Art 187 Elementele constitutive | Codul Civil

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Dispoziții generale - Elementele constitutive -
Art. 187.
- Jurisprudență, Reviste (23), Doctrină (7), Librăria Indaco (3)

Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit și moral, în acord cu interesul general. Jurisprudență

Acesta este un fragment din Codul Civil din 2009. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Doctrină:

Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
    În completare, art. 188 noul C. civ. prevede că: „Sunt persoane juridice și entitățile prevăzute de lege, precum și orice alte organizații legal înființate care, deși nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condițiile prevăzute de art. 187”, respectiv „au oorganizare de sine stătătoare, un patrimoniu propriu afectat realizării unui scop licit și moral, în acord cu interesul general”.977 
    977 Ibidem.
[ Mai mult... ]
 

Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
    Pentru a fi dobândită personalitate juridică, trebuie îndeplinite o serie de condiții: a) o organizare de sine stătătoare, b) patrimoniu propriu, c) un scop licit și moral. În lipsa de dispoziție contrară, prevederile noul C. civ. privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se vor aplica și persoanelor juridice în ființă la data intrării sale în vigoare, cu excepția situațiilor în care prin dispozițiile speciale se prevede altfel. [ Mai mult... ] 

Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
    Și alte dispoziții ale noului act normativ evocă noțiunea de patrimoniu. Astfel, art. 187 enumeră patrimoniul propriu printre elementele constitutive ale persoanei juridice; art. 792 reglementează posibilitatea administrării patrimoniului altei persoane; potrivit art. 953, „Moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă”; în definiția legatului, conținută de art. 986, se arată că legatarii pot dobândi întreg patrimoniul defunctului sau ofracțiune din acesta; în materia liberalităților, reglementând materia substituțiilor, prin art. 995 se vorbește despre „bunurile care au constituit obiectul liberalității și care la data decesului instituitului pot fi identificate și se află în patrimoniul său”; reglementând liberalitățile reziduale (acele liberalități prin care substituitul este gratificat cu ceea ce rămâne, la data decesului instituitului, din donațiile sau legatele făcute în favoarea acestuia din urmă), Noul Cod instituie principiul independenței patrimoniale ainstituitului (art. 1004); conform art. 1035, testamentul poate conține, printre altele, dispoziții referitoare la patrimoniul succesoral; potrivit art. 1079, executorul testamentar are dreptul să administreze pe timp de doi ani patrimoniul succesoral; art. 1114 alin. (2) prevede că „Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia”, iar prin alin. (4) dispune că „În cazul înstrăinării bunurilor moștenirii după deschiderea acesteia, bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin efectul subrogației pot fi afectate stingerii datoriilor și sarcinilor moștenirii”; în toate cazurile de acceptare amoștenirii notarul public, va face, la cerere, un inventar al bunurilor din „patrimoniul succesoral”; art. 1119 reglementează acceptarea forțată amoștenirii și sancțiunea care ise aplică succesibilului care, „cu rea-credință, asustras ori aascuns bunuri din patrimoniul succesoral”; reglementând sezina, art. 1125 face și el referire la noțiunea de „patrimoniu succesoral”, noțiunea fiind folosită și în materia petiției de ereditate (art. 1130-1131), dar și în cea acertificatului de moștenitor (art. 1132). [ Mai mult... ] 

Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
    1. Noțiune. Persoana juridică este: 
    (i) oformă de organizare care poate fi titulară de drepturi și de obligații civile doar dacă întrunește condițiile cerute de lege, conform art. 25 alin. (3) noul C. civ.; 
    (ii) o tehnică juridică producătoare de efecte juridice, conform art. 193 noul C. civ.; 
    (iii) o imitație a realității, care este dotată (de la lege, și nu de la natură), cu subiectivitate proprie, organe de conducere și administrare proprii, organe care îi exprimă voința juridică orientată către un scop prestabilit, precum și cu patrimoniu și atribute de identificare proprii. [ Mai mult... ] 

Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
    Nici noul Cod civil nu definește persoana juridică, dar reglementările sale oferă suficiente elemente pentru elaborarea unei definiții. Esențiale sub acest aspect sunt prevederile art. 187, potrivit cărora elementele constitutive ale oricărei persoane juridice sunt oorganizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit și moral, în acord cu interesul general și cele ale art. 188, care arată că sunt persoane juridice entitățile prevăzute de lege, precum și orice alte organizații legal înființate (s.n. – E.C.) care, deși nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condițiile prevăzute la articolul precedent. [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Civil:
Art 177 Ridicarea interdicției judecătorești
Art 178 Cazuri de instituire
Art 179 Competența instanței de tutelă
Art 180 Persoana care poate fi numită curator
Art 181 Efectele curatelei
Art 182 Procedura de instituire
Art 183 Conținutul curatelei
Art 184 Înlocuirea curatorului
Art 185 Încetarea curatelei
Art 186 Dispoziții speciale
Art 187 Elementele constitutive
Art 188 Calitatea de persoană juridică
Art 189 Categorii de persoane juridice
Art 190 Persoana juridică de drept privat
Art 191 Persoana juridică de drept public
Art 192 Regimul juridic aplicabil
Art 193 Efectele personalității juridice
Art 194 Modurile de înființare
Art 195 Durata persoanei juridice
Art 196 Cauzele de nulitate
Art 197 Aspectele speciale privind regimul nulității
Reviste:
Societățile străine care efectuează la acest moment activități de conducere și de gestiune a activității pe teritoriul României trebuie să plătească 16% impozit pe profit
Întreprinderea individuală nu are calitate de persoană juridică și, prin urmare, nu poate răspunde penal
Patrimoniul. Mase patrimoniale și patrimonii de afectațiune
Reprezentarea convențională a persoanei juridice în procesul civil. Reglementare și aspecte practice
Personalitatea juridică a colectivităților ca graniță de sistem. De ce economiștii descriu organizațiile mai bine decât juriștii
Contractul de editare în reglementarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe
Considerații privitoare la modurile de dobândire a drepturilor reale principale în noul Cod civil
Teoriile clasice privind persoana juridică și utilizările lor politice. Utilizarea ambivalentă a teoriilor pentru revendicări politice
Autorități publice vs. instituții publice/instituțiile de interes și utilitate publică. Delimitări conceptuale
Capacitatea juridică a societății comerciale
Doctrină:
Drept civil. Obligațiile. Faptul juridic, ediția 1
Noul Cod civil. Note. Corelații. Explicații, ediția 1
Drept civil. Drepturile reale principale, Vol 1, ediția 4
Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ediția 2
Drept civil. Persoanele. În reglementarea noul C. civ., ediția 4
Comentariile Codului civil Persoana juridică(art. 187-251)
Noul Cod civil Comentarii, doctrină și jurisprudență. Vol. I. Art. 1-952 Despre legea civilă. Persoanele. Familia. Bunurile
Referințe în cărți:
Drept civil. Persoanele
Legea societăților nr. 31/1990, legislație conexă și jurisprudență
Dreptul Afacerilor. Teoria generală. Contractul
;
se încarcă...