Curtea Constituțională

Decizia nr. 862/2011 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic

Modificări (...), Referințe (1)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 16 septembrie 2011

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepție ridicată de Viorel Horga în Dosarul nr. 30.240/3/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.487D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 4.616D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepție ridicată de Viorel Horga, Tudor Nuță și Zamfir Valentin în Dosarul nr. 10.164/3/2010 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 4.616D/2010 la Dosarul nr. 4.487D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 8 octombrie 2010 și 10 noiembrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 30.240/3/2009 și nr. 10.164/3/2010, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Excepția a fost ridicată de Viorel Horga, Tudor Nuță și Zamfir Valentin în dosarele de mai sus având ca obiect soluționarea unor acțiuni în contencios administrativ referitoare la o obligație de a face și la anularea unui act emis de Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și ale art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 referitoare la Interzicerea discriminării, ambele din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece creează un regim discriminatoriu în ceea ce privește răspunderea patrimonială referitoare la pagubele din pădurile care se încadrează în zonele menționate.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 105 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, care au următorul conținut:

"

Valoarea prejudiciilor din pădurile încadrate prin amenajamentul silvic în grupa I funcțională, din perdelele forestiere de protecție și din jnepenișuri se stabilește prin multiplicarea de două ori a valorii obținute potrivit legii."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și ale art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 referitoare la Interzicerea discriminării, ambele din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul soluționării Deciziei nr. 401 din 13 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 1 iunie 2010, Curtea Constituțională a statuat că prevederile de lege criticate prin care se stabilește modalitatea de calcul al prejudiciilor aduse pădurilor încadrate prin amenajamentul silvic, precum și posibilitatea de recuperare a prejudiciului se aplică în mod egal tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza prevăzută de norma criticată.

Referitor la critica de neconstituționalitate față vizând dreptul la un proces echitabil, Curtea a reținut că normele criticate nu înlătură posibilitatea proprietarilor de păduri de a se adresa justiției și de a se prevala de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil, întrucât, potrivit art. 10 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, aceștia fac parte din ocoalele silvice private. Astfel, proprietarii de păduri își pot recupera prejudiciul evaluat potrivit legii prin ocolul silvic din care fac parte.

În plus, potrivit art. 8 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, din sumele încasate cu titlu de despăgubiri, 50% se acordă proprietarului pădurii în care s-a produs paguba, dacă acesta are asigurate serviciile silvice/administrarea pădurii în condițiile legii.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Distinct de acestea, Curtea mai constată că potrivit art. 25 alin. (1) lit. a) din Codul silvic, grupa I este definită ca fiind aceea "care cuprinde păduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei și a obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului și a ecofondului, precum și pădurile din ariile naturale protejate de interes național". Prin urmare, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010) aplicarea și tratamentul juridic mai sever în ceea ce privește pagubele aduse pădurilor din această grupă este justificată obiectiv, rațional și proporțional cu scopul vizat, întrucât autorii acestor prejudicii nu se află în aceeași situație juridică cu cei care aduc pagube pădurilor din grupa a II-a. Pe cale de consecință, legiuitorul poate aplica un tratament juridic diferit dacă faptele sunt diferite, sens în care numai în situații egale tratamentul juridic aplicat trebuie să fie identic.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepție ridicată de Viorel Horga în Dosarul nr. 30.240/3/2009 și de Viorel Horga, Tudor Nuță și Zamfir Valentin în Dosarul nr. 10.164/3/2010, ambele ale Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
;
se încarcă...