Înalta Curte de Casație și Justiție - ÎCCJ

Decizia nr. 74/2017 privind examinarea sesizărilor conexate formulate de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.526/111/2016 și Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.161/109/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile

Modificări (...)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 28 noiembrie 2017

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
sau autentifică-te
  •  

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Dosar nr. 1.365/1/2017

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
Doina Popescu - pentru președintele delegat al Secției I civile
Eugenia Voicheci - președintele Secției a II-a civile
Ionel Barbă - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
Simona Lala Cristescu - judecător la Secția I civilă
Carmen Georgeta Negrilă - judecător la Secția I civilă
Crețu Dragu - judecător la Secția I civilă
Viorica Cosma - judecător la Secția I civilă
Mihaela Tăbârcă - judecător la Secția I civilă
Ileana Izabela Dolache - judecător la Secția a II-a civilă
Paulina Lucia Brehar - judecător la Secția a II-a civilă
Virginia Florentina Duminecă - judecător la Secția a II-a civilă
Constantin Brânzan - judecător la Secția a II-a civilă
Mărioara Isailă - judecător la Secția a II-a civilă
Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Florentina Dinu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Eugenia Marin - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Rodica Florica Voicu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Adriana Elena Gherasim - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.365/1/2017 la care a fost conexat Dosarul nr. 1.387/1/2017 este constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.526/111/2016 și Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.161/109/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind depuse de către părți puncte de vedere formulate în scris privind chestiunea de drept supusă judecății. La dosar au fost transmise de către instanțele naționale hotărârile judecătorești relevante ce au fost identificate, precum și opiniile teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii.

Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu există chestiuni prealabile sau excepții, iar completul rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularii și obiectul sesizărilor

1. Prin Încheierea de ședință din 10 aprilie 2017, dată în Dosarul nr. 1.526/111/2016, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), și a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), în sensul de a se stabili "dacă perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv dacă constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională".

Cererea de pronunțare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 9 mai 2017 cu nr. 1.365/1/2017.

2. La data de 10 mai 2017 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Dosarul nr. 1.387/1/2017, ce a fost conexat la primul dosar, respectiv nr. 1.365/1/2017.

Această a doua sesizare a fost formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, care prin Încheierea din 12 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.161/109/2016, a solicitat dezlegarea chestiunii de drept vizând modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, precum și a dispozițiilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, raportat la Decretul nr. 198/1953 privind reorganizarea Școlii Militare de Muzică (Decretul nr. 198/1953), respectiv "dacă perioada în care o persoană a urmat ciclul de învățământ profesional de muzică militară din cadrul Școlii Militare de Muzică constituie perioadă în care a fost elev al unei școli militare pentru formarea cadrelor militare sau, dimpotrivă, poate fi echivalată liceului militar".

II. Expunerea succintă a celor două procese în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept menționată

3. Obiectul învestirii instanței în Dosarul nr. 1.526/111/2016 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă îl constituie contestația înregistrată la data de 7 aprilie 2016 pe rolul Tribunalului Bihor, prin care contestatorul a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, să se dispună obligarea intimatei la revizuirea drepturilor sale de pensie prin luarea în calcul la stabilirea pensiei a perioadei anilor 1973-1976, cât a fost elev al Școlii Militare de Muzică.

4. Prin Sentința civilă nr. 705/L.M. din 24 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a respins contestația, prima instanță reținând că intimata a valorificat în calculul pensiei doar perioada 25 septembrie 1976-11 septembrie 1978, în care contestatorul a urmat cursurile școlii de formare a subofițerilor, fără a valorifica și perioada cât a urmat ciclul profesional la Școala Militară de Muzică, cu motivarea că în această perioadă a fost elev al unei școli profesionale militare și aceasta nu se încadrează în perioadele contributive prevăzute la art. 49 din Legea nr. 263/2010.

5. S-a reținut că, prin Decretul nr. 198 din 28 aprilie 1953, Școala Militară de Muzică a fost reorganizată cu 3 cicluri de învățământ, astfel: ciclul de învățământ profesional de muzică militară cu durata de 3 ani; ciclul de formare a subofițerilor de muzică militară cu durata de 2 ani; ciclul de formare a ofițerilor dirijori cu durata de 3 ani.

6. Totodată, la art. 5 din acest act normativ a fost prevăzută modalitatea de recrutare pentru ciclul profesional, adică studii de cel puțin 7 clase, vârsta de cel puțin 15 ani și cel mult 17 ani. În urma acestei reorganizări, Școala Militară de Muzică a fost scoasă din rețeaua ministerului de resort, astfel că școala profesională cu durata de 3 ani nu mai era echivalentă nici măcar cu clasele a IX-a și a X-a de liceu.

7. În fișa de pensie a contestatorului este trecută calitatea de elev la Școala Militară de Subofițeri în perioada 25 septembrie 1976-11 septembrie 1978 și, ulterior, de cadru militar permanent până la data de 15 septembrie 1998, iar perioada anilor 1973-1976, cât a urmat ciclul profesional la Școala Militară de Muzică, nu este încadrată nici de angajator în categoria de vechime în specialitate, această perioadă fiind echivalentă cu perioada de studii liceale care, potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010 și Legii nr. 223/2015, nu se valorifică la calculul drepturilor de pensie.

8. Dispozițiile art. 49 din Legea nr. 263/2010 și ale art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 nu se referă la studii liceale sau echivalente acestora, or, școala profesională este echivalentul studiilor liceale, și nu echivalentul școlilor militare la care se referă textul de lege, pentru că acesta are în vedere situația studiilor postliceale efectuate prin școli de subofițeri, așa cum a efectuat și contestatorul în perioada 25 septembrie 1976-11 septembrie 1978, sau universitare.

9. Or, în speță, contestatorul avea doar vârsta de 15 ani la nivelul anului 1973, având în vedere data de naștere a acestuia, 19 octombrie 1958, vârstă la care putea urma doar cursuri liceale sau corespondente acestui nivel, respectiv școală profesională, studii care, potrivit dispozițiilor legale mai sus invocate, au fost excluse de legiuitor de la valorificare la calculul drepturilor de pensie.

10. Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul, susținând că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii. Astfel, Legea nr. 263/2010 statuează prinart. 17 alin. (2) raportat la art. 49 alin. (1) lit. g) că perioada în care asiguratul a fost elev al unei școli militare, cu excepția liceului militar, constituie stagiu de cotizare, fiind exclusă de la valorificare ca stagiu de cotizare asimilat doar perioada liceului militar. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. Textul de lege impune, ca singură condiție, ca asiguratul să fi fost elev al unei școli militare, fără a face distincție între natura cursurilor desfășurate la acea școală militară, respectiv între ciclurile de învățământ în care este organizată școala militară, în speță, Școala Militară de Muzică, iar nu o școală profesională, cum în mod greșit a reținut prima instanță.

11. Apelantul a mai arătat că, abia prin Hotărârea Guvernului nr. 1.016/1990 privind înființarea, în cadrul Școlii Militare de Muzică, a ciclului liceal (Hotărârea Guvernului nr. 1.016/1990), s-a stabilit că, începând cu anul școlar 1990-1991, ciclul profesional din Școala Militară de Muzică din subordinea Ministerului Apărării Naționale se transformă în ciclu liceal cu durată completă (clasele IX-XII), pentru care școala este autorizată să elibereze acte de studii liceale în profilul muzică.

12. S-a arătat că, atât timp cât ciclul profesional (iar nu școală profesională) a fost efectuat de apelantul-contestator în cadrul aceleiași școli militare, instanța de fond trebuia să constate că perioada anilor 1973-1976, în care a fost elev în cadrul Școlii Militare de Muzică, se include în ipoteza art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 care se referă la "elev al unei școli militare", excepțiile fiind de strictă interpretare și aplicare. Potrivit normei analizate, nu constituie stagiu asimilat perioada liceului militar și, prin urmare, excepția nu poate fi extinsă pe cale de interpretare și la formele echivalente liceului militar.

13. În Dosarul nr. 1161/109/2016 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, din încheierea de sesizare rezultă că, pe rolul instanței, în calea de atac a apelului, se află cererea formulată de reclamant, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, privitor la reținerea ca fiind perioadă asimilată stagiului de cotizare a perioadei în care apelantul a fost elev al Școlii Militare de Muzică (1972-1975). Acesta a invocat, în drept, dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, prevederi similare regăsindu-se și în art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015.

14. Apelul a fost declarat împotriva Sentinței civile nr. 2.592 din 26 octombrie 2016 a Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, care a respins acțiunea reclamantului cu motivarea că, potrivit dispozițiilor Decretului nr. 198/1953, cursurile ciclului profesional al Școlii Militare de Muzică nu urmăresc formarea de cadre militare, astfel că perioada respectivă nu constituie stagiu de cotizare și nici vechime în serviciu.

15. Prin întâmpinarea formulată în apel, intimata-pârâtă a invocat lipsa unei perioade asimilate, rezultată din faptul că reclamantul a fost elevul unei școli profesionale militare ce nu se încadrează în cadrul instituțiilor militare de învățământ și/sau școlilor militare.

16. S-a reținut ca având relevanță în cauză modalitatea în care poate fi încadrată Școala Militară de Muzică, respectiv dacă este o instituție militară de învățământ/școală militară sau este asimilată liceului militar/învățământului liceal.

III. Aspectele de admisibilitate reținute de titularii sesizărilor

17. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a constatat admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, având în vedere următoarele considerente:

18. De lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 și a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât, în speță, se solicită revizuirea drepturilor de pensie ale contestatorului, prin luarea în calcul la stabilirea pensiei a perioadei anilor 1973-1976, în care acesta a fost elev - ciclul profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică.

19. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece prin consultarea jurisprudenței s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, astfel cum rezultă din consultarea portalului instanței supreme.

20. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a constatat admisibilitatea sesizării, motivat de faptul că de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, precum și a dispozițiilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât în cauză se pune în discuție modalitatea de interpretare a sintagmelor "cu excepția liceului militar", "cu excepția învățământului liceal" cuprinse în prevederile legale de mai sus, raportat la Decretul nr. 198/1953. Apelantul-reclamant a apreciat că în aceste sintagme nu este cuprinsă și Școala Militară de Muzică, organizată potrivit decretului menționat, ci aceasta este o școală militară/instituție militară de învățământ; intimata-pârâtă a apreciat în sens contrar.

21. S-a arătat că problema de drept enunțată este nouă, deoarece prin consultarea jurisprudenței s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre; cauzele de această natură nu ajung pe rolul instanței supreme, fiind soluționate definitiv în fața curților de apel, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data sesizării.

IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

22. După comunicarea raportului, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, au fost formulate de către părți următoarele puncte de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecății:

23. Apelanții-contestatori din cele două cauze, prin avocat, au formulat un punct de vedere comun prin care au susținut că ciclul profesional de muzică militară, ca formă de învățământ militar, este echivalentul Școlii Militare de Muzică. Au mai arătat că Școala Militară de Muzică urmată în perioada 1972-1975 are calitatea de școală militară din sistemul de apărare națională, conform dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, neavând relevanță dacă este sau nu de nivel superior studiilor liceale. Prin urmare, perioada în care reclamanții au fost elevi în cadrul Școlii Militare de Muzică se include în ipoteza prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, care se referă la "elev al unei școli militare", iar excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare. Potrivit normei analizate, nu constituie stagiu asimilat perioada liceului militar și, prin urmare, excepția nu poate fi extinsă pe cale de interpretare și la formele echivalente liceului militar.

24. Prin punctul de vedere formulat de intimata-pârâtă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, prin consilier juridic, s-a achiesat la constatările din raportul comunicat, apreciindu-se că perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii și, ca atare, nu reprezintă vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională.

V. Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor

25. În opinia completului de judecată al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, textul art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretat în sensul că exclude de la valorificare, ca stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, orice formă de studii de nivel liceal, adică perioada liceului militar, dar și perioada de învățământ profesional care se desfășura, ca și liceul, după absolvirea gimnaziului și care reprezintă, ca și liceul, o formă de învățământ intermediară între gimnaziu și învățământul superior.

26. Legiuitorul a inclus în categoria perioadelor asimilate numai acele perioade în care asiguratul a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

27. Potrivit dispozițiilor art. 26 din Decretul nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar, republicat (Decretul nr. 468/1957), "Tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani pot fi admiși în școlile militare sau în instituțiile militare de învățământ superior. Cei admiși sunt considerați încorporați. Elevii liceelor militare, la absolvirea liceului militar, se consideră încorporați în școlile militare la care au fost, repartizați de către Ministerul Forțelor Armate."

28. De asemenea, conform art. 56 alin. (1) din Legea nr. 14/1972 privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România, cu modificările ulterioare (Legea nr. 14/1972), "Absolvenții liceelor militare, după ce au reușit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în școlile militare, sunt considerați încorporați la școlile militare la care au fost repartizați de către Ministerul Apărării Naționale." În art. 57 din aceeași lege se prevăd următoarele: "Condițiile de admitere în instituțiile militare de învățământ se stabilesc de către Ministerul Apărării Naționale, în măsura în care nu sunt prevăzute prin alte acte normative. La concursul de admitere se pot prezenta tinerii care au împlinit cel puțin 18 ani. Cei admiși sunt considerați încorporați."

29. Rezultă așadar că la școlile militare puteau fi înscriși doar tinerii care au împlinit vârsta de cel puțin 18 ani, fiind vorba despre învățământul pentru formarea cadrelor militare în activitate, în cadrul căruia persoana în cauză îndeplinea serviciul militar obligatoriu în calitate de elev al școlii militare.

30. În consecință, numai perioada în care asiguratul a fost elev al unei școli militare de nivel superior studiilor liceale constituie stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, în accepțiunea art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010.

31. Norma nu poate fi interpretată în sensul că legiuitorul ar fi exclus liceul militar ca perioadă asimilată, dar ar fi inclus, pe de altă parte, perioada învățământului profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică. Ciclul profesional al acestei școli a fost urmat de reclamant după gimnaziu, între vârsta de 15 și 18 ani. Absolvirea ciclului profesional reprezenta o condiție a admiterii în ciclul de subofițeri, iar nu învățământ pentru formarea cadrelor militare.

32. Textul de lege nu se referă la studii liceale sau echivalente ale acestora, or, școala profesională este echivalentul studiilor liceale, iar nu echivalentul școlilor militare vizate de lege, care are în vedere doar situația studiilor postliceale efectuate prin școli de subofițeri sau a studiilor superioare.

33. Dacă s-ar admite argumentul în sensul că perioada între vârsta de 15 și 18 ani în care asiguratul a urmat cursurile unui ciclu profesional ar constitui stagiu asimilat ar însemna ca textul de lege să permită pentru elevii care urmează liceul militar să se afle într-o situație discriminatorie față de cei care în aceeași perioadă de vârstă au efectuat școli profesionale militare, or, categoric, textul de lege nu a avut în vedere o asemenea situație, ci doar pe aceea în sensul în care școala militară valorificată ca stagiu asimilat este cea urmată după liceu sau după școala profesională, respectiv după împlinirea vârstei de 18 ani.

34. De aceea, sintagma "cu excepția liceului militar" din finalul art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretată în sensul că ciclurile profesionale militare echivalente liceului, adică echivalente claselor IX-XII, nu pot fi asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, deoarece legea exceptează liceul militar și, prin urmare, și școlile profesionale echivalente acestuia.

35. Totodată, în art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 se păstrează aceeași idee a neincluderii în vechimea în serviciu a acestei perioade în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional urmat după gimnaziu, între vârsta de 15 și 18 ani. Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu, în accepțiunea Legii nr. 223/2015, este perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională a fost elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare pentru formarea cadrelor militare, cu excepția învățământului liceal.

36. Or, la instituțiile militare de învățământ pentru formarea cadrelor militare puteau fi înscriși doar tinerii care au împlinit vârsta de cel puțin 18 ani, întrucât în cadrul acestor unități persoana în cauză îndeplinea serviciul militar obligatoriu în calitate de elev al școlii militare.

37. Prin punctul de vedere al completului de judecată al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, în acord cu practica judiciară a acestei curți de apel, s-a apreciat că Școala Militară de Muzică poate fi asimilată, potrivit legislației pensiilor, unui învățământ liceal, ceea ce face să nu se poată reține, ca perioadă asimilată stagiului de cotizare, perioada în care apelantul a fost elev al Școlii Militare de Muzică (1972-1975).

38. Pentru această perioadă apelantul a fost considerat elev și nu a primit o soldă sau alte venituri din partea statului român, iar la momentul înscrierii la unitatea de învățământ acesta avea numai 15 ani.

39. Conform Decretului nr. 198/1953, Școala Militară de Muzică era organizată pe trei cicluri de pregătire, dintre care primul era profesional, de muzică militară, al doilea era de subofițeri și al treilea de ofițeri.

40. S-a reținut și că, prin prevederile art. 5 din Decretul nr. 198/1953, s-a dispus ca recrutarea de elevi pentru ciclul profesional să se facă dintre candidații cu vârsta de cel puțin 15 ani împliniți și de cel mult 17 ani. Astfel, se puteau înscrie la această unitate școlară numai minorii.

41. Mai mult decât atât, în același act normativ se arată că numai după înscrierea în ciclul de sergenți muzicali se acordă calitatea de militari în termen, rezultând că nu și anterior, pentru ciclul profesional (art. 8).

42. Potrivit art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare: "Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege."

43. La rândul său, Legea nr. 263/2010 stabilește, prin art. 17 alin. (2) raportat la art. 49 alin. (1) lit. g), că perioada în care asiguratul a fost elev al unei școli militare din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, cu excepția liceului militar, constituie stagiu de cotizare potrivit acestei legi.

44. Aceeași cerință pentru reținerea vechimii în serviciu, aceea ca beneficiarul să fi fost elev al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare, se regăsește și în noua lege privind pensiile militare de stat, respectiv Legea nr. 223/2015, la art. 3 lit. e) pct. 3, confirmând concepția legiuitorului în materie.

45. Completul de judecată de la Curtea de Apel Pitești a apreciat că din prevederile Decretului nr. 198/1953 reiese că respectivele cursuri ale ciclului profesional al Școlii Militare de Muzică nu urmăresc formarea de cadre militare, elevul neprimind grad militar la terminarea acestor cursuri.

46. În consecință, s-a apreciat că perioada în care reclamantul a urmat cursurile ciclului profesional al Școlii Militare de Muzică nu constituie stagiu de cotizare în condițiile Legii nr. 263/2010, aplicabile până la data de 1 ianuarie 2016, și nici vechime în serviciu conform Legii nr. 223/2015, în vigoare după data menționată.

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

47. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele naționale au înaintat hotărârile judecătorești identificate și care prezintă relevanță, precum și punctele de vedere teoretice exprimate de către judecători, rezultând faptul că nu s-a cristalizat o practică judiciară unitară cu privire la chestiunea de drept în discuție.

48. Astfel, într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională. În această opinie s-a considerat că intenția legiuitorului a fost de a include în categoria perioadelor asimilate doar acele perioade în care asiguratul a urmat o școală militară de nivel superior studiilor liceale, în condițiile în care acestea din urmă au fost excluse.

49. Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că, din contră, dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 trebuie interpretate în sensul că perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, fiind o școală militară.

50. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 1.307 din 27 iulie 2017, a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări.

VII. Jurisprudența Curții Constituționale

51. Nu au fost identificate decizii relevante ale Curții Constituționale cu privire la chestiunea de drept în discuție.

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

52. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

53. Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecătorilor-raportori a fost că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 și a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional absolvit după gimnaziu, în cadrul Școlii Militare de Muzică, astfel cum era reglementată prin Decretul nr. 198/1953, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională.

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție

54. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de părți și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

55. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile au fost instituite mai multe condiții de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ și care pot fi enunțate astfel:

- existența unei cauze în curs de judecată, aflate în ultimă instanță;

- cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;

- soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării;

- chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă;

- Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

56. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele două condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de două complete din cadrul Curții de Apel Oradea și al Curții de Apel Pitești, învestite cu soluționarea în ultimă instanță a unui conflict de asigurări sociale, potrivit dispozițiilor art. 152 și 155 din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 100-104 din Legea nr. 223/2015, coroborate cu art. 96 pct. 2 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

57. Astfel, instanțele de trimitere sunt legal învestite cu soluționarea apelului în cauze în care se solicită revizuirea drepturilor de pensie militară cu luarea în considerare a perioadei în care titularul acestor drepturi a fost elev al ciclului profesional al Școlii Militare de Muzică.

58. Este îndeplinită și cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, întrucât de încadrarea acestui tip de studii în categoriile utilizate de legislația ce reglementează drepturile de pensie depinde recunoașterea perioadei de studii ca fiind stagiu asimilat, respectiv vechime în serviciu și, implicit, stabilirea cuantumului pensiei cuvenite.

59. Problema prezintă caracter de noutate dată fiind jurisprudența relativ recentă depusă la dosarul cauzei din care rezultă o interpretare diferită a textelor de lege incidente, cu consecința recunoașterii sau nu a respectivei perioade de studii în calculul drepturilor de pensie, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii generalizării unei practici neunitare.

60. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei probleme de drept, materia nefiind în domeniul său de competență materială, și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

61. În consecință, se reține că cele două sesizări conexate îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de lege privind declanșarea procedurii hotărârii prealabile.

62. Pe fondul sesizărilor se reține că ambele instanțe de trimitere solicită a se interpreta dispozițiile art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, care se referă la stagiul asimilat, și prevederile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, care definesc vechimea în serviciu.

63. Astfel, referitor la interpretarea dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a adresat întrebarea "dacă perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional în cadrul Școlii Militare de Muzică, absolvit după gimnaziu, se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv dacă constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională". Simultan, în interpretarea acelorași texte de lege, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a formulat întrebarea în sensul "dacă perioada în care o persoană a urmat ciclul de învățământ profesional de muzică militară din cadrul Școlii Militare de Muzică constituie perioadă în care a fost elev al unei școli militare pentru formarea cadrelor militare sau, dimpotrivă, poate fi echivalată liceului militar".

64. În acest context, cu titlu prealabil, se constată că, aparent și formal, cele două sesizări cuprind întrebări cu un conținut diferit. În esență însă finalitatea ambelor întrebări este aceeași, slujind soluționării unor cereri cu obiect identic, iar răspunsul la cea de-a doua întrebare nu va constitui decât o etapă în argumentarea soluției privitoare la întrebarea adresată de Curtea de Apel Oradea, care are un conținut ceva mai extins. Pentru a nu fragmenta artificial argumentele și a oferi o cursivitate logică expunerii acestora, cele două întrebări vor fi analizate unitar.

65. Cu aceste precizări, se constată în continuare că este corectă opinia potrivit căreia perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional absolvit după gimnaziu, în cadrul Școlii Militare de Muzică, astfel cum era organizată prin Decretul nr. 198/1953, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională, dar nici nu poate fi echivalată liceului militar.

66. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, constituie stagiu asimilat perioada în care asiguratul a fost "elev al unei școli militare (...), cu excepția liceului militar".

67. Aceeași perioadă poate fi valorificată ca vechime în serviciu de către o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, respectiv de militarii cu vocație la pensia militară de stat reglementată de Legea nr. 223/2015. Potrivit acestei legi, constituie vechime în serviciu perioada în care această persoană "a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal" [art. 3 lit. e) pct. 3 din lege].

68. Problema de drept care se impune a fi dezlegată cu prioritate este dacă un elev al ciclului profesional al Școlii Militare de Muzică, astfel cum aceasta a fost organizată prin Decretul nr. 198/1953, poate fi considerat elev al unei școli militare în sensul prevăzut de textele de lege menționate sau, dimpotrivă, ca urmând cursuri de nivel liceal.

69. Pentru lămurirea acestui aspect este necesar a se porni de la noțiunea de școală militară.

70. Este de remarcat faptul că, potrivit dispozițiilor ce au reglementat îndeplinirea serviciului militar pe perioada în litigiu (în spețele în care s-au formulat sesizările, perioada în litigiu este 1972-1976), cadrele militare permanente se compun din subofițeri, maiștri militari și ofițeri, în activitate (art. 29 din Decretul nr. 468/1957, respectiv art. 61 din Legea nr. 14/1972). De asemenea, potrivit art. 26 din Decretul nr. 468/1957, respectiv art. 56-57 din Legea nr. 14/1972, tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani pot fi admiși în școlile militare, respectiv se pot prezenta la concursul de admitere în instituțiile militare de învățământ.

71. Este evident că, potrivit legislației menționate, una dintre condițiile necesare pentru a accede într-o instituție militară de învățământ care asigura o pregătire militară finalizată cu acordarea calității de cadru militar și a unui grad corespunzător acestei pregătiri era împlinirea vârstei de 18 ani, școlile militare fiind destinate formării de ofițeri, maiștri militari și subofițeri.

72. Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor Decretului nr. 198/1953, Școala Militară de Muzică era organizată în trei cicluri de pregătire: ciclul profesional de muzică militară, ciclul de sergenți muzicali și ciclul de ofițeri dirijori.

73. Ciclul profesional de muzică militară pregătea muzicanți executanți și se adresa persoanelor absolvente a 7 clase elementare, cu aptitudini muzicale și vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani, iar programa de învățământ era aceea a școlilor profesionale. Baza de recrutare pentru ciclul sergenților muzicanți era constituită din absolvenții ciclului anterior care împliniseră 18 ani sau militarii în termen cu pregătire muzicală echivalentă, acceptați în urma susținerii unui examen de admitere.

74. Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale menționate rezultă că ciclul profesional de muzică militară este corespondentul unei școli profesionale, ce putea fi urmată după ciclul gimnazial, ca variantă de studii alternativă și corespondentă, ca nivel, liceului. În aceste condiții, chiar dacă, formal, acest ciclu școlar este inclus într-o unitate de învățământ ce purta denumirea de Școală Militară de Muzică, nu poate fi calificat ca formă de învățământ militar în sensul legii, nici echivalentă liceului militar, dar nici echivalentă unei școli militare.

75. Aceasta întrucât, potrivit reglementărilor legale menționate anterior, școlile militare se adresează absolvenților de liceu sau școli profesionale, sunt destinate pregătirii cadrelor militare permanente, au o programă stabilită de Ministerul Apărării Naționale, iar absolvenții acestora devin militari activi deținători ai gradelor militare.

76. Criteriile enunțate sunt îndeplinite doar de ciclurile de sergenți muzicali și de ofițeri dirijori din cadrul Școlii Militare de Muzică. De altfel, în spețele în care s-au formulat prezentele sesizări, ciclul școlii de subofițeri a fost valorificat ca vechime în serviciu pentru beneficiarii pensiilor militare.

77. Prin urmare, durata ciclului profesional nu poate dobândi valențele unui stagiu valorificabil la stabilirea drepturilor de pensie, nefiind echivalentul unei școli militare. În soluționarea problemei de drept este important a se distinge între formele de învățământ, în funcție de conținutul ciclului de învățământ, și de a se verifica îndeplinirea criteriilor ce caracterizează o școală destinată formării cadrelor militare, prin raportare la reglementările specifice domeniului apărării naționale, fără ca analiza să se limiteze la aspectul formal al denumirii acestei instituții.

78. Ciclul de învățământ profesional, deși se află la același nivel, este distinct și de cel liceal, din punctul de vedere al formei de învățământ. În ceea ce privește învățământul profesional de muzică militară din cadrul Școlii Militare de Muzică, acesta a fost transformat în ciclu liceal în mod expres prin Hotărârea Guvernului nr. 1.016/1990, astfel că, până la această dată, nu se poate vorbi de echivalarea studiilor profesionale cu cele liceale.

79. Deși acest aspect nu are legătură directă cu stabilirea drepturilor de pensie, întrucât perioada studiilor liceale nu reprezintă stagiu, întrebarea adresată de Curtea de Apel Pitești urmărește identificarea unui argument care să justifice de ce un astfel de ciclu de școală profesională nu poate fi valorificat, deși nu este exclus expres de lege, precum liceul, din categoria perioadelor asimilate stagiului contributiv sau vechimii în serviciu.

80. Din acest punct de vedere se poate aprecia că, în identificarea stagiului/vechimii asimilate, se aplică norma pozitivă, respectiv se verifică dacă a fost urmată o școală militară, referirea din textele de lege analizate, cu titlu de excepție, la învățământul liceal militar fiind de natură a exclude de la asimilare un nivel de studii, cel "liceal", aflat între ciclurile gimnaziale și postliceale (nivel în care sunt cuprinse și școlile profesionale), și nu o anumită formă de învățământ, "liceul". Prin urmare, nu se poate considera că a fost inclusă în perioada de stagiu asimilat, respectiv de vechime în serviciu perioada în care au fost urmate cursurile unor instituții de învățământ de același nivel cu cele exceptate, doar pentru că nu au fost indicate în mod formal.

81. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

În numele legii

D E C I D E:

Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.526/111/2016 și Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în Dosarul nr. 1.161/109/2016 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional absolvit după gimnaziu, în cadrul Școlii Militare de Muzică, astfel cum era reglementată prin Decretul nr. 198/1953 privind reorganizarea Școlii Militare de Muzică, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de apărare națională.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2017.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Mitroi

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...