Interzicerea analogiei | Codul Civil
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.
Despre legea civilă - Interpretarea și efectele legii civile -
Interzicerea analogiei
Art. 10. - Jurisprudență, Reviste (30), Doctrină (3)
Legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.
Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
Noul Cod civil Comentarii, doctrină și jurisprudență. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
Notă Art. 10
Prin derogare de la reglementarea art. 1 alin. (2) noul C. civ., sunt trei situații în care aplicarea legii prin analogie nu este permisă: a) exceptio est strictissimae interpretationis care se traduce prin excepția este de stricta interpretare; b) restrângerea unor drepturi civile; c) reglementarea unor sancțiuni civile. [ Mai mult... ]
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
Interzicerea extensiunii analogice. Textul consfințește, pentru diferite domenii ale dreptului civil, raportul dintre legea generală și legea specială. Dacă legea generală este comună pentru o întreagă sferă de reglementare ceea ce înseamnă că acționează în toate cazurile și în orice materie, legea specială se aplică într-un domeniu mai restrâns, special determinat și limitat la cazuri expres stabilite. Pe baza acestei realități și a ceea ce opune, ca reguli de interpretare, specialia generalibus derogant (norma specială derogă de la norma generală) de generalia specialibus non derogant (norma generală nu derogă de la norma specială), rezultă că legea specială are prioritate față de legea generală, se completează cu legea generală (pentru aspectele nereglementate), este de strictă interpretare, nu este susceptibilă de extrapolare și nu poate fi aplicată prin analogie. De asemenea, „nu sunt susceptibile de extensiune analogică normele care restrâng liberul exercițiu al drepturilor sau cele cu caracter excepțional (a se vedea M. Eremia, Analogia, în N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, ed. 2, Ed. All Beck, București, 2005, p. 259). Analogia este interzisă și în cazul legilor care prevăd sancțiuni civile, îndeosebi în spațiul răspunderii civile, unde acționează adagiul nulla poena sine lege adăugat altuia – nullum crimen sine lege, în sensul că o sancțiune civilă nu există decât dacă legea o prevede (a se vedea I. Deleanu, S. Deleanu, Mică enciclopedie a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 384).
[ Mai mult... ]
[ Mai mult... ]
Noul Cod civil Comentarii, doctrină și jurisprudență. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
1.
Analogia operează atunci când pentru o anumită situație juridică nu există norme juridice civile care să o reglementeze. În acest caz, interpretul, care se confruntă cu o lacună a legii, caută, potrivit art. 1 alin. (2) NCC, mai întâi o uzanță existentă în materia respectivă, care să dea soluția problemei juridice; dacă nu există uzanțe, caută apoi o normă juridică civilă ce reglementează o situație juridică asemănătoare și, ulterior, cercetând acea normă, stabilește dacă ea poate fi aplicată și situației juridice nereglementate; dacă nu găsește o normă juridică civilă asemănătoare, recurge la principiile generale ale dreptului. Reiese, de aici, că analogia poate fi de două feluri, a legii și a dreptului (C.T. Ungureanu, op. cit., p. 44). [ Mai mult... ]