Despre legea civilă | Codul Civil

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

TITLUL PRELIMINAR Despre legea civilă Reviste (3)

CAPITOLUL I Dispoziții generale Reviste (1)

Izvoarele dreptului civil Reviste (3)

Art. 1. - Jurisprudență, Reviste (30), Doctrină (4), Librăria Indaco (3)

(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului. Jurisprudență, Reviste (44), Doctrină (1)

(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. Jurisprudență, Reviste (47), Doctrină (3)

(3) În materiile reglementate prin lege, uzanțele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea. Jurisprudență, Reviste (15), Modele (1)

(4) Numai uzanțele conforme ordinii publice și bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. Jurisprudență, Reviste (6)

(5) Partea interesată trebuie să facă dovada existenței și a conținutului uzanțelor. Uzanțele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate în domeniu se prezumă că există, până la proba contrară. Reviste (6)

(6) În sensul prezentului cod, prin uzanțe se înțelege obiceiul (cutuma) și uzurile profesionale. Reviste (3), Doctrină (2), Comentarii expert (1)

Obiectul și conținutul Codului civil

Art. 2. - Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (3), Librăria Indaco (2)

(1) Dispozițiile prezentului cod reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale. Jurisprudență, Reviste (26), Doctrină (2)

Aplicarea generală a Codului civil

Art. 3. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (35), Doctrină (4), Librăria Indaco (7)

(1) Dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil. Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (2)

(2) Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. Jurisprudență, Reviste (28), Doctrină (5), Modele (1)

(3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una ori mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri ori în prestarea de servicii, indiferent dacă are ori nu un scop lucrativ. Jurisprudență, Reviste (27), Doctrină (4)

Aplicarea prioritară a tratatelor internaționale privind drepturile omului

Art. 4. - Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (4)

(1) În materiile reglementate de prezentul cod, dispozițiile privind drepturile și libertățile persoanelor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Constituția, Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte. Reviste (1)

(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și prezentul cod, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care prezentul cod conține dispoziții mai favorabile.

Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene

Art. 5. - Jurisprudență, Reviste (17), Doctrină (4), Librăria Indaco (2)

În materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părților. Reviste (1)

CAPITOLUL II Aplicarea legii civile Reviste (1)

Aplicarea în timp a legii civile

Art. 6. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (21), Doctrină (5), Librăria Indaco (4)

(1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. Jurisprudență, Reviste (19), Doctrină (1)

(2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (1)

(3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (4)

(4) Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. Admis recurs în interesul legii (1), Jurisprudență, Reviste (18), Doctrină (2)

(5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (1)

(6) Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi. Jurisprudență, Reviste (15), Doctrină (1)

Teritorialitatea legii civile

Art. 7. - Legislație conexă (1), Reviste (1), Doctrină (4)

(1) Actele normative adoptate de autoritățile și instituțiile publice centrale se aplică pe întreg teritoriul țării, afară de cazul în care se prevede altfel. Reviste (2), Doctrină (1)

(2) Actele normative adoptate, în condițiile legii, de autoritățile și instituțiile administrației publice locale se aplică numai în raza lor de competență teritorială. Doctrină (1)

Extrateritorialitatea legii civile

Art. 8. - Reviste (5), Doctrină (5)

În cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile se face ținându-se seama de normele de drept internațional privat cuprinse în cartea a VII-a din prezentul cod. Reviste (1)

CAPITOLUL III Interpretarea și efectele legii civile

Interpretarea legii Reviste (1)

Art. 9. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3), Librăria Indaco (1)

(1) Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială. Jurisprudență, Doctrină (1)

(2) Norma interpretativă produce efecte numai pentru viitor. Reviste (2)

(3) Interpretarea legii de către instanță se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecății. Jurisprudență, Reviste (1)

Interzicerea analogiei

Art. 10. - Jurisprudență, Reviste (22), Doctrină (3), Librăria Indaco (1)

Legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.

Respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri

Art. 11. - Jurisprudență, Reviste (29), Doctrină (5)

Nu se poate deroga prin convenții sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri.

Libertatea de a dispune

Art. 12. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (5)

(1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este insolvabil. Reviste (5), Doctrină (1)

Renunțarea la drept

Art. 13. - Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (4)

Renunțarea la un drept nu se prezumă.

Buna-credință

Art. 14. - Jurisprudență, Reviste (43), Doctrină (6), Librăria Indaco (3)

(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. Jurisprudență, Reviste (14), Doctrină (2)

(2) Buna-credință se prezumă până la proba contrară. Jurisprudență, Reviste (15), Doctrină (3)

Abuzul de drept

Art. 15. - Jurisprudență, Reviste (59), Doctrină (6), Librăria Indaco (4)

Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe. Jurisprudență, Reviste (1), Comentarii expert (1)

Vinovăția

Art. 16. - Jurisprudență, Reviste (17), Doctrină (5), Librăria Indaco (2)

(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, persoana răspunde numai pentru faptele sale săvârșite cu intenție sau din culpă. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

(2) Fapta este săvârșită cu intenție când autorul prevede rezultatul faptei sale și fie urmărește producerea lui prin intermediul faptei, fie, deși nu îl urmărește, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat. Jurisprudență, Reviste (10)

(3) Fapta este săvârșită din culpă când autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deși trebuia să îl prevadă. Culpa este gravă atunci când autorul a acționat cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o față de propriile interese. Jurisprudență, Reviste (8), Doctrină (1)

(4) Atunci când legea condiționează efectele juridice ale unei fapte de săvârșirea sa din culpă, condiția este îndeplinită și dacă fapta a fost săvârșită cu intenție. Reviste (5), Doctrină (1)

Eroarea comună și invincibilă

Art. 17. - Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (4)

(1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuși. Jurisprudență, Reviste (5)

(2) Cu toate acestea, când cineva, împărtășind o credință comună și invincibilă, a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanța judecătorească, ținând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, față de cel aflat în eroare, aceleași efecte ca și când ar fi valabil, afară de cazul în care desființarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu. Jurisprudență, Reviste (2)

(3) Eroarea comună și invincibilă nu se prezumă.

(4) Dispozițiile prezentului articol nu sunt aplicabile în materie de carte funciară și nici în alte materii în care legea reglementează un sistem de publicitate. Reviste (2)

CAPITOLUL IV Publicitatea drepturilor, a actelor și a faptelor juridice Reviste (1)

Obiectul publicității și modalitățile de realizare

Art. 18. - Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (5), Librăria Indaco (2)

(1) Drepturile, actele și faptele privitoare la starea și capacitatea persoanelor, cele în legătură cu bunurile care aparțin acestora, precum și orice alte raporturi juridice sunt supuse publicității în cazurile expres prevăzute de lege. Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, denumită în cuprinsul prezentului cod și arhivă, prin registrul comerțului, precum și prin alte forme de publicitate prevăzute de lege. Reviste (5), Doctrină (2)

Condițiile de publicitate

Art. 19. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Doctrină (5)

(1) Procedura și condițiile de publicitate se stabilesc prin lege. Jurisprudență, Reviste (2)

(2) Îndeplinirea formalității de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este lipsită de capacitatea de exercițiu. Reviste (4), Doctrină (2)

(3) Orice renunțare sau restrângere a dreptului de a îndeplini o formalitate de publicitate, precum și orice clauză penală sau altă sancțiune stipulată pentru a împiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise. Reviste (5), Comentarii expert (1)

(4) Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicității, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită. Reviste (2), Doctrină (1)

Efectele publicității

Art. 20. - Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (4)

(1) Publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice. Reviste (9), Doctrină (1)

(2) Între părți sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, după caz, drepturile, actele sau faptele juridice, precum și orice alte raporturi juridice produc efecte depline, chiar dacă nu au fost îndeplinite formalitățile de publicitate, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. Reviste (4), Doctrină (1)

(3) Publicitatea nu validează dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate acestea, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, ea poate produce efecte achizitive în favoarea terților dobânditori de bună-credință. Reviste (2), Doctrină (1)

(4) Publicitatea nu întrerupe cursul prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. Doctrină (1)

Prezumțiile

Art. 21. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (4)

(1) Dacă un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condițiile legii. Reviste (4)

(2) În cazul în care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezumă că el nu există.

Lipsa publicității. Sancțiuni

Art. 22. - Reviste (5), Doctrină (4)

(1) Dacă formalitatea de publicitate nu a fost realizată, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicității sunt inopozabile terților, afară de cazul în care se dovedește că aceștia le-au cunoscut pe altă cale. Reviste (5), Doctrină (1)

(2) Atunci când legea prevede că simpla cunoaștere de fapt nu suplinește lipsa de publicitate, absența acesteia poate fi invocată de orice persoană interesată, inclusiv de terțul care a cunoscut, pe altă cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicității. Reviste (4)

(3) În toate cazurile însă, simpla cunoaștere a dreptului, actului, faptului sau raportului juridic nu suplinește lipsa de publicitate față de alte persoane decât terțul care, în fapt, le-a cunoscut. Reviste (2)

Concursul dintre formele de publicitate

Art. 23. - Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (4)

Dacă un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus în același timp unor formalități de publicitate diferite, neefectuarea unei cerințe de publicitate nu este acoperită de îndeplinirea alteia.

Consultarea registrelor publice

Art. 24. - Jurisprudență, Reviste (10), Doctrină (6), Modele (1)

Orice persoană, chiar fără a justifica un interes, poate, în condițiile legii, să consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumită situație juridică și să obțină extrase sau copii certificate de pe acestea.

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Abuzul de drept. Răspundere civilă delictuală. Cumulul răspunderii civile cu răspunderea penală - Mădălina Moceanu
1. Administratorul unei societăți comerciale cu răspundere limitată – persoană fizică – are calitatea procesuală pasivă în litigiile având ca obiect angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, constând în prejudicierea statului ca urmare a nerespectării unor dispoziții legale aplicabile societăților comerciale, precum și tuturor operațiunilor economice.
2. Răspunderea penală a administratorului societății comerciale nu înlătură răspunderea civilă delictuală pentru pagubele astfel produse.
[ Mai mult... ]

Despre clauzele nescrise - Marian Orzață
Codul civil nu oferă o definiție clară a termenului de "nescris" dar sensul acestuia se poate deduce din interpretarea art. 1.255 Cod civil.
Din interpretarea acestui articol se poate desprinde ideea că aceste clauze sunt clauze care contravin dispozițiilor legale imperative și care, nefiind esențiale pentru încheierea acelui actului juridic, pot fi considerate ca inexistente în cardul acestuia fără a-i afecta valabilitatea.
[ Mai mult... ]

Exemplu de uzanțe acceptate de jurisprudență - Horatiu Sasu
Un exemplu de uzanțe pe care jurisprudența le-a considerat valabile chiar sub imperiul Codului Civil anterior l-am dat într-unul din comentariile de la art. 1.719 Cod civil, la care trimitem. Cu atât mai mult sunt valabile decizii similare ale instanțelor acum, când uzanțele sunt recunoscute ca izvor de drept în articolul pe care îl adnotăm. [ Mai mult... ]

Doctrină:

Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
    Prin acest articol este reglementată ierarhia izvoarelor dreptului civil. Izvorul primordial este legea. În cazul în care legea nu reglementează situațiile deduse judecății vor fi aplicate uzanțele, iar acolo unde acestea nu există vor fi aplicate dispozițiile legale privitoare la situațiile asemănătoare, fiind permisă, în acest fel, aplicarea legii prin analogie. Dacă nu există nici reglementări asemănătoare, se vor aplica principiile generale ale dreptului (principiul asigurării bazelor legale de funcționare a statului, principiul libertății și al legalității, principiul responsabilității, principiul echității și al justiției). Noua reglementare nu mai folosește noțiunea de obicei, ci pe cea de uzanță. Aceste uzanțe nu vor putea fi aplicate în materiile reglementate prin lege decât dacă aceasta face trimitere în mod expres la uzanțe. [ Mai mult... ] 

Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
    Noțiunea de izvor al dreptului civil poate fi definită ca forma specifică de exprimare aregulilor de conduită cuprinse în normele juridice civile. În cadrul normelor de conduită sociale (morale, religioase, politice, sportive etc.) care definesc relațiile dintre oameni sau dintre aceștia și societate, un loc important îl ocupă normele de drept A se vedea I. Urs, Drept civil român. Teoria generală,Editura Oscar Print, București, 2001, p. 56.. Formele specifice de exprimare anormelor de drept civil constituie izvoare ale dreptului civil. Cu alte cuvinte, izvoarele dreptului civil reprezintă formele în care sunt exprimate regulile de conduită generale, abstracte și impersonale, de aplicabilitate repetată, care privesc comportarea părților raporturilor juridice civile. Concret, conform prevederilor art. 1 noul C. civ., izvoarele dreptului civil (regulile de conduită generale, abstracte și impersonale) sunt legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului, în această ordine de preferință imperativă. Noul Cod civil acordă prioritate legii, ca izvor de drept, și numai în cazurile neprevăzute de lege se vor aplica uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. În materiile reglementate de lege, uzanțele se aplică numai dacă legea face trimitere la acestea. Totodată, aceste uzanțe trebuie să fie conforme ordinii publice și bunelor moravuri. Partea interesată trebuie să facă dovada existenței și aconținutului uzanțelor. Cele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate în domeniu se prezumă că există, până la proba contrară. În sensul noului Cod civil, prin uzanțe se înțelege obiceiul (cutuma) și uzurile profesionale A se vedea art. 1 alin. (1)-(6) noul C. civ... [ Mai mult... ] 

Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Noțiunea de izvor al dreptului. Norma juridică (regula de conduită) reprezintă forma internă a dreptului. Formularea normei juridice constituie forma de exprimare exterioară a dreptului, denumită izvor propriu-zis de drept sau sursă creatoare nemijlocită de drept (a se vedea Y. Eminescu, Izvoarele dreptului civil, în T. Ionașcu ș.a., Tratat de drept civil, vol. I, p. 53; N. Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. All Beck, București, 2005, p. 161 și urm.). Cu alte cuvinte, izvoarele dreptului civil reprezintă formele în care sunt exprimate regulile de conduită generale, abstracte și impersonale, de aplicabilitate repetată, care privesc comportarea părților raporturilor juridice civile (E. Lupan, Drept civil, p. 36). [ Mai mult... ] 

Noul Cod civil Comentarii, doctrină și jurisprudență. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
   1. În Codul civil din 1864 nu exista un text care să precizeze izvoarele dreptului civil. Aces­tea au reprezentat o creație a doctrinei și practicii judiciare, valorificată în noul Cod civil. 
   2. Noțiunea de izvor de drept civil are un sens formal și un sens material. În sens formal, prin izvor de drept civil se înțelege forma specifică de exprimare a normelor juridice civile. În sens material, izvorul de drept civil reprezintă condițiile materiale de existență care generează normele ramurii dreptului civil (O. Ungureanu, Drept civil. Introducere, ed. a 6-a, Ed. Rosetti, București, 2002, p. 30). [ Mai mult... ] 

Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
    Noțiunea de izvor al dreptului civil poate fi definită ca forma specifică de exprimare aregulilor de conduită cuprinse în normele juridice civile. În cadrul normelor de conduită sociale (morale, religioase, politice, sportive etc.) care definesc relațiile dintre oameni sau dintre aceștia și societate, un loc important îl ocupă normele de drept A se vedea I. Urs, Drept civil român. Teoria generală,Editura Oscar Print, București, 2001, p. 56.. Formele specifice de exprimare anormelor de drept civil constituie izvoare ale dreptului civil. Cu alte cuvinte, izvoarele dreptului civil reprezintă formele în care sunt exprimate regulile de conduită generale, abstracte și impersonale, de aplicabilitate repetată, care privesc comportarea părților raporturilor juridice civile. Concret, conform prevederilor art. 1 noul C. civ., izvoarele dreptului civil (regulile de conduită generale, abstracte și impersonale) sunt legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului, în această ordine de preferință imperativă. Noul Cod civil acordă prioritate legii, ca izvor de drept, și numai în cazurile neprevăzute de lege se vor aplica uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. În materiile reglementate de lege, uzanțele se aplică numai dacă legea face trimitere la acestea. Totodată, aceste uzanțe trebuie să fie conforme ordinii publice și bunelor moravuri. Partea interesată trebuie să facă dovada existenței și aconținutului uzanțelor. Cele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate în domeniu se prezumă că există, până la proba contrară. În sensul noului Cod civil, prin uzanțe se înțelege obiceiul (cutuma) și uzurile profesionale A se vedea art. 1 alin. (1)-(6) noul C. civ... [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Reviste:
Limitele libertății de a contracta în afaceri: în căutarea unor repere în materia "bunelor moravuri"
Publicitatea drepturilor, a actelor și a faptelor juridice
Ce e prea mult strică: Despre eficiență în sistemele de publicitate (i)mobiliară
Revista Curierul Judiciar nr. 7/2019
Natura juridică a publicității legale și a cărților funciare (I)
Rolul uzanțelor
Oglinzi paralele: Este puterea de reprezentare o veritabilă putere?/Miroirs parallèles: Le pouvoir de représentation est-il un vrai pouvoir?/Parallel mirrors: Is the power of agency a true power?
Lumina vine de la apus? Aplicarea în timp a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 52/2016*
Uzanțele din comerțul internațional (I)
Prevederi de drept comun aplicabile în materia răspunderii asociaților pentru datoriile unei societăți comerciale. Analiză teoretică și jurisprudențială
Doctrină:
Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
Noul Cod civil Comentarii, doctrină și jurisprudență. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
Drept civil. Partea generală conform noului Cod civil, Vol 1, ediția 1
Comentariile Codului civil. - Publicitatea drepturilor, a actelor și a faptelor juridice (art. 18-24). Cartea funciară (art. 876-915)
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Comentariile Codului civil Persoana juridică(art. 187-251)
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, ediția 5
Modele:
ACT DE CONSTATARE/DECLARARE A NULITĂȚII CONTRACTULUI DE VÂNZARE AUTENTIFICAT SUB NR . . . . . . . . . . DE NOTARUL PUBLIC . . . . . . . . . .
Cerere de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditor (insolvență)
Convenție matrimonială între soți privind alegearea regimului separației de bunuri
Referințe în cărți:
Noile Coduri ale României - Studii și cercetări juridice
Dreptul Afacerilor. Teoria generală. Contractul
Tratat de drept comercial român
Noul Cod civil. Legislație consolidată și index 1 martie 2016
Noul Cod civil. Cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 1/2016
Noul Cod civil si legislatie conexă - 2016
Buna și reaua-credință în negocierea și executarea contractelor de drept comun
Tratat de drept societar - Teorie și practică
Procedurile de prevenire a insolvenței
Dreptul insolvenței. Curs universitar
Admis recurs în interesul legii:
Decizia nr. 1/2014 privind examinarea recursurilor în interesul legii formulate de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. și Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5, art. 201 și art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil și ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 și art. 2.513 din Codul civil, raportat la dispozițiile art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, în referire la invocarea de către instanțe, din oficiu ori de către părți, după momentul procedural prevăzut de art. 2.513 din Codul civil, a excepției prescripției extinctive, în cazul prescripțiilor începute sub imperiul Decretului nr. 167/1958, împlinite și, respectiv, neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil - 1 octombrie 2011
Legislație conexă :
Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
Codul Muncii din 2003
;
se încarcă...