Universul Juridic nr. 11/2017

Natura juridică a excepției de nelegalitate
de Raluca Laura Dornean Păunescu

24 noiembrie 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

O observație pertinentă în vederea nuanțării definiției excepției de nelegalitate constă în determinarea naturii juridice a instituției cercetate, întrucât, potrivit reglementărilor actuale, excepția de nelegalitate se privește a fi o chestiune procedurală prealabilă, nemaifiind o chestiune prejudicială, astfel cum era reglementată înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă(1). În atare situație, soluționarea excepției de nelegalitate se face de către instanța de judecată în fața căreia a fost invocată, fie printr-o încheiere interlocutorie ce poate fi atacată doar odată cu fondul, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. Așadar, legiuitorul a considerat că nu se mai impune ca instanța, indiferent de natura litigiului dedus judecății, respectiv de specializarea acesteia, să solicite îndrumarea instanței specializate în contenciosul administrativ în vederea observării legalității sau nelegalității unui act administrativ unilateral de autoritate.

În atare situație, remarcăm rolul primordial al instanței de judecată în cadrul formei de control indirect (și nu neapărat al instanței de contencios administrativ), ce reprezintă o modalitate de exercitare a controlului judecătoresc asupra administrației publice, luând în considerare soluția legiuitorului de a reglementa excepția de nelegalitate ca o chestiune procedurală prealabilă, și nu prejudicială, excepție soluționată de instanța de judecată în fața căreia a fost invocată.

Instituția tradițională a excepției de nelegalitate are menirea de a veni în sprijinul justițiabilului care este amenințat să i se aplice un act nelegal pe care instanța de judecată ar trebui să îl înlăture de la soluționarea procesului. În acest sens, instanța supremă a arătat că ea reprezintă un mijloc de apărare, o cale indirectă de control al legalității unui act administrativ, care poate fi utilizată numai în cadrul unui proces aflat pe rol, având ca efect soluționarea cauzei, fără a se ține seama de actul constatat a fi ilegal.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...