Relațiile sociale ale copilului | Codul Civil

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată
  •  

Autoritatea părintească - Drepturile și îndatoririle părintești -
Relațiile sociale ale copilului

Art. 494. - Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (6), Librăria Indaco (1)

Părinții sau reprezentanții legali ai copilului pot, numai în baza unor motive temeinice, să împiedice corespondența și legăturile personale ale copilului în vârstă de până la 14 ani. Neînțelegerile se soluționează de către instanța de tutelă, cu ascultarea copilului, în condițiile art. 264.

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
    În cea de-a doua opinie, răspunderea părinților se întemeiază nu numai pe neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligației de supraveghere, dar, totodată, și a obligației de a asigura minorului o educație corespunzătoare. Această opinie este admisă de mulți autori de specialitate1082 și a căpătat o aplicație constantă în practica judiciară,1083 materializându-se prin elaborarea textului legal parafrazat mai sus. Instanțele care au pronunțat asemenea hotărâri au întemeiat obligația de educare a părinților pe prevederile art. 101 Codul familiei., în contextul legal anterior, respectiv, își vor argumenta soluțiile pe dispozițiile art. 494 și 487 noul C. civ.. 
    1082 T. Ionașcu, Curs de drept civil. Obligațiuni, Litografia învățământului, București, 1950, p. 195. 
    1083 Trib. Suprem, dec. nr. 2682/1987, R.R.D. nr. 9/1988, p. 75.
[ Mai mult... ]
 

Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
    În ceea ce privește drepturile și îndatoririle părintești, acestea nu sunt cu mult diferite de cele existente în reglementarea coroborată adispozițiilor Codului familiei (art. 100-107) și ale Legii nr. 272/2004 (art. 8, 25, 28, 32, 62). 
    Subliniem, însă, câteva aspecte de noutate: 
    a) consacrarea expresă afaptului că părintele minor, care aîmplinit 14 ani, are numai drepturile și îndatoririle părintești cu privire la persoana copilului, nu și pe cele referitoare la bunurile acestuia (pentru acestea din urmă, ase vedea și art. 62 din Legea nr. 272/2004); [ Mai mult... ] 

Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, ediția 5
    1017 Cu privire la dreptul copilului la viață intimă, privată și familială, drept fundamental opozabil inclusiv părinților, consacrat prin art. 16 alin. (1) și (2) din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, reluat de art. 22 din Legea nr. 272/2004, republicată, a se vedea E. Florian, Protecția drepturilor copilului, op. cit., p. 42-43.
[ Mai mult... ]
 

Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Corelații. Deși exprimat într-o formă eliptică, ce pare să nu permită circumstanțieri și distincții sub aspectul persoanelor cu care minorul poate avea „relații sociale”, dreptul copilului de a purta corespondență și de a avea legături personale – adică dreptul la relații sociale – trebuie în mod necesar conexat conceptului de „relații personale” astfel cum acesta este definit de Legea nr. 272/2004 și de Convenția asupra relațiilor personale care privesc copiii, adoptată la Strasbourg la 15 mai 2003 și ratificată de România prin Legea nr. 87/2007. Fiecare dintre modalitățile de realizare a legăturilor persoanele descrisă de actele normative menționate se circumscrie raportului dintre copil și persoane care, potrivit legii, au dreptul de a stabili anumite relații și de a păstra un contact cu copilul, în considerarea calității lor de rude sau membri ai familiei extinse. Relevante sunt, sub acest aspect, primele două alineate ale art. 17 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora: „(1) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. (2) Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior”. [ Mai mult... ] 

Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
    exercitarea autorității părintești se realizează sub controlul societății, realizat îndeosebi prin intermediul serviciilor publice de asistență socială, înființate de fiecare autoritate publică locală, organismele specializate ale statului [art. 39 din Legea nr. 272/2004, republicată, și art. 508 alin. (1) C. civ..] și al instanței de tutelă [art. 486; art. 494; art. 495; art. 496 alin. (3); art. 497 alin. (2); art. 498 alin. (2); art. 499 alin. (4); art. 505 alin. (2); art. 506 și art. 508 C. civ..]. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Civil:
Durata autorității părintești
Îndatorirea de respect
Neînțelegerile dintre părinți
Conținutul autorității părintești
Îndatoririle specifice
Măsurile disciplinare
Drepturile părintelui minor
Religia copilului
Numele copilului
Supravegherea copilului
Relațiile sociale ale copilului
Înapoierea copilului de la alte persoane
Locuința copilului
Schimbarea locuinței copilului
Schimbarea felului învățăturii ori al pregătirii profesionale
Obligația de întreținere
Independența patrimonială
Administrarea bunurilor copilului
Alte dispoziții aplicabile
Modul de exercitare a autorității părintești
Exercitarea autorității părintești în caz de divorț
Reviste:
Condiția interesului în promovarea acțiunii
Autoritatea părintească
Observații asupra accesiunii imobiliare artificiale în reglementarea noului Cod civil (I)
1. Desfacerea căsătoriei. Exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către unul dintre părinți. Motive temeinice
Considerații în legătură cu drepturile și îndatoririle părintești (I)
Stabilirea locuinței minorului în cazul în care părinții nu conviețuiesc. O analiză juridico-psihologică/La determination du lieu de residence du mineur dans le cas où les parents ne cohabitent pas. une analyse juridique et psychologique/Determination of the child's place of residence in the case where parents do not live together. a legal and psychological analysis
Câteva aspecte privind rolul jurisprudenței în exercitarea autorității părintești în caz de divorț
Ascultarea obligatorie a minorului în procedura judiciară și administrativă
Opinia copilului și alte probleme de drept, cu privire specială asupra cazului Sorina
Doctrină:
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, ediția 5
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
Comentariile Codului civil - Familia (art. 258-534)
Referințe în cărți:
Exercitarea autorității părintești după divorț
;
se încarcă...