Desfacerea căsătoriei | Codul Civil

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Despre familie - Căsătoria -
CAPITOLUL VII
Desfacerea căsătoriei

SECȚIUNEA 1 Cazurile de divorț

§1. Dispoziții generale

Motive de divorț

Art. 373. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (9), Modele (1), Librăria Indaco (5)

Divorțul poate avea loc: Jurisprudență

a) prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț; Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (4), Modele (2)

b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă; Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (11), Doctrină (5), Modele (2)

c) la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani; Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (4), Modele (1)

d) la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei. Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (5), Modele (1)

§2. Divorțul prin acordul soților pe cale judiciară Puneri în aplicare (1)

Condiții

Art. 374. - Puneri în aplicare (1), Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (9), Modele (2), Proceduri (1), Librăria Indaco (5)

(1) Divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

(2) Divorțul prin acordul soților nu poate fi admis dacă unul dintre soți este pus sub interdicție. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (2)

(3) Instanța este obligată să verifice existența consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț. Jurisprudență, Doctrină (1)

§3. Divorțul prin acordul soților pe cale administrativă sau prin procedură notarială Puneri în aplicare (1), Comentarii expert (1)

Condiții

Art. 375. - Puneri în aplicare (2), Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (17), Doctrină (7), Modele (1), Librăria Indaco (8)

(1) Dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț, potrivit legii. Reviste (6), Doctrină (4)

(2) Divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul public și în cazul în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, dacă soții convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorț, exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soților privind exercitarea în comun a autorității părintești sau cel privind stabilirea locuinței copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5). Jurisprudență, Reviste (14), Doctrină (4), Modele (4)

(3) Dispozițiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător. Reviste (2)

Procedura

Art. 376. - Puneri în aplicare (1), Legislație conexă (3), Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (6), Librăria Indaco (7)

(1) Cererea de divorț se depune de soți împreună. Ofițerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea și le acordă un termen de reflecție de 30 de zile. Reviste (7)

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), cererea de divorț se poate depune la notarul public și prin mandatar cu procură autentică. Reviste (6), Doctrină (1)

(3) La expirarea acestui termen, soții se prezintă personal, iar ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public verifică dacă soții stăruie să divorțeze și dacă, în acest sens, consimțământul lor este liber și neviciat. Reviste (4)

(4) Dacă soții stăruie în divorț, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorț fără să facă vreo mențiune cu privire la culpa soților. Reviste (3), Doctrină (1)

(5) Dispozițiile art. 383 alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător. Dacă soții nu se înțeleg asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorț ori, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părintești, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziție de respingere a cererii de divorț și îndrumă soții să se adreseze instanței de judecată, potrivit prevederilor art. 374. Reviste (5), Doctrină (1), Proceduri (1)

(6) Soluționarea cererilor privind alte efecte ale divorțului asupra cărora soții nu se înțeleg este de competența instanței judecătorești. Reviste (4), Doctrină (1)

Mențiunea în actul de căsătorie

Art. 377. - Puneri în aplicare (1), Reviste (3), Doctrină (5)

(1) Când cererea de divorț este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofițerul de stare civilă, după emiterea certificatului de divorț, face cuvenita mențiune în actul de căsătorie. Doctrină (1)

(2) În cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soții au avut ultima locuință comună, ofițerul de stare civilă emite certificatul de divorț și înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face mențiune în actul de căsătorie. Doctrină (1)

(3) În cazul constatării divorțului de către notarul public, acesta emite certificatul de divorț și înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face mențiune în actul de căsătorie. Reviste (2)

Refuzul ofițerului de stare civilă sau notarului public

Art. 378. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (8), Librăria Indaco (3)

(1) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 375, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public respinge cererea de divorț. Reviste (2)

(2) Împotriva refuzului ofițerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soții se pot adresa cu cererea de divorț instanței de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege. Reviste (3), Doctrină (1), Modele (1)

(3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofițerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților și de a emite certificatul de divorț, oricare dintre soți se poate adresa, pe cale separată, instanței competente. Reviste (2), Doctrină (1)

§4. Divorțul din culpă

Condiții

Art. 379. - Puneri în aplicare (1), Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (9), Modele (1), Librăria Indaco (3)

(1) În cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divorțul se poate pronunța dacă instanța stabilește culpa unuia dintre soți în destrămarea căsătoriei. Cu toate acestea, dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soți, instanța poate pronunța divorțul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorț. Dacă culpa aparține în totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388. Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (3), Modele (1)

(2) În ipoteza prevăzută de art. 373 lit. c), divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului reclamant, cu excepția situației în care pârâtul se declară de acord cu divorțul, când acesta se pronunță fără a se face mențiune despre culpa soților. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (3), Modele (1)

Continuarea acțiunii de divorț

Art. 380. - Reviste (4), Doctrină (7), Librăria Indaco (2)

(1) În situația prevăzută la art. 379 alin. (1), dacă soțul reclamant decedează în timpul procesului, moștenitorii săi pot continua acțiunea de divorț. Doctrină (1)

(2) Acțiunea continuată de moștenitori este admisă numai dacă instanța constată culpa exclusivă a soțului pârât. Reviste (2)

§5. Divorțul din cauza stării sănătății unui soț

Condițiile divorțului

Art. 381. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (5), Modele (1), Librăria Indaco (2)

În cazul prevăzut la art. 373 lit. d), desfacerea căsătoriei se pronunță fără a se face mențiune despre culpa soților.

SECȚIUNEA a 2-a
Efectele divorțului
Puneri în aplicare (1)

§1. Data desfacerii căsătoriei

Data desfacerii căsătoriei

Art. 382. - Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (5), Librăria Indaco (1)

(1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (3)

(2) Prin excepție, dacă acțiunea de divorț este continuată de moștenitorii soțului reclamant, potrivit art. 380, căsătoria se socotește desfăcută la data decesului. Reviste (3), Doctrină (1)

(3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț. Reviste (2), Doctrină (1)

§2. Efectele divorțului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soți

Numele de familie după căsătorie

Art. 383. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (9), Modele (6), Librăria Indaco (5)

(1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanța ia act de această înțelegere prin hotărârea de divorț. Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (2)

(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soți sau de interesul superior al copilului, instanța poate să încuviințeze ca soții să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înțelegeri între ei. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (1), Comentarii expert (1)

(3) Dacă nu a intervenit o înțelegere sau dacă instanța nu a dat încuviințarea, fiecare dintre foștii soți poartă numele dinaintea căsătoriei. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

Drepturile soțului divorțat

Art. 384. - Jurisprudență, Doctrină (5)

(1) Divorțul este considerat pronunțat împotriva soțului din a cărui culpă exclusivă s-a desfăcut căsătoria.

(2) Soțul împotriva căruia a fost pronunțat divorțul pierde drepturile pe care legea sau convențiile încheiate anterior cu terții le atribuie acestuia. Doctrină (3)

(3) Aceste drepturi nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau al divorțului prin acordul soților. Doctrină (1)

§3. Efectele divorțului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soți

I. Efecte cu privire la regimul matrimonial Reviste (1)

Încetarea regimului matrimonial

Art. 385. - Puneri în aplicare (2), Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (8), Modele (4), Librăria Indaco (4)

(1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț. Reviste (3), Doctrină (2)

(2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt. Reviste (1), Doctrină (1)

(3) Prevederile acestui articol se aplică în mod corespunzător și în cazul divorțului prevăzut de art. 375.

Actele încheiate în frauda celuilalt soț

Art. 386. - Puneri în aplicare (1), Reviste (3), Doctrină (7), Librăria Indaco (1)

(1) Actele menționate la art. 346 alin. (2), precum și actele din care se nasc obligații în sarcina comunității, încheiate de unul dintre soți după data introducerii cererii de divorț sunt anulabile, dacă au fost făcute în frauda celuilalt soț. Doctrină (1)

(2) Dispozițiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile. Doctrină (1)

Opozabilitatea față de terți

Art. 387. - Jurisprudență, Reviste (1), Doctrină (7)

(1) Hotărârea judecătorească prin care s-a pronunțat divorțul și, după caz, certificatul de divorț prevăzut la art. 375 sunt opozabile față de terți, în condițiile legii.

(2) Dispozițiile art. 291, 334 și 335 sunt aplicabile în mod corespunzător, inclusiv în cazul prevăzut la art. 375. Doctrină (1)

II. Dreptul la despăgubiri

Acordarea despăgubirilor

Art. 388. - Puneri în aplicare (3), Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (8), Modele (1), Librăria Indaco (4)

Distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărârea de divorț.

III. Obligația de întreținere între foștii soți

Obligația de întreținere

Art. 389. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (9), Modele (2), Librăria Indaco (3)

(1) Prin desfacerea căsătoriei, obligația de întreținere între soți încetează. Jurisprudență, Doctrină (1)

(2) Soțul divorțat are dreptul la întreținere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. El are drept la întreținere și atunci când incapacitatea se ivește în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria. Jurisprudență, Reviste (2), Doctrină (4), Modele (2)

(3) Întreținerea datorată potrivit dispozițiilor alin. (2) se stabilește până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale și cu starea de nevoie a creditorului. Această întreținere, împreună cu întreținerea datorată copiilor, nu va putea depăși jumătate din venitul net al celui obligat la plată. Jurisprudență, Doctrină (3)

(4) Când divorțul este pronunțat din culpa exclusivă a unuia dintre soți, acesta nu beneficiază de prevederile alin. (2) și (3) decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei. Reviste (2), Doctrină (1), Modele (2)

(5) În afara altor cazuri prevăzute de lege, obligația de întreținere încetează prin recăsătorirea celui îndreptățit. Jurisprudență, Doctrină (1)

IV. Prestația compensatorie

Condițiile prestației compensatorii

Art. 390. - Puneri în aplicare (2), Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (9), Modele (2), Librăria Indaco (3)

(1) În cazul în care divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului pârât, soțul reclamant poate beneficia de o prestație care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale celui care o solicită. Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (1)

(2) Prestația compensatorie se poate acorda numai în cazul în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(3) Soțul care solicită prestația compensatorie nu poate cere de la fostul său soț și pensie de întreținere, în condițiile art. 389. Reviste (3), Doctrină (1)

Stabilirea prestației compensatorii

Art. 391. - Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (4)

(1) Prestația compensatorie nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei. Reviste (5), Doctrină (1)

(2) La stabilirea prestației compensatorii se ține seama atât de resursele soțului care o solicită, cât și de mijloacele celuilalt soț din momentul divorțului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum și de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar fi vârsta și starea de sănătate a soților, contribuția la creșterea copiilor minori pe care a avut-o și urmează să o aibă fiecare soț, pregătirea profesională, posibilitatea de a desfășura o activitate producătoare de venituri și altele asemenea. Reviste (5), Doctrină (1), Modele (1)

Forma prestației compensatorii

Art. 392. - Jurisprudență, Reviste (5), Doctrină (4)

(1) Prestația compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natură, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparțin debitorului. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (2)

(2) Renta poate fi stabilită într-o cotă procentuală din venitul debitorului sau într-o sumă de bani determinată. Reviste (2)

(3) Renta și uzufructul se pot constitui pe toată durata vieții celui care solicită prestația compensatorie sau pentru o perioadă mai scurtă, care se stabilește prin hotărârea de divorț. Reviste (4), Doctrină (1)

Garanții

Art. 393. - Legislație conexă (1), Reviste (4), Doctrină (5)

Instanța, la cererea soțului creditor, îl poate obliga pe soțul debitor să constituie o garanție reală sau să dea cauțiune pentru a asigura executarea rentei.

Modificarea prestației compensatorii

Art. 394. - Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (5), Modele (1)

(1) Instanța poate mări sau micșora prestația compensatorie, dacă se modifică, în mod semnificativ, mijloacele debitorului și resursele creditorului. Reviste (4)

(2) În cazul în care prestația compensatorie constă într-o sumă de bani, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației. Reviste (4), Doctrină (2)

Încetarea prestației compensatorii

Art. 395. - Reviste (9), Doctrină (5)

Prestația compensatorie încetează prin decesul unuia dintre soți, prin recăsătorirea soțului creditor, precum și atunci când acesta obține resurse de natură să îi asigure condiții de viață asemănătoare celor din timpul căsătoriei.

§4. Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori Admis recurs în interesul legii (1)

Raporturile dintre părinții divorțați și copiii lor minori

Art. 396. - Jurisprudență, Reviste (14), Doctrină (7), Modele (5), Librăria Indaco (4)

(1) Instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă. Jurisprudență, Reviste (6), Doctrină (1)

(2) Dispozițiile art. 264 sunt aplicabile. Jurisprudență, Reviste (2)

Exercitarea autorității părintești de către ambii părinți

Art. 397. - Jurisprudență, Reviste (23), Doctrină (9), Comentarii expert (2), Librăria Indaco (3)

După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel. Jurisprudență, Comentarii expert (3)

Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte

Art. 398. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (18), Doctrină (7), Modele (4), Librăria Indaco (3)

(1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți. Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (2)

(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia. Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (2)

Exercitarea autorității părintești de către alte persoane

Art. 399. - Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (8), Modele (1), Librăria Indaco (2)

(1) În mod excepțional, instanța de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană, cu consimțământul acestora, sau într-o instituție de ocrotire. Acestea exercită drepturile și îndatoririle care revin părinților cu privire la persoana copilului. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (2)

(2) Instanța stabilește dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinți în comun sau de către unul dintre ei. Doctrină (1)

Locuința copilului după divorț

Art. 400. - Jurisprudență, Reviste (15), Doctrină (7), Modele (4), Comentarii expert (1), Librăria Indaco (4)

(1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic. Jurisprudență, Reviste (8)

(2) Dacă până la divorț copilul a locuit cu ambii părinți, instanța îi stabilește locuința la unul dintre ei, ținând seama de interesul său superior. Jurisprudență, Reviste (2)

(3) În mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa. Jurisprudență, Reviste (3), Doctrină (4)

Drepturile părintelui separat de copil

Art. 401. - Puneri în aplicare (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (9), Doctrină (5), Modele (2), Librăria Indaco (3)

(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil. Jurisprudență, Reviste (4)

Stabilirea contribuției părinților

Art. 402. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență, Reviste (7), Doctrină (5), Modele (6), Comentarii expert (1), Librăria Indaco (1)

(1) Instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Jurisprudență, Reviste (4), Doctrină (1)

(2) Dispozițiile titlului V privind obligația de întreținere se aplică în mod corespunzător. Jurisprudență

Modificarea măsurilor luate cu privire la copil

Art. 403. - Puneri în aplicare (1), Respingeri de neconstituționalitate (1), Legislație conexă (1), Jurisprudență, Reviste (13), Doctrină (8), Librăria Indaco (3)

În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului. Jurisprudență

Raporturile dintre părinți și copiii lor minori în alte cazuri

Art. 404. - Jurisprudență, Reviste (12), Doctrină (9)

În cazul prevăzut la art. 293 alin. (2), instanța hotărăște asupra raporturilor dintre părinți și copiii lor minori, dispozițiile art. 396-403 fiind aplicabile în mod corespunzător.

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Autoritatea părintească comună în ipoteza litigiilor cu elemente de extraneitate - Mădălina Moceanu
Faptul că părinții locuiesc în țări diferite nu poate constitui un motiv temeinic pentru ca tatăl să fie exclus de la exercițiul autorității părintești, neputând fi reținută, ca întemeiată, afirmația recurentei privind imposibilitatea exercitării în comun a autorității părintești.
Această instituție nu presupune o prezență fizică a părinților în același loc în momentul luării unei hotărâri cu privire la persoana minorilor, și nici acordul expres pentru fiecare act în parte, ci o consultare a părinților, pentru ca, de comun acord, să fie luate măsurile cele mai bune pentru copii cu privire la aspecte de o oarecare însemnătate, nu pentru orice act sau fapt ce rezultă din traiul zilnic.
[ Mai mult... ]

Convenție cu privire la modalit. de plată a obligaț. de întreținere.Posibilitate compensare cu o altă creanță, de natură diferită - Mădălina Moceanu
Luarea în considerare a pensiei de întreținere pe care pârâtul o datorează fiicei sale minore, rămasă în grija reclamantei, pentru compensarea datoriei pe care aceasta din urmă o are față de el, este o înțelegere ce contravine dispozițiilor legale menite a proteja copilul minor și interesele sale, motiv pentru care, chiar dacă părinții lui și-au asumat-o cu bună-credință, nu poate produce efectele juridice pe care ei le-au dorit.
Extras din Decizia civilă nr. 1368/22.10.2013, Curtea de Apel Timișoara, Secția I civilă-complet specializat de familie și minori, www.portal.just.ro
[ Mai mult... ]

De ce se ține cont la stabilirea domiciliului minorului? - Mădălina Moceanu
Sentimentul de stabilitate și apartenență al minorului este un factor important în a decide cu cine să locuiască în continuare, acesta fiind un punct de diferențiere între părinți în condițiile în care nu există o inegalitate între părți din punctul de vedere al mijloacelor materiale de bază, ambii părinți oferind condiții locative corespunzătoare creșterii și dezvoltării armonioase a acestuia, aspect relevat și de concluziile anchetelor sociale efectuate în cauză, dar și de martorii audiați atât de prima instanță cât și de tribunal.
Așadar, în speță au, din punct de vedere decizional, o greutate mai mare circumstanțele legate de compatibilitatea emoțională dintre părinte și copil, aptitudinile parentale dezvoltate de-a lungul timpului, stabilitatea afectivă pe care apropierea de unul dintre părinți o creează pentru copil (incluzând aici și mediul familial dezvoltat în jurul acelui părinte).
[ Mai mult... ]

De principiu, potrivit noului Cod Civil, după divorț autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți - Mădălina Moceanu
În materia divorțului, noul Cod Civil, prin dispozițiile art. 397, consacră regula potrivit căreia, după divorț autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, încredințarea minorului unuia dintre părinți putându-se dispune cu titlu de excepție pentru motive întemeiate, potrivit dispozițiilor art. 398 Cod civil.
Extras din Decizia civilă nr. 3732/19.06.2013, Curtea de Apel Oradea,www.portal.just.ro
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
    Dispoziții privitoare la divorț întâlnim și în Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, respectiv în art. 373-404.Acesta consacră următoarele forme ale divorțului: divorțul prin acordul soților pe cale judiciară; divorțul prin acordul soților pe cale administrativă sau prin procedura notarială; divorțul din culpă și divorțul din cauza stării sănătății unui soț. [ Mai mult... ] 

Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
    Regimul matrimonial ales, convențional sau legal, este, așa cum precizam anterior (a se vedea nota de la art. 339-340 noul C. civ.), un regim mutabil, putând fi înlocuit cu un alt regim sau cel existent, modificat, fie în temeiul convenției părților (încheiată după cel puți 1 an de la data căsătoriei – potrivit art. 369 noul C. civ.), fie în baza hotărârii judecătorești (art. 370 noul C. civ.). 
    În ceea ce privește modificarea convențională a regimului matrimonial, facem precizarea că, potrivit alin. (2)-(3) ale art. 369 noul C. civ., creditorii prejudiciați prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot introduce acțiune revocatorie, în termen de 1 an, calculat diferit, după caz, de la data îndeplinirii formalităților de publicitate ori de la data la care au luat cunoștință de aceste modificări pe altă cale, aceștia putând invoca oricând, pe cale de excepție, inopozabilitatea modificării ori a lichidării regimului matrimonial, atunci când aceste operațiuni au fost făcute în frauda intereselor lor. [ Mai mult... ] 

Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, ediția 5
    639 Avem în vedere efectele patrimoniale posibile ale divorțului din culpa exclusivă aunuia dintre soți și care, dacă e să ținem seama de natura umană – și nu avem cum oignora – sunt descurajante: prestația compensatorie la care poate fi obligat soțul exclusiv vinovat de divorț după ocăsnicie care adurat cel puțin 20 de ani pentru acompensa un dezechilibru semnificativ cauzat condițiilor de trai ale celuilalt soț (art. 390 C. civ..) și, distinct de această prestație, obligația soțului exclusiv în culpă de aplăti despăgubiri pentru prejudiciul încercat de celălalt prin desfacerea căsătoriei (art. 388 C. civ..). Din punctul nostru de vedere legiuitorul aprocedat cu înțelepciune; în fond, perspectiva divorțului cu urmările sale pecuniare deloc neglijabile ar putea fi (ar trebui) receptat, teoretic cel puțin, ca îndemn la un comportament conjugal, intrafamilial rezonabil, acceptabil pentru fiecare din membrii cuplului, care să nu furnizeze niciunuia dintre soți „avantajele” motivelor de divorț din culpa exclusivă aceluilalt. [ Mai mult... ] 

Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
    Noua reglementare prezintă, spre deosebire de vechiul Cod al familiei, în art. 373, enumerarea motivelor de divorț. [ Mai mult... ] 

Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
    1.Noțiune. Ca și în cazul reglementării anterioare [art. 37 alin. (2) Codul familiei.], noul Cod civil prevede, în art. 259 alin. (6): „Căsătoria poate fi desfăcută prin divorț, în condițiile legii” (a se vedea supra comentariul acestui text). Divorțul poate fi definit ca acea formă de disoluție acăsătoriei, care constă în desfacerea ei, cu efecte pentru viitor, prin acordul soților sau pe cale judecătorească. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Civil:
Capacitatea civilă a persoanei juridice
Identificarea persoanei juridice
Reorganizarea persoanei juridice
Încetarea persoanei juridice
Logodna
Încheierea căsătoriei
Formalități ulterioare încheierii căsătoriei
Nulitatea căsătoriei
Drepturile și îndatoririle personale ale soților
Drepturile și obligațiile patrimoniale ale soților
Desfacerea căsătoriei
Dispoziții generale
Filiația
Adopția
Dispoziții generale
Drepturile și îndatoririle părintești
Exercitarea autorității părintești
Decăderea din exercițiul drepturilor părintești
Dispoziții generale
Persoanele între care există obligația de întreținere și ordinea în care aceasta se datorează
Condițiile obligației de întreținere
Reviste:
Desfacerea căsătoriei potrivit dreptului internațional privat
Prestația compensatorie în caz de divorț și posibilitatea executării ei silite pe calea popririi
Prestația compensatorie în caz de divorț și posibilitatea executării ei silite pe calea popririi/La prestation compensatoire en cas de divorce et la possibilité de saisie-attribution/Compensatory benefit in case of divorce and possibility of enforcement by means of attachment
Contribuții la studiul reglementărilor interne referitoare la prestația compensatorie în caz de divorț
Procedura divorțului în reglementarea noului Cod de procedură civilă
Exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți și privarea de facto de exercițiul autorității părintești în cazul răpirii internaționale de minori/L'exercice de l'autorite parentale conjointement par les deux parents et la privation de facto de l'exercice de l'autorite parentale dans l'affaire d'enlèvement d'enfants/Jointly exercising the parental authority by both parents and de facto deprivation of the exercise of the parental authority in the case of international child abduction
Din nou despre prestația compensatorie și dreptul la despăgubiri. Trecut și viitor sau între sancțiune și recompensă
Considerații privind divorțul soților prin procedura notarială
Aspecte teoretice și practice privind culpa în desfacerea căsătoriei
Contribuții la studiul divorțului prin procedură notarială
Doctrină:
Dreptul familiei. Căsătoria. Regimuri matrimoniale. Filiația, ediția 5
Comentariile Codului civil - Familia (art. 258-534)
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
Noul Cod civil Comentarii, doctrină și jurisprudență. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
Dreptul familiei, ediția 6
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
Tratat de drept procesual civil, Vol 1, ediția 5
Modele:
Acțiune de divorț din culpă^1, pentru motive temeinice
Cerere de divorț.
Acțiune de divorț prin acordul soților
Acțiune de divorț din culpa exclusivă a reclamantului (după o separare în fapt care a durat cel puțin 2 ani)
Acțiune de divorț din cauza stării sănătății unui soț
Cerere de divorț când ambele părți sunt de acord cu desfacerea căsătoriei.
Acțiune de divorț, prin care se cere și încredințarea copiilor, păstrarea numelui de familie, împărțirea bunurilor comune și atribuirea spațiului locativ.
Acțiune în modificarea^1 prestației compensatorii acordate soțului nevinovat pentru desfacerea căsătoriei
ÎNCHEIERE DE RESPINGERE A CERERII DE DIVORȚ
Acțiune pentru stabilirea obligației de întreținere între foștii soți
Proceduri:
Procedură privind desfacerea căsătoriei
Referințe în cărți:
Noul Cod civil - Comentat și adnotat, Despre familie. Art. 258-534
Noul Cod civil. Cartea a II-a. Despre familie. Art. 258-534
Desfacerea căsătoriei prin divorț
Exercitarea autorității părintești după divorț
Divorțul prin procedură notarială. Studii teoretice și practice
Dreptul familiei
Teste-grilă. Pentru examenele de admitere în profesiile juridice - Drept civil
Noul Cod civil. Legislație consolidată și index 1 martie 2016
Noul Cod civil si legislatie conexă - 2016
Teste-grilă pentru examenele de an, licență și admitere în profesiile juridice. Drept civil. Drept procesual civil
Admis recurs în interesul legii:
Decizia nr. 4/2013 privind judecarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 1/2013
Legislație conexă :
Codul de procedură civilă din 2010
Ordonanța de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă din 26.01.2011
Hotărârea nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă
Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, din 24.07.2013
;
se încarcă...