Guvernul României

Ordonanța de urgență nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 07 decembrie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 4

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Având în vedere că, drept urmare a aplicării prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sumele alocate de la bugetul de stat în baza standardelor de cost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale, pentru finanțarea cheltuielilor sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, precum și ale căminelor publice pentru persoane vârstnice au devenit insuficiente, existând riscul ca personalul din aceste instituții să nu își primească drepturile salariale,

având în vedere că în unele unități administrativ-teritoriale pot fi probleme sociale prin neasigurarea agentului termic pentru populație, școli, grădinițe, spitale și alte instituții publice, din lipsa surselor de finanțare, se impune adoptarea unor măsuri astfel încât autoritățile administrației publice locale să poată utiliza excedentul bugetului local, în scopul asigurării furnizării agentului termic pentru populație.

Având în vedere imperativul respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

luând în considerare principalele caracteristici ale politicii bugetare în perioada următoare, care vor fi subordonate obiectivelor de susținere a creșterii economice și de reducere a inflației și atingerii unui deficit bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice,

având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2018,

având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat,

având în vedere prevederile art. 29 alin. (4) și art. 30 alin. (4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și ținând seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA și structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2018 și perspectiva 2019-2021, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conținutul declarațiilor prevăzute la articolele menționate.

Ținând cont că neadoptarea acestor măsuri ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat de 5,14% din produsul intern brut în anul 2018, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice,

pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar.

Luând în considerare că în situația neadoptării acestor măsuri în regim de urgență deficitul bugetar în anul 2018 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principală consecință negativă declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecințe grave pentru interesele României,

având în vedere necesitatea creării condițiilor pentru asigurarea continuității operaționale a Sistemului național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare, angajamentelor legale și bugetelor entităților publice și a evitării unor eventuale blocaje în desfășurarea activităților la nivelul entităților publice,

având în vedere că prin proiectul "Îmbunătățirea capacității procesului decizional la nivelul sectorului financiar din România - TREZOR" va fi dezvoltată o componentă de plată online cu carduri de plată a veniturilor bugetului general consolidat și altor sume, pentru evitarea întârzierilor în demararea acestuia, cu consecințe negative asupra atragerii de fonduri externe nerambursabile, se impune extinderea cadrului legal pentru stabilirea posibilității ca Ministerul Finanțelor Publice, prin Trezoreria Statului, să poată oferi instituțiilor publice servicii și prin intermediul unei instituții de credit acceptatoare.

Având în vedere necesitatea extinderii surselor de finanțare pentru plata obligațiilor financiare aferente unor împrumuturi contractate de către unități administrativ-teritoriale și garantate de către stat,

având în vedere că data-limită de tragere a împrumutului acordat de BIRD, în valoare actuală de 435 milioane EUR, ratificat prin Legea nr. 68/2012 și implementat de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale este 31 decembrie 2017,

pentru a permite Ministerului Muncii și Justiției Sociale, prin unitatea de management al proiectului, pregătirea documentațiilor care stau la baza tragerilor în cadrul proiectului privind modernizarea sistemului de asistență socială finanțat în cadrul unui împrumut acordat de BIRD, pe perioada de 4 luni după data-limită de tragere, finalizarea plăților în cadrul contractelor adjudecate în cadrul acestui proiect, precum și finalizarea celorlalte activități legate de închiderea proiectului,

ținând cont că pe această perioadă personalul unității de management al proiectului va realiza și formalitățile de închidere a asistenței nerambursabile acordate de BIRD pentru îmbunătățirea elaborării politicilor și a cadrului instituțional în domeniul asistenței persoanelor cu handicap,

luând în considerare că în cazul neadoptării măsurii există riscul nefinalizării documentației necesare pentru încheierea tragerilor în cadrul împrumutului și a asistenței nerambursabile,

având în vedere necesitatea reglementării posibilității de creștere a remunerațiilor brute ale administratorilor și directorilor întreprinderilor publice ca urmare a modificărilor legislative aduse contribuțiilor sociale obligatorii prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel încât venitul net al acestora să nu se diminueze,

având în vedere că începând cu 1 ianuarie 2018 urmează să se desfășoare manifestările prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial,

ținând cont de anvergura, numărul mare, complexitatea și diversitatea acestor proiecte și manifestări dedicate Centenarului, precum și gestionarea lor de către autorități diferite ca regim de finanțare și de subordonare, se impune crearea unui mecanism de bugetare și finanțare special.

În lipsa instituirii acestui mecanism de finanțare nu va putea fi realizată asigurarea fondurilor și o bună coordonare la nivel național a pregătirii manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial.

Asigurarea acestui mecanism de finanțare și de coordonare la nivel național se impune a fi realizată în regim de urgență, dată fiind iminența demarării acestor proiecte la 1 ianuarie 2018.

Prin asigurarea de urgență a unui mecanism de finanțare a manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial se asigură realizarea interesului general care vizează respectarea principiului constituțional referitor la dreptul la acces la cultură.

În considerarea faptului că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, unică autoritate în domeniu, gestionează sistemul integrat de cadastru și carte funciară și implementează Programul național de cadastru și carte funciară, care constă în înregistrarea sistematică a tuturor imobilelor de pe teritoriul țării, gratuit pentru cetățeni, și că aceasta constituie o prioritate a Guvernului României, motivat de faptul că lipsa unei evidențe complete a proprietăților imobiliare afectează dezvoltarea economică atât sub aspect social, cât și în ceea ce privește mediul de afaceri, contribuind la întreținerea unui climat nesigur pentru investiții,

având în vedere că pentru realizarea acestui obiectiv se impune consolidarea capacității financiare și operaționale a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în scopul creșterii credibilității statului român în relația cu instituțiile financiare internaționale, creșterii încrederii cetățeanului în Agenția Națională care gestionează sistemul integrat de cadastru și carte funciară, ca instituție a statului care are rolul de a sprijini statul român în garantarea proprietății în România, precum și pentru realizarea accelerată a proiectelor naționale care vizează în mod direct proprietatea, îndeosebi a celor de infrastructură și agricultură.

Consolidarea capacității financiare și operaționale este necesar a fi asigurată de urgență în considerarea faptului că modalitatea de finanțare din prezent a Agenției Naționale nu îi permite acesteia:

- dezvoltarea și urmărirea de strategii pe termen lung, datorită finanțării bugetare impredictibile;

- utilizarea veniturilor proprii pentru formarea personalului, modernizarea sistemului propriu de activitate sau pentru alte activități tehnico-economice importante, necesare pentru desfășurarea optimă a activității;

- să investească suficient în tehnologie și sistemele proprii și să își gestioneze optim și eficient resursele în materie de cheltuieli și investiții, inclusiv cheltuieli de personal.

Eliminarea urgentă a acestor impedimente este esențială pentru atingerea obiectivului Agenției Naționale de a asigura performanța în domeniul specific de activitate, domeniu recunoscut ca fiind de importanță națională, care implică asigurarea furnizării unor servicii de calitate referitoare la imobile, în termenele prevăzute de lege, inclusiv servicii on-line, asigurarea de gratuități către stat și furnizarea în timp util a informațiilor solicitate de instituțiile statului etc.

În considerarea necesității de a adopta de urgență o serie de măsuri care să asigure realizarea adecvată și eficientă a atribuțiilor Agenției Naționale,

ținând cont că luarea tuturor măsurilor necesare pentru respectarea angajamentelor asumate de Guvernul României privind asigurarea capacității instituționale și financiare a Agenției Naționale pentru realizarea performanței în domeniul unic de activitate, aspecte ce vizează interesul public general și constituie situații urgente și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

se impune luarea de urgență a unor măsuri prin care să se asigure cadrul normativ necesar pentru întărirea capacității operaționale și financiare a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin reglementări privind schimbarea destinației veniturilor proprii ale Agenției Naționale, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru toate cheltuielile curente și de capital.

Aceste măsuri vor avea efect pozitiv asupra bugetului de stat, prin degrevarea acestuia de sumele necesare plății drepturilor salariale ale angajaților din sistem, precum și de cheltuielile curente și de capital.

De asemenea, având în vedere importanța înregistrării imobilelor la nivelul întregii țări în evidența unică gestionată de către Agenția Națională, care a determinat includerea în axa prioritară 11 din Programul operațional regional 2014-2020 a proiectului major Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară în zonele rurale din România, prioritate de investiții ce va fi implementată prin intermediul unui proiect major al cărui beneficiar este Agenția Națională, se impune punerea în concordanță a normelor din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu legislația specifică gestionării financiare a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020,

Astfel, este imperios necesar a se reglementa în mod expres faptul că proiectul major beneficiază de cofinanțarea publică, care reprezintă contribuția din fonduri publice naționale, de la bugetul de stat, prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată neadoptarea ordonanței de urgență ar afecta negativ dezvoltarea și securitatea circuitului juridic civil al imobilelor, dar și dezvoltarea proiectelor de infrastructură națională și a celor din agricultură.

Adoptarea urgentă a prezentei ordonanțe de urgență va asigura îndeplinirea tuturor acestor obiective asumate de Guvernul României și prevenirea unor consecințe deosebit de grave cum ar fi:

- afectarea dimensiunii și a gradului de absorbție a fondurilor nerambursabile alocate de Uniunea Europeană;

- reducerea credibilității statului român în relația cu instituțiile financiare internaționale;

- pierderea încrederii cetățeanului în Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ca instituție a statului care are rolul de a contribui la garantarea proprietății în România și care gestionează registre electronice publice, unice la nivel național, necesar a fi întreținute și actualizate în permanență;

- nerealizarea proiectelor naționale, îndeosebi a celor de infrastructură și a schemelor de plăți în agricultură.

Întrucât ocrotirea proprietății publice și private și sprijinirea statului român în garantarea securității circuitului civil reprezintă priorități majore ale Guvernului,

având în vedere faptul că începând cu anul 2008 până în prezent nu au fost îndeplinite condițiile pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să poată prelua atribuția legată de gestionarea bugetelor tuturor instanțelor judecătorești din România,

ținând seama că nici la data de 1 ianuarie 2018 instanța supremă nu va dispune de capacitatea administrativă și infrastructura necesară pentru preluarea acestei atribuții de la Ministerul Justiției și nici nu există o perspectivă realistă pe termen mediu pentru îndeplinirea acestor condiții,

având în vedere că Ministerul Justiției dispune de condițiile necesare și capacitatea administrativă pentru îndeplinirea atribuțiilor legate de gestionarea bugetului instanțelor,

luând în considerare faptul că lipsa unui text expres referitor la abrogarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, va genera serioase disfuncționalități în activitatea de stabilire și administrare a bugetului aferent instanțelor judecătorești pentru anul 2018,

având în vedere exigența creării unui cadru legislativ clar și previzibil, pentru finalizarea obiectivelor de investiții din cadrul Programului național de dezvoltare locală etapa II în condițiile instituite de către Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice se impune intervenția legislativă de urgență,

având în vedere situația de fapt că la acest moment din cele 6.830 de obiective de investiții selectate la finanțare sunt încheiate 2.399 de contracte de finanțare, restul de 3.140 de documentații tehnico-economice fiind în diferite etape de analiză, 1.291 de documentații tehnico-economice urmând a fi depuse până la sfârșitul anului 2017, solicitându-se de la beneficiari completări sau clarificări ale documentațiilor, estimăm că neadoptarea prezentului proiect de ordonanță de urgență ar duce la neîncheierea a peste 50% din contractele de finanțare aferente obiectivelor de investiții aprobate la finanțare prin ordine ale viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, în cursul anului 2017 și astfel la neutilizarea bugetului alocat PNDL II în cuantum de 30.000.000.000 lei, fapt care ar afecta peste 2.000 de beneficiari, UAT-uri din România care au aplicat la finanțare pentru a realiza în comunitățile lor cele 10 servicii esențiale, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare și la întreruperea circuitului economic întrucât au fost realizate cheltuieli de natura investițiilor publice odată cu realizarea studiilor și documentațiilor tehnico-economice, au fost angajate sume pentru realizarea consultanței pentru procedurile de achiziții de lucrări, sunt chiar contracte de lucrări/prestări servicii încheiate între prestatori și beneficiari care nu ar mai utiliza fondurile alocate, fără promovarea ordonanței de urgență pentru adoptarea unor măsuri financiar-fiscale, și astfel de sprijinul prin PNDL II,

întrucât sunt disfuncționalități în plata salariilor pentru personalul din învățământ generate de aprobarea bugetelor școlilor și de transferul sumelor către fiecare școală,

ținând cont de faptul că proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018 este în curs de finalizare și fiind necesară includerea sumelor în bugetul Ministerului Educației Naționale,

având în vedere mișcarea elevilor de la o școală la alta și faptul că Ministerul Educației Naționale cunoaște aceste aspecte, pentru o centralizare clară și concretă, este necesar ca salarizarea personalului din învățământul preuniversitar să se facă prin bugetul Ministerului Educației Naționale,

întrucât Consiliul Județean Suceava împreuna cu 60 de unități administrativ-teritoriale au contractat cu garanția statului de la Deutsche Bank AG Londra, în anul 2004, un împrumut extern în sumă totală de 86,3 milioane EUR (transferat ulterior la ERSTE Group Bank AG Viena) pentru realizarea Programului "Utilități și mediu la standarde europene în județul Suceava",

având în vedere că, drept urmare a lipsei disponibilităților bănești, o mare parte din cele 61 de unități administrativ-teritoriale beneficiare ale acestui împrumut se află în imposibilitatea achitării ratelor la scadență către banca finanțatoare,

ținând cont că neadoptarea în regim de urgență a unor măsuri determină calculul de dobânzi și penalități de întârziere, care conduce la creșterea datoriei unităților administrativ-teritoriale față de Ministerul Finanțelor Publice,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

CAPITOLUL I Măsuri fiscal-bugetare în anii 2017 și 2018 și prorogarea unor termene

Art. 1. -

(1) Pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare din sistemul de protecție a copilului și ale centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, precum și ale căminelor publice pentru persoane vârstnice, autoritățile administrației publice locale pot aloca sume din veniturile proprii încasate și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, peste valoarea standardelor minime de cost aprobate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale.

(2) În anul 2017, în vederea finanțării cheltuielilor prevăzute la alin. (1), prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale pot utiliza excedentul bugetului local.

Art. 2. -

Prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice în sezonul rece 2017-2018, autoritățile administrației publice locale pot utiliza excedentul bugetului local.

Art. 3. -

Prin derogare de la prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, sumele alocate bugetelor locale ale unităților administrativ- teritoriale din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului începând cu anul 2017, rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local al unităților administrativ-teritoriale și se utilizează cu aceeași destinație pentru care aceste fonduri au fost alocate până la finalizarea lucrărilor. Eventualele sume rămase neutilizate după finalizarea lucrărilor se restituie la bugetul de stat.

Art. 4. -

(1) În anul 2017 sumele rămase neutilizate, determinate ca diferență între creditele bugetare aprobate și plățile efectuate, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene la capitolul 88.01 "Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior", titlul 80 "Împrumuturi", articolul 80.10 "Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior", destinate pentru finanțarea unor cheltuieli aferente obligațiilor ce derivă din acorduri internaționale, ratificate prin legi, în vederea finanțării proiectelor bilaterale de colaborare și de investiții se virează de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene într-un cont de disponibil deschis pe numele acestuia la Trezoreria Statului.

(2) Sumele virate în contul prevăzut la alin. (1) se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către ordonatorul principal de credite într-un cont de venituri ale bugetului de stat.

(3) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, să majoreze veniturile bugetului de stat la o poziție distinctă, precum și cheltuielile bugetului de stat și cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat al ordonatorului principal de credite la o poziție distinctă cu sumele virate potrivit prevederilor alin. (2).

(4) Sumele suplimentate în bugetul ordonatorului principal de credite potrivit alin. (3) se utilizează cu aceeași destinație.

Art. 5. -

(1) În anul 2018, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(2) Ordonatorii de credite stabilesc, în limitele prevederilor legale, numărul maxim de posturi care se finanțează în anul 2018, în condițiile alin. (1).

Art. 6. -

(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie- 31 decembrie 2018, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie- 31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune- interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

Art. 7. -

(1) Pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție se stabilește în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(2) Sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Art. 8. - Derogări (1)

Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea- cadru nr. 153/2017, în anul 2018, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

Art. 9. - Derogări (1)

(1) În anul 2018, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora tichete cadou, premii și nici indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2018 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară.

(3) În anul 2018, instituțiile și autoritățile publice prevăzute la alin. (1) acordă o singură indemnizație de vacanță sau o singură primă de vacanță, după caz, sub formă de vouchere, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare. Cuantumul voucherelor de vacanță acordate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Art. 10. -

(1) În anul 2018, pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2017.

(2) În anul 2018, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2017.

(3) Prin excepție de la prevederile art. 8, în anul 2018, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție cuvenit(ă).


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...