrală a prejudiciului, de orice natură sau tip, iar excepțiile ce permit excluderea totală sau parțială a reparării/indemnizării anumitor prejudicii trebuie expres prevăzute de lege. Din această perspectivă s-a susținut că alin. (2) al acestui text de lege consacră o regulă specială de reparare - pentru prejudiciul de afecțiune suferit de anumite categorii de persoane, ca urmare a decesului victimei directe -, intenția legiuitorului nefiind aceea de a exclude de la indemnizare prejudiciile suferite de victimele prin ricoșeu în situația în care victima directă supraviețuiește.

Referitor la cea de-a doua problemă de drept ce face obiectul sesizării s-a arătat că este vorba despre o reminiscență a Codului civil de la 1864, unde nu exista o diferență între ilicitul civil și culpă. În prezent, elementele răspunderii privesc o condiție obiectivă, respectiv legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, iar cea de-a doua condiție se referă la aspectul subiectiv - vinovăția. Totodată, din cuprinsul art. 1.349 din actualul Cod civil se poate decela și o definiție legală a ilicitului civil. Prin urmare, pentru a se reține culpa victimei la mărirea sau la neevitarea prejudiciului, este necesar a se reține vinovăția victimei și legătura de cauzalitate, chiar dacă acțiunea sau omisiunea acesteia nu este una ilicită.

Domnul judecator I M Matei, preoedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala, constatând ca nu sunt întrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, re?inându-se dosarul în pronun?are.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Încheierea din 18 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.804/308/2014, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

1. Art. 1.391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă, părinții victimei care a suferit o infirmitate gravă sunt îndreptățiți să obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială sau exclusiv victima infracțiunii poate să obțină o asemenea despăgubire?

2. Art. 1.371 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că poate fi reținută culpa victimei la mărirea sau la neevitarea prejudiciului, chiar dacă acțiunea sau omisiunea victimei nu este una ilicită?

II. Expunerea succintă a procesului

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...