Universul Juridic nr. 11/2017

Unele observații privind aplicarea legii penale mai favorabile faptelor în curs de judecată
de Alexandra-Raisa Roșcan

20 noiembrie 2017

În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă
  •  

1. Noul Cod penal în raport cu vechiul Cod penal

Noul Cod penal a luat ființă ca urmare a necesității ralierii statului român la reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene cu scopul de a crea un spațiu unitar în care libertatea, securitatea și justiția să fie garantate.

Spre deosebire de vechea reglementare în care viziunea legiuitorului era preponderent represivă, noul Cod penal are un caracter preventiv, adică prevede sancțiuni mai blânde pentru inculpații care încalcă pentru prima data legea penală. Însă, regimul sancționator nu este același și pentru cei care săvârșesc o pluralitate de infracțiuni, deoarece noul Cod penal își propune să îi descurajeze pe inculpații care tind să lezeze în mod repetat valorile sociale ocrotite de acesta. Așadar, noul Cod penal prevede sancțiuni penale mai reduse, dar termene mai sporite pentru instituții pe care o parte din doctrină le consideră ca fiind autonome. Astfel, dacă vechiul Cod prevedea că pentru concursul de infracțiuni se aplică pedeapsa cea mai grea, putând fi sporită până la maximul ei special, iar atunci când acest maxim nu era îndestulător, instanța putea adăuga un spor de până la 5 ani, potrivit actualului Cod penal se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă în mod automat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. De asemenea, pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în Codul penal de la 1969 aceasta putea fi aplicată pentru o pedeapsă de 4 ani, pe când în noul Cod penal aplicarea acesteia este limitată la o pedeapsă de cel mult 3 ani. În ceea ce privește prescripția, potrivit vechiului Cod penal, anterior modificării survenite prin Legea nr. 63/2012, aceasta se considera împlinită în momentul în care se depășeau termenele generale cu încă o jumătate, pe când noul Cod penal stabilește că prescripția se consideră împlinită la data când s-au depășit termenele generale prevăzute de art. 154 cu încă o dată.

Dacă, potrivit tratamentului sancționator noul Cod penal este mai favorabil inculpatului, deoarece prevede limite speciale de pedeapsă mult diminuate în comparație cu vechea reglementare penală, nu același lucru se poate spune și despre aplicare acestuia pe instituții autonome, în acest sens rămânând mai favorabil Codul penal de la 1969.

În ceea ce privește aplicarea legii penale în timp se poate observa că i s-a acordat întâietate față de aplicarea legii penale în spațiu. Astfel, în actualul Cod penal o găsim reglementată la capitolul II secțiunea 1, pe când în vechiul Cod penal era stipulată în cadrul capitolului II secțiunea a II-a.

Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei este reglementată în noul Cod penal la art. 5, al cărui prim alineat preia dispozițiile alin. (1) al art. 13 din Codul penal de la 1969. Alin. (2) al art. 13 din vechea reglementare are corespondent în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012.

2. Noutatea legislativă introdusă prin alin. (2) al art. 5 din noul Cod penal

Alin. (2) constituie transpunerea în dreptul penal a art. 115 alin. (8) din Constituție care prevede că "prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței".

Alin. (2) al art. 5 din noul Cod penal are rolul de a clarifica aplicarea legii penale mai favorabile și în cazul reglementărilor cuprinse în ordonanțele de urgență respinse sau aprobate cu modificări, respectiv în acte normative declarate neconstituționale, soluția propusă de acest text fiind aplicabilă și de lege lata, așa încât nu există modificări în ceea ce privește regimul aplicabil(1) .

Noutatea adusă de acest alineat constă în faptul că atât ordonanțele de urgență până a fi modificate sau respinse, cât și actele normative până a fi declarate neconstituționale nu sunt lipsite de efecte juridice dacă constituie legi penale mai favorabile.

Pentru a își găsi aplicabilitate acest alineat este necesar ca ordonanțele de urgență, respectiv actele normative să fi fost în vigoare în momentul comiterii faptei sau să fi fost în vigoare și numai pentru o perioadă scurtă de timp între momentul comiterii faptei și momentul pronunțării unei hotărâri definitive de către instanța de judecată.

3. Condițiile generale pentru aplicarea legii penale mai favorabile faptelor în curs de judecată

Pentru a își găsi aplicabilitatea art. 5 din actualul Cod penal este necesar să fie întrunite în mod cumulativ patru condiții:

a) Succesiunea a două sau mai multe legi penale să intervină între momentul săvârșirii faptei și momentul judecării definitive a acesteia;

Este necesar ca legea sau legile succesive să intre în vigoare înainte de judecarea definitivă a cauzei, deoarece dacă acestea intervin după pronunțarea unei hotărâri definitive își va găsi aplicabilitate art. 6 din Codul penal. Totuși, dacă hotărârea definitivă este desființată ca urmare a exercitării unei căi extraordinare de atac, iar înainte de rejudecare intervine o nouă lege penală, atunci se va aplica art. 5 din noul Cod penal.

O situație specială o constituie infracțiunile continue, continuate sau de obicei, deoarece acestea sunt infracțiuni de durată, adică se consumă sub legea veche și se epuizează sub legea nouă. În aceste condiții se va aplica în mod obligatoriu legea penală cea nouă, fiind exclusă posibilitatea aplicării art. 5 din Codul penal.

Infracțiunea progresivă este tot o infracțiune de durată, dar în cazul căreia se poate aplica legea penală mai favorabilă dacă între momentul comiterii acțiunii și momentul producerii ultimului rezultat s-au succedat mai multe legi penale. În această situație, infracțiunea se consideră comisă sub imperiul legii de la momentul comiterii acțiunii sau inacțiunii(2), agravarea urmării realizându-se fără intenția făptuitorului.

b) Toate legile penale succesive să incriminează fapta respectivă;

Pentru a se aplica legea penală mai favorabilă în condițiile art. 5 din noul Cod penal este necesar ca și legile succesive apărute între momentul comiterii infracțiunii și momentul judecății să păstreze caracterul penal a faptei, deoarece în lipsa acestuia ne-am afla în prezența unei dezincriminări.

..........


În versiunea gratuită textul este afișat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

;
se încarcă...