Răspunderea patrimonială | Codul Muncii

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Răspunderea juridică -
CAPITOLUL III
Răspunderea patrimonială Comentarii expert (1)

Art. 253. - Jurisprudență, Reviste (48), Doctrină (8), Comentarii expert (5), Librăria Indaco (2)

(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Jurisprudență, Reviste (29), Modele (3), Comentarii expert (9)

(2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente. Jurisprudență, Reviste (1), Modele (3)

(3) Angajatorul care a plătit despăgubirea își va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condițiile art. 254 și următoarele. Jurisprudență, Reviste (3)

Art. 254. - Referințe (2), Jurisprudență, Reviste (74), Doctrină (9), Modele (1), Comentarii expert (11), Librăria Indaco (1)

(1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Respingeri de neconstituționalitate (1), Jurisprudență, Reviste (29), Comentarii expert (52)

(2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. Jurisprudență, Reviste (6), Comentarii expert (12)

(3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. Admiteri hotărâri prealabile (1), Jurisprudență, Reviste (18), Comentarii expert (5)

(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. Admiteri hotărâri prealabile (1), Jurisprudență, Reviste (12), Comentarii expert (8)

Art. 255. - Jurisprudență, Reviste (9), Comentarii expert (1)

(1) Când paguba a fost produsă de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei. Jurisprudență, Reviste (7)

(2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar. Jurisprudență, Reviste (6), Comentarii expert (5)

Art. 256. - Jurisprudență, Reviste (24), Doctrină (3), Comentarii expert (4), Librăria Indaco (1)

(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Respingeri de neconstituționalitate (2), Jurisprudență, Reviste (23), Doctrină (4), Comentarii expert (5)

(2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptățit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabilește potrivit valorii acestora de la data plății. Jurisprudență, Reviste (3), Comentarii expert (6)

Art. 257. - Jurisprudență, Reviste (7), Comentarii expert (2)

(1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă. Jurisprudență, Reviste (2), Comentarii expert (8)

(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv. Reviste (1), Doctrină (1), Comentarii expert (6)

Art. 258. - Jurisprudență, Reviste (3), Comentarii expert (1)

(1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator și cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcționar public, reținerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituție ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit. Reviste (3), Comentarii expert (2)

(2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcționar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condițiile Codului de procedură civilă. Jurisprudență, Reviste (2), Comentarii expert (1)

Art. 259. - Jurisprudență, Reviste (9), Comentarii expert (1)

În cazul în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condițiile Codului de procedură civilă. Comentarii expert (5)

Acesta este un fragment din Codul Muncii din 2003. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Comentarii expert:

Acordul părților în practică (I). Mecanism - Horatiu Sasu
Potrivit exigențelor firești ale dreptului comun, acordul părților pentru acoperirea prejudiciului produs de una dintre ele celeilalte implică:
- recunoașterea (extrajudiciară) de către angajator a faptului că l-a prejudiciat patrimonial pe salariat, ori de către salariat a faptului că l-a prejudiciat patrimonial pe angajator (ori a primit un serviciu, un bun sau o sumă nedatorate);
[ Mai mult... ]

Acordul părților în practică (II). Probleme ridicate de nota de constatare și evaluare a pagubei - Horatiu Sasu
În urma modificării prin Legea nr. 40/2011, Codul muncii republicat a adus o „soluție” la art. 254 alin. (3) și (4). Soluției noi i se spune „notă de constatare și evaluare a pagubei”, iar procedura e aceeași ca înainte de modificarea Codului muncii. Părțile trebuie să cadă de acord atât cu privire la valoarea despăgubirii, cât și cu privire la durata și modul de achitare a acesteia de către salariat. Acordul trebuie să fie expres, iar nu „dedus” din situații precum achitarea benevolă de către salariat a unei sume sau necontestarea unei rețineri din salariu (M. Bechir, G. Cartianu, L. Niță, Codul muncii pe înțelesul tuturor, Adevărul Holding, București, 2011, pag. 174).
Prevederea cuprinsă în alin. (4) al articolului pe care îl adnotăm limitează și mai mult posibilitatea recuperării pagubei, chiar prin acordul părților. Este o imixtiune a legiuitorului în convenția părților, inexplicabilă într-un stat de drept care limitează cuantumul pagubei ce poate fi recuperată prin „bună învoială”. Restul pagubei se recuperează prin intermediul instanței de judecată, chiar dacă ar exista acordul salariatului de a acoperi, în rate, întreaga pagubă. Imixtiunea legiuitorului este cu atât mai gravă cu cât ea se adaugă unei alte limitări (de data aceasta legitimă, explicabilă), cu privire la cuantumul ratelor plătite: ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv [art. 257 alin. (2) C.muncii]. Numai în cazul în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condițiile Codului de procedură civilă.
[ Mai mult... ]

Actiune în raspundere patrimoniala intentata de catre angajator - Mădălina Moceanu
In privinta sistemului de acordare a premiilor, Curtea constata ca acestea au fost acordate într-un cuantum majorat în perioada 2003 - 2005, prin majorarea fara temei legal a procentului de constituire a fondului de premiere trimestriala aplicat asupra cheltuielilor cu salariile aferente personalului prevazut în statutul de functii de la 30% la 35%, precum si a procentului de constituire a fondului de premiere anuala din venitul net suplimentar de la 20% la 30%, majorari efectuate prin deciziile nr. 27/23.09.2004 si 22/22.07.2005 emise de redactorul sef al unitatii, fara aprobarea organelor colective de conducere ale unitatii, pâna la data de 14.06.2005, fiind necesara aprobarea Comitetului de coordonare, iar ulterior a Colegiului de conducere, organe care ar fi trebuit sa aprobe premierile prin hotarâri consemnate în scris, luate în urma unor analize temeinice, bazate pe materiale de fundamentare cu respectarea prevederilor legale, în sedinte tinute în plen.
În aceste conditii, Decizia nr. 22/22.07.2005 emisa de redactorul sef al revistei nu poate constitui temei legal pentru acordarea premiilor în functie de fondurile de premiere majorate, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. i din Regulamentul de organizare si functionare al reclamantei Colegiul de conducere are în atributie aprobarea acordarii primelor pentru salariati si, ca urmare, stabilirea si aprobarea acordarii primelor se putea face numai ca urmare a unei hotarâri a Colegiului de conducere al unitatii.
[ Mai mult... ]

Acțiune în răsp. patrim. intentată de angajator împotriva salariatului. Neîndepl. cerințelor prev. de lege pentru existența unei plăți nedat - Mădălina Moceanu
Referitor la invocarea plății nedatorate, Curtea reține că potrivit art. 256 alin. 1 din Codul muncii, „salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.”
Fără a nega faptul că este vorba de o prevedere specială din Codul muncii, Curtea apreciază că regimul comun al plății nedatorate este aplicabil și în cadrul conflictelor de muncă, atâta timp cât legiuitorul nu a înțeles decât să enunțe incidența instituției plății nedatorate și în dreptul muncii, fără a detalia condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea vorbi de o plată nedatorată. În consecință, și pentru plata nedatorată invocată în dreptul muncii trebuie verificate îndeplinirea condițiilor impuse de dreptul comun.
[ Mai mult... ]

Doctrină:

Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
    Încălcarea obligației de confidențialitate rezultând din clauza specifică acontractului individual de muncă poate antrena atât răspunderea disciplinară asalariatului vinovat, cât și răspunderea patrimonială, în condițiile art. 254 și urm. Codul muncii, cu consecința obligării acestuia la plata de daune-interese, dacă angajatorul dovedește existența clauzei, nerespectarea de către salariat aobligației asumate și producerea prejudiciului. Și angajatorul poate fi obligat la plata de daune-interese către salariat pentru nerespectarea clauzei de confidențialitate, potrivit dispozițiilor art. 253 Codul muncii. [ Mai mult... ] 

Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
    Ca urmare, devin aplicabile prevederile art. 253 Codul muncii potrivit cu care angajatorul este obligat să repare prejudiciul material sau moral suferit de salariat în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. [ Mai mult... ] 

Răspunderea civilă contractuală în noul Cod civil
   15. Noțiunea răspunderii patrimoniale și natura sa juridică. Părțile raportului juridic de muncă, angajator și salariat, au o răspundere patrimonială reciprocă, cu caracter reparatoriu, izvorâtă din contractul individual de muncă. 
    Răspunderea patrimonială a angajatorului și a salariatului se întemeiază, potrivit art. 253 și art. 254 C. muncii, pe rigorile răspunderii civile, fără a fi în exclusivitate o răspundere de drept comun. [ Mai mult... ] 

Daunele morale în contencios administrativ, în litigii cu profesioniști, de muncă și de asigurări sociale. Practică judiciară
    Nu se poate susține că salariata presta în medie 12 ore suplimentare pe săptămână, în condițiile în care, din probele administrate, nu rezultă că aceasta desfășura în mod constant o activitate peste programul normal de lucru, în alte perioade decât cele ce pot fi asociate organizării evenimentelor menționate de angajator. 
    Modalitatea în care raporturile de muncă s-au derulat a fost de natură să afecteze situația profesională a reclamantei și drepturile sale în calitate de salariat, în condițiile în care angajatorul nu a ținut o evidență corectă a orelor de muncă, așa încât reclamanta a fost în imposibilitatea de a beneficia de o remunerare corespunzătoare pentru munca suplimentară prestată. [ Mai mult... ] 

Dreptul muncii, ediția 1
    Condițiile răspunderii patrimoniale. Răspunderea patrimonială în raporturile de muncă este o varietate a răspunderii civile contractuale318. 
    318 A se vedea Al. Athanasiu, A.-M. Vlăsceanu, Dreptul muncii, op. cit., 2017, p. 195-197
 
    Pentru declanșarea răspunderii patrimoniale, trebuie să fie întrunite următoarele condiții: [ Mai mult... ] 

Pot fi de interes:

Codul Muncii:
Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator
Contractul de ucenicie la locul de muncă
Dispoziții generale
Sindicatele
Reprezentanții salariaților
Patronatul
Dispoziții generale
Greva
Regulamentul intern
Răspunderea disciplinară
Răspunderea patrimonială
Răspunderea contravențională
Răspunderea penală
Dispoziții generale
Competența materială și teritorială
Reguli speciale de procedură
Reviste:
Considerații privind răspunderea patrimonială a aleșilor locali, a funcționarilor publici și a personalului contractual din administrația publică locală
Procedura generală de stabilire și recuperare a prejudiciilor suferite de angajator
Executarea silită a despăgubirilor
Obligația de restituire - forma răspunderii patrimoniale. Particularități
Răspunderea patrimonială a angajatului gestionar. Condiții. Admitere apel
Reținere din salariu. Decizie debit în lipsa acordului salariatului sau a unei hotărâri judecătorești definitive care să constate că datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă
Servicii medicale. Contract de achiziții publice. Neîndeplinirea condițiilor privind răspunderea patrimonială a personalului medical
Clauza penală în contractul de muncă
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Admitere sesizare. Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) și art. 254 alin. (3) și (4) din Codul muncii, respectiv că stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate
Revista Curierul Judiciar nr. 11/2018
Doctrină:
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Procedura soluționării conflictelor individuale de muncă. Ghid pentru practicieni, ediția 2
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Călăuza juristului. Cereri și actiuni în justiție, ediția online martie 2016
Răspunderea civilă contractuală în noul Cod civil
Dreptul muncii, ediția 1
Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă. Legislație. Doctrină. Jurisprudență, ediția 1
Codul muncii republicat. Comentariu pe articole. Modificările aduse prin Legea nr. 40/2011 - Comentarii și explicații, Vol 1, ediția 1
Daunele morale în contencios administrativ, în litigii cu profesioniști, de muncă și de asigurări sociale. Practică judiciară
Codul muncii. Comentariu pe articole - Actualizare la vol. I-II, ediția 1
Modele:
Acțiune în pretenții formulată de salariat împotriva angajatorului (dreptul muncii)
Contestație împotriva deciziei de concediere (dreptul muncii)
Contestație împotriva deciziei de sancționare disciplinară (dreptul muncii)
Acțiune în pretenții formulată de angajator împotriva salariatului (dreptul muncii)
Referințe în cărți:
Dreptul muncii - Curs universitar
Concedierea colectivă
Admiteri hotărâri prealabile:
Decizia nr. 19/2019 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.621/110/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la o chestiune de drept
;
se încarcă...