Utilizarea armamentului, a dispozitivelor militare și a munițiilor de către personalul Ministerului Apărării Naționale participant la operații în afara teritoriului statului român | Lege 122/2011

Acesta este un fragment din Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
SECȚIUNEA a 3 a Uzul de armă SECȚIUNEA a 5 a Utilizarea armamentului, a dispozitivelor militare și a munițiilor de către personalul Ministerului Apărării Naționale pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război, precum și pe timpul desfășurării unor operații pe teritoriul statului român

CAPITOLUL III Folosirea armelor, dispozitivelor militare și munițiilor -
SECȚIUNEA a 4-a
Utilizarea armamentului, a dispozitivelor militare și a munițiilor de către personalul Ministerului Apărării Naționale participant la operații în afara teritoriului statului român

Art. 24. -

Utilizarea armamentului, a dispozitivelor militare și a munițiilor se face potrivit dispozițiilor legislației române, normelor specifice prevăzute de tratatele la care România este parte, mandatelor încredințate de organismele internaționale și regulilor de angajare autorizate, cu respectarea restricțiilor/limitărilor naționale.

Art. 25. -

(1) Regulile de angajare pentru operațiile desfășurate în afara teritoriului statului român, la care participă personalul Ministerului Apărării Naționale, sunt transmise autorității militare naționale de către autoritatea militară care deține comanda operațională sau, după caz, controlul operațional al acestor operații.

(2) Regulile de angajare se analizează de către Statul Major General, autoritate militară națională competentă, în vederea stabilirii deplinei conformități cu legislația română, tratatele la care România este parte, precum și cutumele internaționale.

(3) În situația în care regulile de angajare transmise de către autoritatea militară care deține comanda operațională sau, după caz, controlul operațional al operațiilor conțin dispoziții contrare prevederilor alin. (2), autoritatea militară națională competentă poate limita sau restricționa folosirea forței de către personalul propriu participant, formulând rezerve scrise către emitentul regulilor de angajare.

Art. 26. -

Regulile de angajare primite potrivit prevederilor art. 25 alin. (1), cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 25 alin. (2) și cu amendamentele și limitările naționale, sunt obligatorii pentru personalul Ministerului Apărării Naționale participant la operațiile internaționale, fără să limiteze inițiativa dreptului inerent la legitimă apărare sau autoapărare, după caz, al individului ori al unității/subunității.

Art. 27. -

După parcurgerea etapelor prevăzute la art. 25, în situația în care România acționează ca autoritate militară ce are în subordine operațională forțe aparținând altor state, regulile de angajare și eventualele rezerve se transmit autorităților militare străine cărora le aparțin forțele din subordinea operațională.

Art. 28. -

(1) Utilizarea forței se face în conformitate cu mandatele încredințate de organismele internaționale, în situații precum următoarele:

a) pentru apărarea forței proprii, a forței aliate sau a persoanelor aflate sub protecția acestora, precum și a proprietăților desemnate;

b) pentru eliberarea unor membri ai forței proprii, aliate sau persoane aflate sub protecția acestora;

c) pentru descoperirea persoanelor care au comis sau intenționează să comită acte ostile împotriva forței/echipamentelor proprii/aliate ori a persoanelor aflate sub protecția acestora;

d) împotriva persoanelor, autovehiculelor, navelor sau ambarcațiunilor care nu se supun controlului, când măsurile luate pentru efectuarea acestuia sunt evidente și au fost luate măsurile necesare privind aducerea la cunoștință a obligativității acestuia;

e) pentru respingerea incursiunilor militare sau paramilitare ale forțelor ostile în zonele protejate de forțele proprii ori aliate;

f) pentru dezarmarea grupărilor paramilitare, dacă forțele militare proprii ori aliate sunt împiedicate să își desfășoare misiunea;

g) împotriva forțelor/persoanelor care manifestă intenții ostile;

h) împotriva forțelor/persoanelor care comit sau contribuie direct la înfăptuirea unui act ostil;

i) împotriva forțelor care, anterior, au atacat sau au contribuit la executarea unui atac împotriva forțelor proprii/aliate ori au fost declarate forțe ostile;

j) împotriva instalațiilor, facilităților, echipamentelor și forțelor care sunt angajate sau contribuie efectiv la activități militare care amenință forțele proprii/aliate;

k) împotriva persoanelor sau grupurilor de persoane care atacă ori împiedică militarii să execute misiuni de luptă;

l) împotriva mijloacelor aeriene sau navale care comit acte ostile ori despre care există informații certe că transportă teroriști.

(2) Prin excepție de la prevederile secțiunii a 3-a, uzul de armă în teatrul de operații se execută în conformitate cu regulile de angajare stabilite pentru operație și potrivit precizărilor emise de autoritatea militară națională competentă, prevăzută la art. 25.

Art. 29. -

Personalul Ministerului Apărării Naționale participant la operații în afara teritoriului statului român este exonerat de răspundere pentru utilizarea forței, atunci când a acționat în cadrul mandatului aprobat, potrivit regulilor de angajare.

Acesta este un fragment din Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

;
se încarcă...